Ruku 16
1 Jisasi'a, mago'ene amage nentaza disaipol naga'amokizmi anage huno fronka kea zamasmi'ne, Magora afufenone ne'mo'a, fenoma'are ugagota huno kva nehia eri'za ne'mo, fenoma'a eri havia hu'nea nanekea,
Și a mai zis ucenicilor Săi: “Era un om bogat care avea un administrator. I s-a făcut o acuzație că acesta își risipește averile.
2 nentahino ugagota eri'za ne'a agi higeno egeno, na'a hu'nana naneke antahi'noe? Mafka eri'zama eri'nana avontafe ka'a erinka enka eme erifatgo huo. Na'ankure kagra mago'ene ugagota kva omanigahane huno higeno,
El l-a chemat și i-a zis: “Ce este aceasta pe care o aud despre tine? Dă socoteală de administrarea ta, pentru că nu mai poți fi administrator'.
3 ana ugagota eri'za kva ne'mo'a amanahu ke agra'a agu'afina antahi'ne, na'a nagra hugahue. Kva ni'amo'a eri'za ni'a eri atreanki? Nagrira hoza eri hanaveni'a omnegahiankina vaheku nzahuo huzankura nagaze hugahie huno nehuno,
“Directorul și-a zis în sinea lui: “Ce voi face, dacă domnul meu îmi ia funcția de director? Nu am putere să sap. Mi-e rușine să cerșesc.
4 Nagra naza hugahue hago antahue, ugagotahu kva eri'za'niafinti hunante'na, vahe'mo'za muse hunante'za navare'za nozmifi ome nantegahaze.
Știu ce voi face, pentru ca, atunci când voi fi înlăturat de la conducere, să mă primească în casele lor.
5 Nehuno ozafa'amofo zama nofi huno eri'nea vahe, mago mago ke higeza ageno, ese'ma emofo agra anage huno antahige'ne, nama'a ozafa'nimofo'zana nofira hunka eri'nane?
Chemând la el pe fiecare dintre datornicii stăpânului său, l-a întrebat pe primul: “Cât îi datorezi stăpânului meu?”
6 Higeno ana ne'mo'a anage hu'ne, 100'a Olivi masaventafe eri'noe higeno, ana fenonte ugagota hu'nea kva ne'mo anage hu'ne, ame hunka mopafi maninka avontafeka'a erinka 50'a masaventafene hunka avona krento huno asami'ne.
El a răspuns: “O sută de batoane de ulei”. El i-a zis: 'Ia-ți nota de plată, așează-te repede și scrie cincizeci'.
7 Anante rumo egeno ana ugagota kva eri'za ne'mo antahige'ne, Nama'a kagra nofira hu'nane? Higeno ana ne'mo'a 100'a witigure higeno, ugagota eri'za kva nemo'a huno avon tafe erinka 80'a witigure hunka avona krento hu'ne.
Apoi l-a întrebat pe altul: “Cât datorezi?”. El a răspuns: 'O sută de cors de grâu'. El i-a zis: “Ia-ți nota de plată și scrie optzeci”.
8 Henka kva ne'mo'a, fenozante ugagota huno kvahu so'e osu'nea kva ne' muse hunte'ne. Na'ankure antahiza me'nea kva vahemo nehiaza hu'negure. Hagi ama knafi havizama nehaza vahe'mo'za zamagra zantera knare hu'za kva nehu'za, tavi masare'ma nemaniza vahera zamagateneraze. (aiōn g165)
“Domnul său l-a lăudat pe administratorul necinstit pentru că a procedat cu înțelepciune, căci copiii acestei lumi sunt, în neamul lor, mai înțelepți decât copiii luminii. (aiōn g165)
9 Amanage hu'na Nagra neramasmue, fenoma erinka ama mopafi fatgo osu'zante'ma netrana zana, netrenka ana zanteti vahera zamazeri knampa huzmante'negeno, ana fenoma vagama resige'za, muse hu'za kavare'za mani vava nonkuma zamirega vugahaze. (aiōnios g166)
Eu vă spun: faceți-vă prieteni prin intermediul bogățiilor nedrepte, pentru ca, atunci când veți eșua, ei să vă primească în corturile veșnice. (aiōnios g166)
10 Mago'mo'ma osi'zantema so'e huno kegavahu fatgo hanimo'a, anahu kna huno ra zana kegavahu fatgo hugahie. Hagi osi'zama kegavahu fatgo osanimo'a, ra zana kegavahu fatgo osugahie.
Cine este credincios în foarte puțin, este credincios și în mult. Cine este necinstit în foarte puțin, este necinstit și în mult.
11 Kagrama ama mopafi fenozama kegavahu fatgo osnankeno'a, iza tamage fenoma kvama kri'zana kamigahie?
Așadar, dacă n-ați fost credincioși în bogăția nedreaptă, cine vă va încredința adevăratele bogății?
12 Kagrama vahe'zama kegava huhaviza hanankeno'a, kagri'zana iza kamigahie.
Dacă n-ai fost credincios în ceea ce este al altuia, cine îți va da ceea ce este al tău?
13 Mago eri'za ne'mo'a tare ozafarera eri'zana e'origahie. Mago'mofona antahi haviza hunenteno, mago'mofona avesi antegahie. Huge mago'mo'ene mani tragoneteno, mago'mofona atregahie. Kagra Anumzante ene zagorera eri'zana eriontegahane.
Nici un slujitor nu poate sluji la doi stăpâni, căci ori îl va urî pe unul și-l va iubi pe celălalt, ori se va ține de unul și-l va disprețui pe celălalt. Nu ești în stare să slujești lui Dumnezeu și lui Mamona.”
14 Farisi vahe'mo'za ana maka ke nentahi'za, (zagogu zamesi zamesi nehaza naga'mo'za) agiza nere'za, hupri hunte'naze.
Fariseii, care erau iubitori de bani, au auzit și ei toate acestea și au luat în derâdere pe Isus.
15 Hu'neanagi Jisasi'a amanage huno zamasmi'ne, Vahe'mofo zamavurera tamagra fatgo vahere hutma nehazanagi, Anumzamo'a tamagu'a ke'ne. Na'ankure vahe'mo'zama knarezantfa me'ne nehaza'zamo'a, Anumzamofo avufina havizantfa me'ne.
El le-a zis: “Voi sunteți cei care vă justificați în fața oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile. Căci ceea ce este înălțat printre oameni este o urâciune în ochii lui Dumnezeu.
16 Mosese kasegene, kasnampa vahe'mofo kea huama huno Joni knare eme atre'ne. Hagi ananteti'ma e'neana Anumzamofo kumamofo musenke huama nehigeno, hakare vahe'mo'za hanaveti'za ana kumapi vanagura kazigazi hu'za nevaze.
“Legea și proorocii au fost până la Ioan. De atunci se propovăduiește Vestea cea Bună a Împărăției lui Dumnezeu și fiecare își forțează intrarea în ea.
17 Hu'neanagi amane fru huno monane, mopanena fanane hugahianagi, kasege kefima me'nea osi avomo'a vaga oregahie.
Dar este mai ușor să treacă cerul și pământul, decât să cadă o mică lovitură de stilou din lege.
18 Iza'o a'ma netreno ru a'ma erinuno'a, anamo'a monko'za hugahie. Hagi mago ne'mo'ma, ve'a atre'nesi'a a' erisanimo'a, monkoza hugahie huno hu'ne.
“Oricine divorțează de nevastă-sa și se căsătorește cu alta, săvârșește adulter. Cine se căsătorește cu una care a divorțat de un soț comite adulter.
19 Jisasi'a amanage hu'ne, Mago ne'mo afufenoma'a hakare me'negeno tusi'a zago atreno, koranke kukena nehuno, asanema nehia ne'za knane knane erino neneno, so'e huno mani'ne.
“Era un om bogat, îmbrăcat în purpură și în in subțire și trăind în fiecare zi în lux.
20 Ana nehigeno noma'a kasante mago nera fenoma'a omane'nea fugo namune ne' antazageno manitere nehiane. Ana ne'mofo agi'a Lasarusi'e.
Un cerșetor, numit Lazăr, a fost dus la poarta lui, plin de răni,
21 Lasarusi'a maseno mani'neno, feno ne'mo'ma ne'za nenesigeno ankra heramisiama'a erina nesue huno nehuno emani'negeza, kramo'za namuma'areti zamaganefu'nanu hu'ne hane hu'naze.
și dorind să fie hrănit cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului. Da, chiar și câinii veneau și îi lingeau rănile.
22 Anante amunte omane nera frige'za, ankero vahe'mo'za eri'za Abrahamu nemania kumate vu'naze. Vutageno afufeno nera anante frige'za eri'za ome asentageno,
Cerșetorul a murit și a fost dus de îngeri la sânul lui Avraam. Și bogatul a murit și el și a fost îngropat.
23 hagi tevefi manineno tusiza huno ata negrigeno kenagamuteno Abrahamuke Lasarusikea, afete magopi mani'nakeno zanage'ne. (Hadēs g86)
În Hades, și-a ridicat ochii, fiind în chinuri, și a văzut departe pe Avraam și pe Lazăr la sânul lui. (Hadēs g86)
24 Neznageno kezatino, Abrahamuga nafa'nimoka teve nenrege'na natagu nehuanki kasuntagi nantenka, Lasarusina huntegeno timpi azanko agona'a reteno nagefu'nare eme rentenkeno fru hunanteno hu'ne.
El a strigat și a zis: “Părinte Avraam, ai milă de mine și trimite-l pe Lazăr, ca să înmoaie vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba! Căci sunt în chinuri în această flacără!”.
25 Abrahamu'a amanage huno asmi'ne, Mofavre'moka kagesa antahio. Mopafi mani'nenka knare zampi mani'nankeno Lasarusi'a haviza huno mani'ne. Hu'neanagi menina Lasarusi'a fruzampi emani'negenka kagra kata zampi mani'nane.
Dar Avraam a zis: “Fiule, adu-ți aminte că tu ai primit în viața ta cele bune, iar Lazăr, la fel, cele rele. Dar iată că el este acum mângâiat, iar tu ești în chinuri.
26 Hanki mago'zana amanahu kna'za me'ne. Tamagri'ene tagri'ene amu'nompina tusi'a tinka me'negeno, hagro hu'neankita tamagritegama takaheta vu'zanku'ene tagritega ezankura tusi'a amuho hurantegahie.
În afară de toate acestea, între noi și voi este fixată o prăpastie mare, încât cei care vor să treacă de aici la voi nu pot, și nimeni nu poate trece de acolo la noi'.
27 Anante anage higeno, afufenone ne'mo'a amanage hu'ne. Nafa'nimoka Abrahamuga muse hugantoanki Lasarusina huntegeno nenfa nontega vino,
El a zis: “Te rog, părinte, să-l trimiți la casa tatălui meu,
28 na'ankure nafa'nimofo nompina 5fu'a nafuhe'ina zamatre'na e'noanki, Lasarusina huntegeno hanave'nentake kore ke ome huzmasamisige'za tusi'a ata eri kumapina omeho hu'ne.
căci am cinci frați, ca să le dea mărturie, ca să nu ajungă și ei în locul acesta de chin.
29 Hu'neanagi Abrahamu'a kenona huno, Moses nanekene kasnampa vahe'mokizmi nanekea me'neanki'za zamagra ana nanekea antahigahaze.
Avraam i-a zis: “Ei au pe Moise și pe prooroci. Să-i asculte pe ei!”.
30 Ana hianagi afufenoma'ane ne'mo'a anage hu'ne, a'o nafa'nimoke higeno, Abrahamu'a anage hu'ne, frinefinti otino ome zamasamisiana zamagu'a rukrahera hugahazo!
El a zis: “Nu, părinte Avraam, dar dacă se va duce la ei cineva din morți, se vor pocăi.
31 Anage hianangi Abrahamu amanage huno asami'ne, I'o. Moses nanekene, kasnampa vahe'mokizmi nanekema nontahisu'za, inankna hu'za fripinti otino ome zamasami'nia kerera zamagu'a rukrehe hugahaze huno hu'ne.
El i-a zis: “Dacă nu ascultă de Moise și de prooroci, nici dacă va învia unul din morți nu se vor lăsa convinși.”
