Joni 6
1 Hagi anazama vagaregeno'a, anantetira Jisasi'a zamatreno Galili tirumofo mago kaziga vu'ne, mago agi'a Taiberias tirure hu'za nehaze.
După acestea, Isus s-a dus dincolo de marea Galileii, care este marea Tiberiadei.
2 Tusi'a vahe krerfamo'za Agrira avariri'za vu'naze, na'ankure krima vase'naza vahe'ma kaguvazama huno zamazeri so'e hige'za ke'nagu avariri'za vu'naze.
Și o mare mulțime îl urma pentru că vedeau miracolele lui pe care le făcea peste cei ce erau bolnavi.
3 Anante Jisasi'a agonarega mrerino amage nentaza disaipol naga'ane Agrane anante umani'naze.
Și Isus a urcat pe munte și acolo s-a așezat cu discipolii săi.
4 Hagi Jiu vahe kinafinti zamare'nea kna (Pasova) muse hu'za ne'za ne kna'zmi atupa hu'ne.
Și paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.
5 Anante Jisasi'a, keganti kegma huno keama hakare vahe krerfa Agritega neageno Filipina asmino, Inantegati bretia miza hanunke'za ama vahe'mo'za negahaze?
Atunci Isus, ridicând ochii și văzând că o mare mulțime a venit la el, i-a spus lui Filip: De unde să cumpărăm pâine, ca aceștia să mănânce?
6 Hagi ama kema Jisasi'ma hiana Filipina reheno ke'ne, na'ankure Agra inankna zano hani'ana antahi'neno, reheno antahige'ne.
Și spunea aceasta ca să îl încerce, fiindcă el știa ce avea să facă.
7 Filipi'a ke nona'a amanage huno asmi'ne, 2 hantreti'a silva zagoreti mizama hania bretimo'a, mago'mago'mo'ma osi'a neterema haniana ama vea krerfafina knarera huozmantegahie.
Filip i-a răspuns: Pâine de două sute de dinari nu le este suficientă, ca fiecare din ei să ia câte puțin.
8 Anante Agri amagema nentea disaipol ne' Endru, Saimon Pita negna amanage huno Jisasina asmi'ne,
Unul dintre discipolii săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a spus:
9 Amafi mago osi mofavre emani'neno 5fu'a bali bretigi, tare nozamegi huno eri'neanagi, asi'amo'a inankna huno ama veapina knarera hugahie?
Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi peștișori; dar ce sunt acestea la atâția?
10 Jisasi'a amanage huno hu'ne, Zamasaminke'za mopafi maniho. Anampina trazamo hu'nefi 5 tauseni'a vahe'naza mopafi mani'nage'za, vene'ne age hampri'naze.
Și Isus a spus: Faceți oamenii să se așeze. Și în locul acela era multă iarbă. Atunci bărbații s-au așezat, în număr de aproape cinci mii.
11 Hagi Jisasi'a breti erino Anumzamofonte nunamu hunteteno, erigorino mani'nare refko huno nezmino, anazanke huno nozamea zamige'za nenazageno zamu hu'ne.
Și Isus a luat pâinile și după ce a adus mulțumiri, [le]-a împărțit discipolilor, iar discipolii celor ce ședeau jos; la fel și din pești cât au dorit.
12 Nazageno zamu'ma higeno'a, Agri'ma amage' nentaza disaipol naga'a zamasmino, Atraza ne'zama'a eri atru hiho, e'inahinkeno amne zankna osnie.
După ce s-au săturat, Isus le-a spus discipolilor săi: Adunați frânturile care rămân, ca nu cumva ceva să se piardă.
13 Anage hige'za eri atru hazageno, 5fu'a bali bretima kori'za neneza atraza atupa atupa'a, 12fu'a eka'eka kupi eriri'naze.
Așadar, au adunat și au umplut douăsprezece coșuri cu frânturile celor cinci pâini de orz care au rămas în plus celor ce au mâncat.
14 E'ina hige'za veamo'za ana kaguvazama Agrama hiaza nege'za, zamagra anage hu'naze. Ama'i tamage huno Kasnampa nere, ama mopafima henka'a egahie hu'za hu'naza ne' mani'ne. (Diu-Kas 18:15.)
Atunci oamenii aceia, când au văzut miracolul pe care îl făcuse Isus, au spus: Într-adevăr acesta este profetul ce trebuia să vină în lume.
15 Hagi ana vahe'mo'za zamagraregati eme azeriza kini kvazmi manisie hu'za azeri otiku hazageno, Jisasi'a antahino keno nehuno, anantetira zamatreno agonarega Agraku mareri'ne.
De aceea Isus, știind că sunt gata să vină să îl ia cu forța să îl facă împărat, s-a dus din nou pe munte, numai el singur.
16 Kinaga sege'za, Agri amage' nentaza disaipol naga'mo'za ana kumara atre'za hagerintega urami'naze.
Iar când s-a făcut seară, discipolii lui au coborât la mare.
17 Anante votifi marerite'za, hagerina takahe'za Kapenium vu'naze. Hago haninkigeno Jisasi'a zamagrama mani'narega uohanati'ne.
Și s-au urcat într-o corabie și au trecut marea spre Capernaum. Și deja se făcuse întuneric și Isus tot nu venise la ei.
18 Hagi hagerimo'a tusiza huno kranto kranto hu'ne, na'ankure tusi'a zaho'mo atufeno egeno anara hu'ne.
Și marea s-a întărâtat pentru că sufla un vânt puternic.
19 Ana nehige'za kuta azotareti tina vakakiza 5fu'o, 6si'a kilo mita naza nevu'za zamagra kazana Jisasi'a hagerimofo agofetu ne-eno votimofo tavaonte erava'o hige'za nege'za, zamagra tusi zamanogu hu'naze.
Și după ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, ei îl văd pe Isus umblând pe mare și apropiindu-se de corabie, și s-au temut.
20 Hianagi Jisasi'a anage huno zamasmi'ne, Ama Nagragi, korera osiho.
Dar el le-a spus: Eu sunt; nu vă temeți.
21 Anante zamagra muse nehu'za, Agrira votifi avrentazageno, vunaku zamagesa antahi'naza mopare ana votimo'a ame huno uhanati'ne.
Atunci cu voie bună l-au primit în corabie; și îndată corabia a sosit la țărmul spre care mergeau.
22 Hagi mase'za ko'atige'za, ana hagerimofo ankenare mani'naza vahetmimo'za kazana magore huno votiramimpintira omne'neanki magoke me'ne. Anampina Agri amage nentaza disaipol naga'enena Jisasi'a mareorige'za ke'naze. Hianagi Agri'ma amage' nentaza naga'mo'za zamagraku vu'naze.
A doua zi, când mulțimea care stătea de cealaltă parte a mării a văzut că acolo nu era nicio altă corabie decât aceea în care se urcaseră discipolii lui, și că Isus nu intrase cu discipolii lui în corabie, ci discipolii plecaseră singuri cu ea;
23 Hianagi mago'a ne'one vente rami Taberias kumateti e'za, Jisasi'a susu huteno breti zamige'za ne'naza mopa tava'onte ehanati'naze.
(Dar din Tiberiada au venit alte corăbii aproape de locul unde mâncaseră pâinea, după ce Domnul mulțumise).
24 Ehanati'za kazama Jisasi'ene, Agri'ma amagenentaza disaipol naga'anema omani'nage'za nege'za, zamagra osasi venteramimpi mareri'za, Jisasinku hakre'za Kapaneamu vu'naze.
Când a văzut așadar mulțimea că nici Isus, nici discipolii lui nu erau acolo, au urcat și ei în corăbii și au venit la Capernaum, căutând pe Isus.
25 Hagi ome hakre'za hagerimofo kantu kaziga Jisasima azeri fore nehu'za, amanage hu'za Agrira antahige'naze, Hurami ne'moka (Rabbai) Kagra nazupa amarera e'nane?
Și când l-au găsit de cealaltă parte a mării, i-au spus: Rabi, când ai venit aici?
26 Jisasi'a kenonazmia anage huno zamasmi'ne, Tamage hu'na Nagra neramasmue, tamagra Nagriku nehakra'zana, kaguvazma hua zantekura nohakraze. Hagi tamagra bretima nazageno tmu'ma hia zanteku nehakraze.
Isus le-a răspuns și a zis: Adevărat, adevărat vă spun: Voi mă căutați nu pentru că ați văzut miracolele, ci pentru că ați mâncat din pâini și v-ați săturat.
27 Fanane hania ne'zantera eri'zana e'oriho. Hagi fanane osu manevava hanaza ne'zanku nentahita eri'zana eriho, e'i ana ne'zana Vahe'mofo Mofavremo tamigahie. Na'ankure Nefa, Anumzamo azanko avoma'a retro huno Agri hugnare hunte'ne. (aiōnios g166)
Lucrați nu pentru mâncarea care piere, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viața veșnică pe care Fiul omului v-o va da; fiindcă pe el l-a sigilat Dumnezeu Tatăl. (aiōnios g166)
28 Higeno anankere zamagra anage hu'za Jisasina asmi'naze, Tagra naza huteta, Anumzamo'ma hania eri'zana erigahune?
Atunci i-au spus: Ce să facem ca să putem lucra faptele lui Dumnezeu?
29 Jisasi'a kenona'a huno zamasmi'ne, Anumzamofona amanahu eri'za erihogu avenesie, Agri'ma huntegeno e'nemofonte tamentinti hiho.
Isus a răspuns și le-a zis: Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeți în acela pe care l-a trimis el.
30 Anankere zamagra Agri asmi'naze, Kagra na'a avame'zana nehnanketa negeta, tamage huta Kagritera tamentinti'a hugahune? Kagra nankna'za hugahane?
De aceea i-au spus: Așadar ce semn faci tu, ca să vedem și să te credem? Ce lucrezi tu?
31 Tagri tfahe'za ka'ma mopafi mana ne'za ne'naze, hu'za krente'naze, Agra monafinti breti neho huno zami'ne. (Eks-Ati 16:4-36)
Părinții noștri au mâncat mană în pustie; așa cum este scris: Le-a dat pâine din cer să mănânce.
32 Anante Jisasi'a zamagrira zamasmi'ne, Nagra tamagerfa hu'na neramasmue, Mosese'a monafinti bretia agra ontami'ne, hagi menina tamage bretia Nagri Nenfa monafinti neramie.
Atunci Isus le-a spus: Adevărat, adevărat vă spun: Nu Moise v-a dat acea pâine din cer, ci Tatăl meu vă dă adevărata pâine din cer.
33 Na'ankure Anumzamofo bretia e'i ama monafinti erami'neankino, miko mopafi vahera zamasimu zamigahie.
Fiindcă pâinea lui Dumnezeu este cel care se coboară din cer și dă viață lumii.
34 Zamagra anante Jisasina asmi'naze, Ramoke, e'i ana bretia maka'zupa tmivava huo.
Atunci i-au spus: Doamne, dă-ne totdeauna această pâine.
35 Jisasi anage huno zamasmi'ne, Nagra asimu eri bretia mani'noe, aza'o Nagrite esanimo'a aga'zankura osugahie. Hagi aza'o Nagriku amentinti hanimofona tinkura mago'ene ave'ositfa hugahie.
Și Isus le-a spus: Eu sunt pâinea vieții; cine vine la mine nu va flămânzi niciodată; și cine crede în mine, nicidecum nu va înseta niciodată.
36 Hianagi Nagra neramasmue, tamagra ko Nagrira nage'nazanagi, tamagra tamentintia nosaze.
Dar v-am spus că: M-ați și văzut și tot nu credeți.
37 Maka vahe'ma Nenfa'ma, Nagri'ma nenmia vahe'mo'za Nagrite egahaze, hanige'na Nagrite'ma esimofona Nagra vuo hu'na retufe otregahue.
Tot ce îmi dă Tatăl va veni la mine; și pe cel ce vine la mine nicidecum nu îl voi arunca afară;
38 Na'ankure Nagra monafinti erami'noe, Nagra navesi'za hunaku ome'noe, hagi hunantege'na e'nomofo avesite erinaku e'noe.
Pentru că am coborât din cer nu ca să fac voia mea, ci voia celui ce m-a trimis.
39 Anumzamo hunantege'na Nagra e'nomofo avesira anahu hu'ne! Nagri'ma maka vahe'ma nami'nefintira mago'moe huno fanane osugahie, hagina vagare knarera zamazeri otigahue.
Și aceasta este voia Tatălui ce m-a trimis, ca din tot ce mi-a dat să nu pierd nimic, ci să îl înviez în ziua de apoi.
40 Na'ankure Nenfa avesi'zana amanahu hu'ne, maka'mo'za Nemofo nege'za Agrite zamentinti huntesamo'za manivava zamasimu erisage'na, vagamaresia knarera Nagrani'a zamazeri otigahue. (aiōnios g166)
Și aceasta este voia celui ce m-a trimis, ca oricine care vede pe Fiul și crede în el, să aibă viață veșnică; și eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios g166)
41 E'igu Jiu vahe'mo'za Agrikura ke hakare hu'naze, na'ankure Agrama huno, Nagra ana breti monafinti erami'noe hiazante zamarimpa haviza nehige'za ke hakare hu'naze.
Atunci iudeii cârteau despre el, pentru că a spus: Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer.
42 Zamagra anage hu'naze, ama Jisasi'ma, Josefe nemofo, nefane nereranema zanageta antahita hu'nona nepi? Nankna huno menia monafinti Nagra e'noe huno nehie?
Și spuneau: Nu este acest Isus, fiul lui Iosif, al cărui tată și mamă îi cunoaștem? Cum de spune el atunci: Am coborât din cer?
43 Hazageno Jisasi'a ana kemofo nona'a, amanage huno zamasmi'ne, Tamagra ke hakare osiho.
De aceea Isus a răspuns și le-a zis: Nu cârtiți între voi.
44 Mago'mo'a Nagritera omegahie, Nenfa'ma hunantege'na e'nomo agu'a avazu hanigeno Nagrite esige'na, vagare kna zupa azeri otigahue.
Nimeni nu poate veni la mine decât dacă Tatăl care m-a trimis îl atrage; și eu îl voi învia în ziua de apoi.
45 Kasnampa vahe'mo'za amanage hu'za Avontafepina kre'naze, Ana hanigeno Anumzamo maka'mokizmia huzmasmigahie. (Ais 54:13) Maka'mo'za Nenfa ke nentahi'za rempi hanamo'za Nagrite egahaze
Este scris în profeți: Și toți vor fi învățați de Dumnezeu. Așadar, fiecare om care a auzit și a învățat de la Tatăl, vine la mine.
46 Mago mo'e huno Nefana onke'ne, Anumzane mani'neno e'nemo Agrake Nefana ke'ne.
Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de acela care este de la Dumnezeu; el l-a văzut pe Tatăl.
Adevărat, adevărat vă spun: Cel ce crede în mine are viață veșnică. (aiōnios g166)
48 Nagra'ni'a manivava hu'mofo bretia mani'noe.
Eu sunt pâinea vieții.
49 Tmagehe'za ka'ma mopafi mana nete'za zamagra fri'naze.
Părinții voștri au mâncat mană în pustie și au murit.
50 Ama'ina bretia monafinti ermi'neankino, mago'mo'ma nesuno'a ofri manigahie.
Aceasta este pâinea care coboară din cer, ca să mănânce din ea oricine și să nu moară.
51 Nagra kasefa mani'zamofo breti monafinti eramino'e, mago'mo ama ana bretima nesuno'a, agra manivava hugahie, E'i ana bretia Nagri navufa me'ne, ana navufamo maka mopafi vahe manivava asimu zamigahie. (aiōn g165)
Eu sunt pâinea vie care a coborât din cer; dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi pentru totdeauna; și pâinea pe care o voi da eu este carnea mea, pe care o voi da pentru viața lumii. (aiōn g165)
52 Anage nehige'za anante Jiu vahe'mo'za nentahi'za, zamagra ke hugantigma hu'za anage hu'naze, Inankna huno ama ne' mo'a Agra avufa tamisigeta nenaku hunkeno nehie?
De aceea iudeii se certau între ei, spunând: Cum poate acest om să ne dea carnea lui să o mâncăm?
53 Ananku Jisasi'a anage huno zamasmi'ne, Tamagerfa hu'na neramasmue, Vahe'mofo Mofavre'mofo avufane, korane onesutma tamasimu eritma mani'zana tamagripina omnegahie.
Atunci Isus le-a spus: Adevărat, adevărat vă spun: Dacă nu mâncați carnea Fiului omului și nu beți sângele lui, nu aveți viață în voi.
54 Mago'mo, Nagri navufa neneno, Nagri kora nesimo'a manivava asimu erisanige'na, Nagra vagare knazupa azeri otigahue. (aiōnios g166)
Cine carnea mea o mănâncă și bea sângele meu are viață eternă, și eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios g166)
55 Na'ankure Nagri navufgamo'a tamage ne'za megeno, Nagri koramo'a tamage ti me'ne.
Căci carnea mea este într-adevăr mâncare, și sângele meu este într-adevăr băutură.
56 Mago'mo Nagri navufa neneno, Nagri korama nenemo'a agra Nagripi manige'na, Nagra agripi nemanue.
Cine carnea mea o mănâncă și bea sângele meu locuiește în mine, și eu în el.
57 Mani'nea Nenfa, Nagrira hunante'ne, na'ankure Nenfa'ma mani'negu Nagra mani'noankino, aza'o Nagri'ma nesimo'a, Nagra mani'nogu agra manigahie.
Așa cum Tatăl cel viu m-a trimis și eu trăiesc prin Tatăl, tot așa cel care mă mănâncă, va trăi și el prin mine.
58 Ama'i monafinti erami'nea breti me'ne. Tamagehe'za ka'ma mopafi nete'za fri'naza ne'zana omane'ne, aza'o mago'mo'ma ama bretima nesimo'a manivava hugahie. (aiōn g165)
Aceasta este pâinea care a coborât din cer, nu așa cum au mâncat părinții voștri mană și au murit; cel ce mănâncă din pâinea aceasta va trăi pentru totdeauna. (aiōn g165)
59 Hagi ama naneke zaga Kapaneamu Jiu vahe osi mono nompi (sinagog) mani'neno Agra'a rempi huzami'nea naneke.
Acestea le-a spus în sinagogă pe când îi învăța în Capernaum.
60 Anazanku hu'za hakare'a Jisasi amage nentaza disaipol naga'mo'za, Ama ana nanekema nentahi'za, ama kna'nentake naneke nehianki, iza agesa anteno antahigahie? hu'za hu'naze.
De aceea mulți dintre discipolii lui când au auzit, au spus: Greu este cuvântul acesta; cine îl poate asculta?
61 Hianagi Jisasi'ma hiankere amage'ma nentaza disaipol naga'mo'za ke hakare nehazageno nezmageno, Jisasi amanage huno zamantahige'ne, Amama hua nanekegu tamarimpa kna nehazo?
Dar Isus, cunoscând în el însuși că discipolii lui cârteau despre aceasta, le-a spus: Aceasta vă poticnește?
62 Vahe'mofo Mofavremo'ma negesageno ko'ma mani'nerega ete marerisigetma na'a hugahie?
Dar dacă l-ați vedea pe Fiul omului urcându-se unde era mai înainte?
63 Avamu'mo asimura neramie, tavufgamo'a mago'zana eri fore nosie. Nagrama tamagrima neramasmua kemo'a, avamu ene kasefa mani'zane me'ne.
Duhul este cel care dă viață; carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le spun eu, sunt duh și sunt viață.
64 Hianagi mago'amota tamentintia nosaze. Na'ankure ese agafareti Jisasi'a zamentinti osnaza vahera, nezmageno iza'o komoru hanige'za Agri'ma ahe simofona agu'a ko ke'ne.
Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Fiindcă Isus știa de la început cine erau cei care nu au crezut și cine este cel care îl va trăda.
65 Anante Agra anange hu'ne, Ama'na agafare Nagra tamagrira tamasmi'noe, mago'mo'a Nagritera omegahie, Nenfa'ma avare namisimoke'za egahie.
Și spunea: Din această cauză v-am spus că nimeni nu poate veni la mine, decât dacă i-a fost dat de Tatăl meu.
66 Hagi ana kema hiazanku Agri amage nentaza disaipol nagapintira ruga'amo'za atre'za, Agranena vano osu'naze.
De atunci mulți dintre discipolii lui au mers înapoi și nu mai umblau cu el.
67 E'igu Jisasi'a 12fu'a naga'a zamantahige'ne, Tamagrane natretma vunaku nehazafi?
Atunci Isus a spus celor doisprezece: Nu doriți și voi să plecați?
68 Higeno Saimon Pita'a ana kemofo nona'a Agrira asamino, Rantimoka izante katreta vunaku hunkenka nehane? Kagri kemo manivava asimura vahe'mofona nemie. (aiōnios g166)
Atunci Simon Petru i-a răspuns: Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții eterne. (aiōnios g166)
69 Tagra tamentinti nehuta Kagrira antahita keta hu'none, Kagra magoke Anumzamofo Ruotge' ne', hugantegenka e'nane.
Și noi credem și suntem siguri că tu ești Cristosul, Fiul Dumnezeului cel viu.
70 Jisasi'a ke nona'a zamagri zamasmi'ne, Nagra 12fu'a nagara huhampri tamante'noe, hianagi mago'moka havi avamu mani'nane.
Isus le-a răspuns: Nu v-am ales eu pe voi cei doisprezece? Și unul dintre voi este diavol?
71 E'i anagema hu'neana Saimon Iskarioti nemofo Judasinku hu'ne, na'ankure 12fu'a nagapinti, agra magozmimo'ma henkama komoru huno Jisasima ha' vahe zamazampi avrezamisige'za ahesamofonku hu'ne.
Și vorbea despre Iuda Iscariot, al lui Simon; fiindcă el avea să îl trădeze, fiind unul dintre cei doisprezece.
