Ruku 18
1 Zamavesra osu maka zupa nunamu hanagu, fronka ke Jisasi'a amagema nentaza disaipol naga'a anage huno zamasami'ne,
Și le-a mai spus o pildă, ca să se roage mereu și să nu se dea bătut,
2 Mago rankumatera ke refkohu (jas) kva nera mani'neakino, Anumzamofonku korera nosuno, vahe'mokizmia zmagefenkami netrea nere.
zicând: “Într-o cetate era un judecător care nu se temea de Dumnezeu și nu avea respect față de oameni.
3 Magora kento ara ana rankumapina mani'nea amo, ke refko nehia kva nete eva eva nehuno, anage hu'ne. Mago vahe'mo nazeri haviza nehianki naza huo hu'ne.
În acel oraș era o văduvă care venea adesea la el și îi spunea: “Apără-mă de adversarul meu!”.
4 Mago'a knafina ana a'mofo kea antahi omi'neanagi, henka anage huno agesa antahine. Nagra Anumzamofonkura korera nosu'na, vahe'mokizmia zmagefenkami netroanagi,
El nu a vrut pentru o vreme, dar după aceea și-a zis: “Deși nu mă tem de Dumnezeu și nici nu respect pe om,
5 ama kento a'mo tutu hunenanteno hakare zupa evava nehuno nazeri navesra nehianki, ru evava huno nazeri naveresra hanigi aza hanue hu'ne.
totuși, pentru că această văduvă mă deranjează, o voi apăra, altfel mă va obosi prin venirea ei continuă.””
6 Ramo'a anage huno zamasmi'ne, Fatgo osu ke refkohu kva nemo'ma hu'nea kegu tamagesa antahiho hu'ne.
Domnul a zis: “Ascultă ce spune judecătorul nedrept.
7 Hanki Anumzamo'ma huhampri zmantenea vahe'mo'za, hanine zagene antahigevava nehanageno'a, fatgo avu'avara huno zavikezmia antahino zamaza osugahio?
Nu-i va răzbuna oare Dumnezeu pe aleșii Săi care strigă la El zi și noapte și totuși are răbdare cu ei?
8 Amanage hu'na neramasamue. Agra ame huno zamasu ragizmanteno zamaza hugahie. Ana hugahianagi Vahe'mofo Mofavremo'ma esuno'a, Agra ama mopafi vahe'mofo zamentintia eme zamagegahifi eme ozamagegahie?
Eu vă spun că îi va răzbuna repede. Cu toate acestea, când va veni Fiul Omului, va găsi el credință pe pământ?”
9 Mago'ane fronka kea huno, zamagrazmigu antahi'za tagra fatgo vahe mani'none nehu'za, ruga'amo'za knare osu vahe mani'naze hu'za zamagefenkami netrazamokizmi zamasami'ne,
Și a spus pilda aceasta unor oameni care erau convinși de dreptatea lor și care disprețuiau pe toți ceilalți:
10 Tare netremoke nunamu hunaku ra mono nompi mareri'na'e. Magora Farisi nere, magora takisi zago e'neria nere.
“Doi oameni s-au urcat în templu să se roage: unul era fariseu, iar celălalt vameș.
11 Farisi ne'mo'a otineno anage huno agra'agu nunamu hu'ne. Anumzamoka Nagra susu huna muse nehue, mago'a vaheknama osu'na havige huno musufa nesea vaheknara nosuna, kefoza nehaza vahekna osu'na, arave netanaza vahekna nosuna, ama takesi zago eneria ne'kna osu'noe.
Fariseul stătea în picioare și se ruga de unul singur, așa: 'Doamne, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni: șantajiști, nedrepți, adulteri, sau chiar ca acest vameș.
12 Maka sontamofo agu'afina tare zupa ne'zana a'o nehu'na, maka'zama atrena zagoma erufintira, 10ni'a kevufintira musezana mago kevu refko huna Anumzamoka negamue.
Eu postesc de două ori pe săptămână. Dau zeciuială din tot ce primesc'.
13 Hianagi takisi zagoma e'neria ne'mo ogantu otino manino monafinka kesga huno nonkeno, kepri huno amimizare nemasagino amanage hu'ne. Kumike vahe mani'noanki Anumzamoka kasuntaginanto huno hu'ne!
Dar vameșul, care stătea departe, nici măcar nu voia să-și ridice ochii spre cer, ci își bătea pieptul, zicând: 'Doamne, ai milă de mine, păcătosul!
14 Amanage hu'na neramasamue, takisi eneria ne'mo'a Farisi ne'mofona agetereno Anumzamofo avurera fatgo huteno noma'arega vu'ne. Na'ankure agra avufga erisagama hanimofona, Anumzamo'a azeri fenka atregahie. Hianagi iza'o avufama anteramisimofona, Anumzamo'a azeri sga hugahie.
Vă spun că acesta s-a coborât la casa lui mai degrabă îndreptățit decât celălalt; căci oricine se înalță va fi smerit, dar cel ce se smerește va fi înălțat.”
15 Mago'a veamo'za ne'one mofavre'zmia Jisasi zamufare zmavako nehuno, asomu ke huzmantenogu zamavare'za neage'za, amage'ma nentaza disaipol naga'mo'za nege'za, ke zamasu'naze.
Îi aduceau și pruncii lor, ca să se atingă de ei. Dar, văzând aceasta, discipolii i-au mustrat.
16 Hianagi Jisasi'a mofavreramina ke hige'za Agrite azageno amagema nentaza disaipol nagara zamagi huno zamasmi'ne, Zamatrenke'za ne'one mofavreramina Nagrite eho. Kazmia renkanire ozmanteho. Na'ankure Anumzamofo Kumara, e'inahu vahe'mokizmi kuma me'ne.
Isus i-a chemat și le-a zis: “Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i împiedicați, căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia.
17 Tamage hu'na neramasmue, iza'zo ama mofavre'mo'za enerizankna hu'za Anumzamofo Kumama e'orisamo'za, uofregahaze.
Mai mult ca sigur, vă spun că oricine nu primește Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
18 Mago afufenone kva ne'mo'a amanage huno Jisasina antahige'ne, Knare Rempi Hurami Ne'moke, nankna hute'na mani vava asimura erigahue? (aiōnios g166)
Un domnitor L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
19 Higeno Jisasi'a anage huno kenona ana ne'mofona asmi'ne, Na'a higenka Nagrikura knare hu'nane hunka nehane? Mago vahe'mo'a knarera osu'neanki, Anumzana magokemo knarera hu'ne.
Isus l-a întrebat: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
20 Hanki kagra kasegea antahinane, rumofo aro vea avazu osuo. Vahera aheofrio. Maka'zana musufa oso. Ru vahe'mofonkura havigea huonto. Negrerane negafane keznia erizafa huo, hu'nea kea antahinane. Huno Jisasi'a higeno, (Eks-Ati 20:12-16, Diu-Kas 5:16-20)
Tu cunoști poruncile: Să nu comiți adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
21 ana kva ne'mo'a mofavre mani'na enoregatira ana mika kesegea amage ante'na e'noe, huno higeno,
El a zis: “Am observat toate aceste lucruri din tinerețea mea.”
22 Jisasi'a ana ke antahiteno amanage huno ana ne'mofona asmi'ne, Mago zantfa atupara hu'nane, maka zanka'a zagore atrenka zago erinka, zamunte omne vahe nezamigeno, monafi fenonka'a mesigenka enka eme namage anto.
Isus, auzind acestea, i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește încă. Vinde tot ce ai și dă-le săracilor. Atunci vei avea o comoară în ceruri; apoi vino și urmează-mă.”
23 Hianagi ama ana naneke nentahino, rimpagna afufenoma'agura hu'ne. Na'ankure agra tusi'a afufeno antenegu ana hu'ne.
Dar când a auzit acestea, s-a întristat foarte tare, căci era foarte bogat.
24 Jisasi'a ana nemofo negeno anage hu'ne, Fenozmine vahe'mo'za Anumzamofo Kumapima vunaku'ma hanazana tusi'a maraguzatigahaze!
Isus, văzând că se întrista foarte tare, a zis: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!
25 Na'ankure kemorimo'za fru hu'za nekazamofo kampina ufregahazanagi, afufenone vahe'mo'za tusi'a maraguzati'za Anumzamofo Kumapina ufregahaze.
Căci este mai ușor pentru o cămilă să intre prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
26 Anampi mani'naza vahe'mo'za ana ne'kuma asamia kema nentahiza, hagi iza manivava asimura erigahie hu'za antahige'naze?
Și cei ce au auzit au zis: “Atunci cine poate fi mântuit?”
27 Hianagi Jisasi'a anage hu'ne, Maka'zama vahe'mota osugazana, Anumzamo'a amne hugahie higeno,
Dar El a zis: “Ceea ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu.”
28 Pita'a amanage huno hu'ne. Ko, mika zantia atreta, Kagri kamage anteta neone.
Petru a zis: “Uite, am lăsat totul și am venit după Tine.”
29 Higeno Jisasi'a anage huno zamasami'ne, Tamage hu'na neramasamue, magomo'a noma'o nenarono, afu aganano, nererano nefano, mofavre'ama Anumzamofo Kumaku'ma huno atresimo'a,
El le-a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care a lăsat casă, sau nevastă, sau frați, sau părinți, sau copii, pentru Împărăția lui Dumnezeu,
31 Jisasi'a 12fu'a amage'nentaza disaipol naga'a zmavrekanti anteno, anage huno zamasami'ne, Antahiho, Tagra Jerusalemi kumate marerita vanunkeno, maka kema kasnampa vahe'mo'za, Vahe'mofo Mofavregu hu'za kre'naza kemofo avufa'a fore hugahie.
Apoi a luat pe cei doisprezece deoparte și le-a zis: “Iată, ne vom sui la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului.
32 Na'ankure megi'a vahe zamazampi avare amisageno, azanva ke hunente'za, azeri haviza nehu'za, avetu ahentegahaze.
Căci El va fi predat neamurilor, va fi batjocorit, tratat cu rușine și scuipat.
33 Ana nehu'za, sefu amite'za, ahefrisageno friteno, ete tagufa knazupa otigahie.
Îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi, va învia.”
34 Hianagi amage'ma nentaza disaipol naga'mo'za fritena otigahue hiankemofo agafa'amo'a frakino oku'a me'nege'za, ana kemofo agafa'a antahi amara osu'naze.
Ei n-au înțeles nimic din toate acestea. Acest cuvânt le-a fost ascuns și nu au înțeles ce se spunea.
35 Jisasi'ma Jeriko kumate vugofa nehigeno, mago avusuhu ne'mo kamofo ankenarega meme nehuno mani'neno,
Pe când se apropia de Ierihon, un orb stătea pe drum și cerșea.
36 antahigeno rama'a vahe enevazageno, naza fore nehie? huno zmantahigege'za,
Auzind o mulțime care trecea, a întrebat ce înseamnă aceasta.
37 zamagra asami'za, Nazareti kumateti ne' Jisasi enevie nehazageno,
Ei i-au spus că Isus din Nazaret trecea pe acolo.
38 Ranke huno kezatino, Jisasio Deviti Nemofoga kasuntginanto! Higeno,
El a strigat: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
39 kotama vaza vahe'mo'za ana ke nentahi'za kesu'za, kea osunka kagira hamunkinka manio hu'naze. Hianagi mago'ane kezatino, Deviti Nemofoga kasuntginanto!
Cei care mergeau în frunte îl mustrau, ca să tacă; dar el striga și mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
40 Jisasi'a neviretira anante uotino, kehinkeno eno hige'za, ana nera ome avare'za erava'o hazageno, anage huno antahige'ne.
Isus, stând în picioare, a poruncit să fie adus la El. După ce s-a apropiat, l-a întrebat:
41 Na'a huganteku hugenka nehane? Higeno, Ramoka ete navua keso'e hanuegu nehue!
“Ce vrei să fac?”. El a spus: “Doamne, ca să văd din nou”.
42 Higeno Jisasi'a anage huno asmi'ne. Kamentintimo kazeri hari hianki kavua ko higeno,
Isus i-a zis: “Primește-ți vederea. Credința ta te-a vindecat”.
43 avurgamo'a ame huno anante hari higeno, ete knare huno negeno, Jisasina amage'anteno nevuno, Anumzamofo agi erisaga nehige'za, miko vahe'mo'za nege'za zamagranena Anumzamofo agi erisaga hu'naze.
Și îndată și-a recăpătat vederea și a mers după el, slăvind pe Dumnezeu. Tot poporul, când a văzut, a lăudat pe Dumnezeu.
