Joni 9

1 Hagi anama Jisasi'a vugatereno nevuno, mago nera reranku'afinti avu asuhu'nea ne' kasente'nea omege'ne.

Pe când trecea pe acolo, a văzut un om orb din naștere.

2 Agri'ma amage nentaza disaipol naga'mo'za antahige'za, Rempi hurami ne'moka (Rabbai) aza kumira hu'negeno ama avu asuhu nera kasente'ne, agra'afi nererapi nefa'e?

Ucenicii Lui l-au întrebat: “Rabi, cine a păcătuit, omul acesta sau părinții lui, de s-a născut orb?”

3 Hazageno Jisasi'a amanage huno kenona hu'ne, Ama ne'mo kumira osigeno, nerera nefa'a kumira osu'ne. Hu'neanagi e'i zama fore hu'neana Anumzamofo eri'zamo agripinti eriama hanigu e'inahu hu'ne.

Isus a răspuns: “Omul acesta n-a păcătuit, nici părinții lui, ci ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.

4 Hunantege'na e'noa ne'mofo eri'zana, tagra zagema me'nesire Agri eri'zana erisune. Hanima esigeno'a mago vahe'mo'a erizana e'origahie.

Eu trebuie să lucrez lucrările celui care m-a trimis, cât este ziuă. Se apropie noaptea, când nimeni nu mai poate lucra.

5 Nagrama ama mopafima emani'noa kna'afina, Nagra ama mopafi vahe'mofo Tavire.

Cât timp sunt în lume, eu sunt lumina lumii.”

6 Anage Agra huteno, mopare avetu heno eri igri huno, higogna huteno, ana mopa tarega avure frenenteno,

După ce a spus acestea, a scuipat pe pământ, a făcut noroi cu saliva, a uns cu noroi ochii orbului

7 amanage huno asami'ne, Vunka Siloamu tirupi ti omefro. (Siloamue hu'nea kemofo agafa'a, huntegeno vu'ne hu'ne.) Ana hutegeno vuno ti ome freteno, avurga hari higeno mika'zana negeno e'ne.

și i-a spus: “Du-te și te spală în piscina din Siloam” (care înseamnă “trimis”). El s-a dus, s-a spălat și s-a întors văzând.

8 E'ina hige'za, ana ne'mofo tavaonte nemani'za vahe'mo'zane, ana ne'mo ke'zatino meme nehige'za negaza vahe'mo'zanena amanage hu'naze, Ama ne'mo mani'neno kezatino meme nehigeta negona nepi ru nere?

De aceea, vecinii și cei ce văzuseră mai înainte că era orb, ziceau: “Nu este acesta cel ce ședea și cerșea?”

9 Mago'amo'za anage hu'naze, Ama ana nere nehazageno, mago'amo'za hanaveti'za anage hu'naze, A'o agra ana ne' kna'nehie. Ana ne'mo huno, Nagra ana ne' mani'noe, huno zamasmi'ne!

Alții spuneau: “El este”. Alții încă mai spuneau: “Seamănă cu el”. El a spus: “Eu sunt”.

10 Zamagra anage hu'za antahige'naze, Inankna hankeno kavurga eri hari hugante'ne? hu'za agenoka hu'naze.

Și ei Îl întrebau: “Cum ți s-au deschis ochii?”

11 Agra ana ke'nona anage hu'ne, Mago ne'ma Jisasi'e nehaza ne'mo, mopa erino tinuti eri igri huteno navurgare frenanteno, amanage huno nasmi'ne, Siloamu vunka tirupi omefro hige'na, vu'na tina ome frogeno, navu ragamo'a hari hige'na navua ke'noe.

El a răspuns: “Un om, numit Isus, a făcut noroi, mi-a uns ochii și mi-a zis: “Du-te la iazul din Siloam și te spală. Așa că m-am dus, m-am spălat și am primit vederea.”

12 Hige'za zamagra ana ne'ku anage hu'naze, Kavuma eri so'e hu'nea nera inantega mani'ne? Hazageno avuma azeri harima hunte'nea ne'mo'a, Nagra onke'noe hu'ne.

Atunci l-au întrebat: “Unde este?” El a spus: “Nu știu”.

13 Hagi anama avu asu hu'negeno azeri hari hu'nea nera, avare'za Farisi vahete vu'naze.

L-au dus pe cel orb la farisei.

14 Anankna mani fruhu kna (sabat) zupa Jisasi'a hapara erino avurga eri hari hu'negeze.

Era Sabat când Isus a făcut noroiul și i-a deschis ochii.

15 Anante Farisi vahe'mo'za mago'ene antahige'za, Nankna hankeno kavumo'a hari hu'ne hazageno, ana avuma eri so'e hunte'nea ne'mo anage huno zamasmi'ne, Agra hapa erino navure frenantege'na, ti ome frogeno navumo'a hari hige'na ke'noe.

De aceea și fariseii l-au întrebat iarăși cum și-a primit vederea. El le-a răspuns: “Mi-a pus noroi pe ochi, m-am spălat și văd”.

16 E'ina hu'negu mago'a Farisi vahe'mo'za anage hu'naze, E'i ana nera Anumzamo'a huntegeno ome'ne, na'ankure mani fruhu kna ana ne'mo'a kegava nosie. Hianagi mago'amo'za anage hu'naze, inankna huno kumi ne'mo'a amanahu kaguvazana erifore hugahie? Anage nehu'za keha're'za amu'nompinti vahera refko hu'naze.

Și unii dintre farisei ziceau: “Omul acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ține Sabatul.” Alții spuneau: “Cum poate un om păcătos să facă asemenea semne?” Astfel, a fost dezbinare între ei.

17 Ana hute'za mago'ene avuma asu hu'negeno'ma, eriso'e hu'nea nera antahige'za, na'ane hunka kavurgama eriso'e hu'nea nekura nehane? Hazageno ana ne'mo'a huno, Agra kasnampa nere.

De aceea au întrebat iarăși pe orb: “Ce zici despre El, pentru că ți-a deschis ochii?” El a spus: “Este un profet”.

18 Jiu kva vahe'mo'za, avurga asu osu'nea neku nehaze, nehu'za zamentinti osu'za, ana ne'mofo nererane nefane zanagi hu'naze.

Iudeii n-au crezut despre El că fusese orb și că și-a recăpătat vederea, până ce au chemat pe părinții celui ce-și recăpătase vederea,

19 Zamagra nererane, nefane zanantahige'za avusuhunegeta kasente'noe huta huna'ana ama'i mofavrefi? Hanki inankna huno menina avua nege?

și i-au întrebat: “Acesta este fiul vostru, despre care spuneți că s-a născut orb? Cum deci vede acum?”

20 Nererake, nefake kenona'a anage hu'na'e, Tagra antahi'no'e, ama tagri mofavre, avu asu hu'nea kasente'no'e.

Părinții lui le-au răspuns: “Știm că acesta este fiul nostru și că s-a născut orb;

21 Hianagi tagra antahita keta osu'none, menima avuma negea'zane, aza avua eri so'e hunte'neo ontahi'no'e. Agra ra vahe mani'neanki, antahigenkeno agra'a tamasamino.

dar nu știm cum vede acum, și nu știm cine i-a deschis ochii. El este în vârstă. Întrebați-l pe el. Va vorbi el însuși”.

22 Nererake nefakea amanahu kema hu'na'ana, na'ankure Jiu mono kva vaheku koro huke anage hu'na'e. Na'ankure Jiu mono kva vahe'mo'za ke retro hu'za, mago'mo Jisasinku Kraisi'e huno, huama hanimofona, Jiu mono nompinti (Sinagog) ahe natigahune, hu'naze.

Părinții lui au spus aceste lucruri pentru că se temeau de iudei; căci iudeii se înțeleseseră deja că, dacă cineva îl va recunoaște ca fiind Hristos, va fi dat afară din sinagogă.

23 Ana ke agafare nererake nefakea huke, agra ra vaheki agri antahigeho hu'na'e.

De aceea, părinții lui au spus: “El este major. Întrebați-l”.

24 Ete mago'ene, ko'ma avu asuhu'nea ne' agi hu'za asmi'naze, Anumzamofo avure tamage hunka huo, kavu eri hari hu'nea nera, kumi ne' mani'negeta tagra antahi'none.

Și au chemat a doua oară pe orbul acela și i-au zis: “Slăvește pe Dumnezeu. Știm că omul acesta este un păcătos.”

25 Hazageno ana ne'mo'a anage hu'ne, nagra ontahi'noe Agra kumi ne' mani'neo, magoke'zama nagra antahi'noana, navua asu hu'neane, menina navu negoe.

El a răspuns: “Nu știu dacă este păcătos. Un lucru știu însă: că, deși eram orb, acum văd.”

26 Anante Farisi vahe'mo'za asami'za, Jisasi'a nankna'za kagrira hugante'ne? Inankna huno Agra kavurga eri hari hu'ne?

Și I-au zis iarăși: “Ce ți-a făcut? Cum ți-a deschis ochii?”

27 Avuma eri harima huntenea ne'mo anage hu'ne, nagra ko tamasmi'noanagi ontahi'nazo. Nahigetma ru'ene antahinakura nehaze? Tamagra nena Agri amage'ante disaipol naga maninaku nehazafi?

El le-a răspuns: “V-am spus deja și nu m-ați ascultat. De ce vreți să auziți din nou? Nu vreți să deveniți și voi discipoli ai lui, nu-i așa?”

28 Zamagra ana kemofo nona'a knara kefinti fra vazinte'za, kagra Agri amage nentana disaipol ne' mani'nananki, tagra Mosese amage nentona vahe mani'none!

Ei l-au insultat și au zis: “Tu ești ucenicul lui, iar noi suntem ucenicii lui Moise.

29 Anumzamo Mosesena kea humigeta tagra antahi'none, hianagi ama'i nera igati e'neo, tagra ontahi'none.

Noi știm că Dumnezeu a vorbit lui Moise. Dar în ceea ce-l privește pe acest om, nu știm de unde vine.”

30 Ana ne'mo anage huno zamasmi'ne, Ama ruzahu'zama hu'nea nera, Agra igati eno, navurga eri hari hige'na ke'noe, tamagra ontahi'naze!

Omul le-a răspuns: “Ce minunat! Voi nu știți de unde vine, și totuși mi-a deschis ochii.

31 Tagra antahi'none, kumi vahera Anumzamo'a antahi'nomie, hianagi iza'o mono hunenteno Agri amage' ante fatgo hani'mofona, Anumzamo antahiamigahie.

Știm că Dumnezeu nu ascultă de păcătoși, dar dacă cineva este închinător lui Dumnezeu și face voia Lui, El îl ascultă.

32 Mona mopa fore hu'nea knareti, avu asu hu'nea vahera mago ne'mo'e huno avurga eri hari hu'nea kea ontahi'none. (aiōn g165)

De la începutul lumii nu s-a auzit niciodată ca cineva să fi deschis ochii unui orb din naștere. (aiōn g165)

33 Hazageno ama ne'ma Anumzamofontegatima ome'nesuno'a, Agra mago'zana osugahie.

Dacă omul acesta nu era de la Dumnezeu, nu putea face nimic.”

34 Hige'za Farisi vahe'mo'za anage hu'naze, Kagrira miko kumi'zampi kasegante negenka, tagri rempi hurami'za nehano? Anage nehu'za Jiu vahe mono nompintira (Sinagog) avazu hu'za, atufe atrageno vu'ne.

Ei I-au răspuns: “Tu, care te-ai născut cu totul în păcate, ne înveți pe noi?” Atunci l-au aruncat afară.

35 Hagi ana ne'ma avazuhu megi atraze kea Jisasi'a nentahino, ome kefore huno Agra amanage hu'ne, Kagra Vahe'mofo Mofavrere kamentinti nehano?

Isus a auzit că l-au dat afară și, găsindu-l, a zis: “Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?”

36 Higeno ana ne'mo'a anage hu'ne, Agra iza'e ramoka, nagrama Agrite namentinti'ma hanuana?

El a răspuns: “Cine este El, Doamne, ca să cred în El?”

37 Jisasi'a anage huno asmi'ne, Kagra Agrira negane, e'i ana ne'mo kagri'enena keaga nehie.

Isus i-a zis: “L-ați văzut amândoi și El este Cel ce vorbește cu voi.”

38 Avuma eri hari hu'nea ne'mo anage hu'ne, Ranimoka nagra namentinti hue, nehuno anante mono hunte'ne.

El a zis: “Doamne, cred!” și s-a închinat lui.

39 Jisasi'a amanage hu'ne, Vahe refko hunaku ama mopafina ermi'noe, e'ina hanugeno zamuma nonke'samo'za kesageno, zamuma negesa'mokizmi zamumo'a asu hugahie.

Isus a zis: “Eu am venit în lumea aceasta ca să fac judecată, ca cei ce nu văd să vadă, iar cei ce văd să devină orbi.”

40 Mago'a Farisi vahe Agrane anante mani'namo'za, ana naneke nentahi'za anage hu'za Jisasina antahige'naze, Tagri tavumo'enena asu hu'nefi?

Fariseii care erau cu El, auzind aceste lucruri, I-au zis: “Suntem și noi orbi?”

41 Jisasi'a anage huno zamasmi'ne, Tamavurgamo asu hu'neasina kumi'tmia omne sine, hianagi tamagra huta tavua negone nehazagu, kumi'mo'a tamagripina me'ne.

Isus le-a zis: “Dacă ați fi orbi, n-ați avea nici un păcat; dar acum ziceți: “Vedem”. Prin urmare, păcatul vostru rămâne.