< Jasi Vahere 16 >

1 Mago zupa Samsoni'a Filistia vahe kumate Gaza vuno mago savri a' mani'negeno ome keno ana a'ene umase'ne.
Samson, étant allé à Gaza, y remarqua une courtisane et se rendit auprès d’elle.
2 Hagi Gaza kumate vahe'mo'zama Samsoni'ma ana a'enema emase'ne naneke'ma nentahi'za, ana kumara avazagi kagi'za ana kumamofo kafantera kafona ante'za kenagera mani'naze. Ana kenagera ranke'nankea osu akohe'za mani'ne'za amanage hu'naze, Kafonteta mani'nesunkeno ko'matanigeno esnigeta ahegahune.
Les gens de Gaza, apprenant que Samson était venu chez eux, passèrent la nuit à faire des rondes et à le guetter aux portes de la ville; ils gardèrent toute la nuit un profond silence, se disant: "D’Ici au point du jour, nous l’aurons tué."
3 Hianagi Samsoni'a kenage amu'nompi otino vuno rankuma'mofo vihu kafane, kafama azeri'nea zafanena maka akasi zuzu huno afunte eri konefino Hebroni tava'onte me'nea agonafi mareri'ne.
Samson resta couché jusqu’à minuit; à minuit il se leva, et, saisissant les battants de la porte de la ville avec les deux poteaux, les arracha en même temps que la barre, mit le tout sur ses épaules et le porta au sommet de la montagne qui regarde Hébron.
4 Hagi anama huteno'a mago'a kna evutegeno Soreki agupofi nemania a' agi'a Dilailae nehaza a' kenunu huno avesinte'ne.
Plus tard, il s’éprit d’une femme appelée Dalila, dans la vallée de Sorek.
5 Ana'ma higeno'a Filistia kumate kva vahe'mo'za ana a'te e'za amanage eme hu'naze, Samsonina inampi hanave'a me'nefi masavenke hunka revatga hugeno negasamino, inankna huta azerita anakigahumpi kasamina azerita anakimneno. Hagi e'inama hananketa magoke magokemota 1tausen 100'a silva zago kamitere hugahune.
Les princes des Philistins vinrent la trouver et lui dirent: "Tâche, par tes séductions, de découvrir d’où vient sa grande vigueur et comment nous pouvons le vaincre, le lier et le réduire à l’impuissance. Tu recevras alors de chacun de nous onze cents pièces d’argent."
6 Hagi Dilaila'a amanage huno Samsonina antahige'ne. Muse hugantoanki nasamio, inampi hanaveka'a me'ne? Inankna hanageno hanaveka'a omanesige'za kazeri'za anakigahazafi nasamio?
Dalila dit à Samson: "Apprends-moi donc pourquoi ta force est si grande, et avec quoi il faudrait te lier pour te dompter."
7 Anagema higeno'a Samsoni'a amanage huno kenona hu'ne, Atima negraza kasefa nofi'ma 7ni'a eri'za nagare nazante'ma anakinageno'a hankaveni'a omnesige'na, amne vahekna hugahue.
Samson lui répondit: "Si on me liait avec sept cordelettes fraîches et encore humides, je perdrais ma force et deviendrais semblable à un autre homme."
8 Anagema higeno'a Filistia kumate kva vahe'mo'za atima negraza nofira kasefa 7ni'a eri'za Dilailana eme amizageno, Samsonina agare azantera rugagi rugagi huno anakinte'ne.
Alors les princes philistins lui procurèrent sept cordelettes humides avec lesquelles elle le lia,
9 Ana hunteno ana a'mo'a mago'a vahera zamavareno ana nomofo agu'a hunaraginte'nefinka frakizamanteteno, amanage huno Samsoninkura hu'ne, Samsoniga Filistia vahera ama aze! Hianagi Samsoni'a ana nofira tevefima krenegeno'ma temramrama hiaza huno rukampru hutre'ne. Ana higeno hankave'ama me'neama'a ke'za eriforera osu'naze.
tandis que des hommes, apostés par elle, attendaient dans la chambre; puis elle lui dit: "Les Philistins viennent te surprendre, Samson!" Et il rompit ses liens, comme se rompent des liens d’étoupe à l’approche du feu. Et le secret de sa force resta encore inconnu.
10 Hagi anante Dilaila'a amanage huno Samsonina asami'ne, Ko kagra kizazokogo ke hunantenka havige hu'nane. Hagi muse hugantoanki, inankna hu'za anaki kantegahazafi nasamio?
Dalila dit à Samson: "Tu t’es joué de moi, tu m’as dit des mensonges! Voyons, fais-moi savoir avec quoi l’on pourrait te lier."
11 Anagema higeno'a Samsoni'a amanage huno kenona hu'ne, Mago'a kasefa nofinu'ma anaki antrokoma hunante'nageno'a hankaveni'a omnesige'na amne vahekna hugahue.
Il lui répondit: "Eh bien! si l’on m’attachait avec des cordes neuves et n’ayant pas encore servi, je perdrais ma force et deviendrais comme un autre homme."
12 Anage higeno mago'a vahe'mo'za nompi frakiza mani'nazageno, Dilaila'a kasefa nofitami erino agare azantera anakinteteno amanage hu'ne, va'i Samsoniga, Filistia vahe'mo'za kahenaku aze, higeno'a, Samsoni'a kukena hati nofi'ma erikano hiankna huno ana nofira rukano hutre'ne.
Alors Dalila prit des cordes neuves avec lesquelles elle le lia, tandis qu’on était aux aguets dans la chambre, puis elle lui dit: "Les Philistins viennent te surprendre, Samson!" Mais il arracha les cordes de ses bras comme du fil.
13 Anante Dilaila'a anage huno Samsonina asmi'ne, Kagra renevatga hanke'na nagazegu hue, hagi menina tamage hunka nasamio, higeno Samsoni'a huno, Kagra 7ni'a za'za nazokama erinka strini nofi'ma nezagi'za masinifi rusi nehunka nilima erinka ahentrakoma hanankeno, hanaveni'a omnena, amne vahekna hu'na manigahue.
Et Dalila dit à Samson: "Jusqu’à présent tu t’es raillé de moi et ne m’as dit que des mensonges. Apprends-moi comment on pourrait te lier!" Il lui répondit: "Tu n’aurais qu’à entre-tisser les sept boucles de ma chevelure avec la chaîne du tissu."
14 Anagema higeno'a, Samsoni'ma mase'neama'agu azokara erino 7ni'a aragafa hanenteno, azoka'ma anaki nilinu eri hankavenetino amanage hu'ne, va'i Samsoniga Filistia vahe'mo'za kahenaku aze, higeno'a Samsoni'a mase'nefintira otino ana nofi'ene nilinena azokapintira eri avazu hutre'ne.
Lorsqu’elle eut fixé la cheville, elle lui dit: "Les Philistins viennent te surprendre, Samson!" Il se réveilla de son sommeil et arracha du même coup la cheville du métier et le tissu.
15 Ana'ma higeno'a Dilaila'a amanage hu'ne, Kagu'amo'ma nagri'enema omne'negenka nahigenka kavesinegantoe hunka nehane? Kagra 3'a zupa kizazokago kea hunantenka hankaveka'a inampi me'ne nagrira onasami'ne.
"Quoi! lui dit-elle, tu prétends que tu m’aimes, et ton cœur m’est étranger! Trois fois déjà tu t’es joué de moi, en ne me révélant pas la cause de ta force si grande…"
16 Hagi Dilaila'ma maka knama anagema huva huvama higeno'a, Samsoni'a anankema antahizankura tusi avesra nehuno,
Tourmenté ainsi chaque jour et harcelé par ses propos, il en fut enfin excédé à la mort,
17 anante hufra'ma nekiazana maka hufore huno Dilailana amanage huno asami'ne, Kasema nantetegati'ma e'neana nazokara taga osu'noe. Na'ankure Anumzamofo eri'za vahe manigahane huno nenrera rimpafima mani'nogeno ko huhamprinante'ne. Hagi nazoka'ma tagama hanugeno'a hankaveni'a omanesige'na amne vahekna hugahue.
et il lui dévoila tout son cœur, en disant: "Jamais rasoir n’a touché ma tête, car je suis voué à Dieu comme Naziréen depuis le sein maternel; si l’on me coupait les cheveux, je perdrais ma force et je deviendrais faible comme tout autre homme."
18 Hagi Dilaila'ma kegeno'ma Samsoni'ma agu'areti'ma huama'ma huno maka oku'ama me'neazama asamigeno'a, amanage huno Filistia kva vahe'tamintega kea atregeno vu'ne. Ete mago'ane eho. Na'ankure agra hago agu'areti huno maka oku'zama'a huama huno nasami'ne. Anagema higeza Filistia kva vahe'tmimo'za zagone zamazampina eri'ne'za ete emareri'naze.
Dalila vit alors qu’il lui avait ouvert son cœur, et elle envoya quérir les princes philistins, avec ces mots: "Venez cette fois, il m’a parlé à cœur ouvert." Et les princes philistins montèrent chez elle, munis de la somme d’argent.
19 Hagi Dilaila'a amote Samsonina azeri avukoko higeno mase'negeno, mago ne'ku higeno eazamo 7ni'a ragafa'a eme taga huno vazagetetre'ne. E'inama hutegeno'a, Dilaila'a Samsonina ata hoza nemigeno hankave'a omane'ne.
Elle l’endormit sur ses genoux, et, ayant mandé un homme, lui fit couper les sept boucles de sa chevelure; dès lors elle put le maîtriser, car sa vigueur l’avait abandonné.
20 Hagi Dilaila'a amanage hu'ne, va'i Samsoniga Filistia vahe'mo'za kahe'naku aze, huno'ma higeno'a, Samsoni'a mase'nefintira otino, ko'ma nehuaza hu'na ruvakanegahue huno hu'ne. Hianagi Ra Anumzamo'ma agri'ma atre'no vu'nea zana ontahi'ne.
Elle cria: "Les Philistins te menacent, Samson!" Il se réveilla et se dit: "J’En sortirai comme toujours et me débarrasserai", ne sachant pas que l’Eternel l’avait abandonné.
21 Hagi ana'ma hige'za Filistia vahe'mo'za azeri'za tarega avurga reragati atrete'za avre'za Gaza kumate vu'za bronsire seni nofi'nu agare azantera anakintazageno kina nompi witi refuzafu nepeno mani'ne.
Les Philistins se saisirent de lui et lui crevèrent les yeux; puis ils l’emmenèrent à Gaza, où il fut chargé de chaînes et forcé de tourner la meule dans la prison.
22 Hianagi ana azoka'ma vazagatetre'naza azokamo'a ete agafa huno hage'ne.
Mais sa chevelure, qu’on avait rasée, commença à repousser.
23 Hagi Filistia kva vahe'mo'za emeritru hu'za Dagonie nehaza havi anumzazimirera ofa nehu'za musena hu'za amanage hu'naze, Tagri anumzantimo'a ha' vahetia Samsonina tazampi avrente hu'za hu'naze.
Or, les princes des Philistins s’assemblèrent pour faire de grands sacrifices à leur dieu Dagon et se livrer à des réjouissances, car, disaient-ils, notre dieu a fait tomber dans nos mains Samson, notre ennemi!
24 Hagi Filistia vahe'mo'za Samsonima nege'za anumzazimimofo agi erisga nehu'za amanage hu'naze, Vahe'tima zamahe hana'ma nehuno mopatima eri havizama hu'nea nera Samsonina anumzantimo avreramigeno menina tagri hanavefi mani'ne.
Le peuple aussi, en le voyant, glorifia son dieu et s’écria: "C’Est notre dieu qui nous a livré notre ennemi, le fléau de notre pays, celui qui a tué tant des nôtres!"
25 Hagi aka tima nenazageno antahintahi zamimo'ma savari'ma hige'za amanage hu'naze, Samsonina avre atiraminkeno mago'aza huno tazeri musena hino, hu'za hazageno Samsonina kina nompintira avre atirami'za noma azeri'nea zafaramimofo amu'nompi ome antageno oti'neno mago'azana huno zamazeri musena hu'ne.
Comme ils étaient en belle humeur, ils dirent: "Faites venir Samson, pour qu’il nous divertisse!" Et on le fit venir de la prison, et il les amusa, et on le plaça entre les colonnes.
26 Hagi ana'ma hazageno'a azante'ma azeri'nea nehaza ne'kura Samsoni'a amanage hu'ne, Navrenka noma azeri'nea zafare vuge'na nazana avako hu'na namagena renti ha'neno.
Samson dit au jeune garçon qui le conduisait par la main: "Laisse-moi; fais-moi seulement toucher les colonnes qui soutiennent l’édifice, pour que je m’y appuie."
27 Higeno ana nompina Filistia kva vahe'mo'zane veamo'za avite'nageno, nomofo agofetura 3 tauseni'a vea'naza mani'ne'za negazageno, Samsoni'a zamazeri musena hu'ne.
Or, le temple était rempli d’hommes et de femmes; tous les princes philistins s’y trouvaient, et, sur le toit, environ trois mille personnes, hommes et femmes, qui assistaient au divertissement de Samson.
28 Hagi Samsoni'a amanage huno Ra Anumzamofontega nunamuna hu'ne, Ra Anumzamoka mago'ene antahinaminka hanavea namio, muse hugantoanki hankavea namige'na Filistia vahera zamahe'na navurgama reragati'nazarera nagonagea haneno.
Celui-ci invoqua l’Eternel en disant: "Seigneur Elohim! Daigne te souvenir de moi! daigne me rendre assez fort cette fois seulement, mon Dieu! pour que je fasse payer d’un seul coup mes deux yeux aux Philistins!"
29 Hagi Samsoni'a anagema nehuno'a noma vazisga hu'nea zafararemofo amu'nompi otino azana kantigama ana zafararente rentinti nehuno,
Et Samson embrassa, en pesant dessus, les deux colonnes du milieu qui soutenaient le temple, l’une avec le bras droit, l’autre avec le gauche,
30 Samsoni'a amanage hu'ne, Filistia vahe'ene frisue, huno nehuno ana zafararena hanavetino retufegeno ana nomo'a pasaru huno maka kva vahe'ene, ana nompima mani'naza vahera zamahe vagare'ne. Ana higeno nefrino'ma zamahe'nea vahe'mofo nampamo'a, amanema mani'neno'ma zamahe'nea vahe'mofo nampana agatere'ne.
en disant: "Meure ma personne avec les Philistins!" Et d’un vigoureux effort, il fit tomber la maison sur les princes et sur toute la foule qui était là; de sorte qu’il fit périr plus de monde à sa mort qu’il n’en avait tué de son vivant.
31 Hagi ana'ma hutege'za, afuhezane naga'amo'za vu'za avufga'a omeri'za mareri'za Zorane Estaoli kumatremofo amu'nompi nefa Manoa matipi eme asente'naze. Hagi Samsoni'a 20'a kafufi kva mani'neno Israeli vahera keagazimia refko huzmante'ne.
Ses frères et toute sa famille vinrent pour emporter son corps, et remontèrent pour l’ensevelir entre Çorea et Echtaol, dans le sépulcre de Manoah, son père. Il avait gouverné Israël vingt années.

< Jasi Vahere 16 >