Joni 5
1 Ana maka'zama higeno agateretegeno, Jiu vahe'mo'za mono nehaza kna fore higeno, Jisasi'a Jerusalemi kumate mareri'ne.
După aceste lucruri, a fost o sărbătoare a iudeilor, și Isus s-a suit la Ierusalim.
2 Jerusalemi kuma'mofo kaha hagente'za, Sipisipi Kafane hu'naza tavaonte mago tiru me'nege'za, Hibru kefina Betsaida hu'za nehaze. Anantera 5fu'a hanko no kinte'naze.
În Ierusalim, lângă poarta oilor, se află un bazin care se numește în ebraică “Betesda”, având cinci pridvoare.
3 Ana hanko nontera hakare'a kri vahera mase'za mani'naze, zamusuhu vahe'ene zamagia krere hu'nea vahe'ene zamaga zamaza sti'nea vahe'ene mani'naze.
În acestea zăcea o mare mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi sau paralizați, care așteptau să se miște apa;
pentru că un înger se cobora în anumite momente în bazin și agita apa. Cel care intra primul în bazin, după ce se agita apa, era vindecat de orice boală pe care o avea.
5 Mago nera 38'a kafufi kri eri'nea ne', ana tirutera mani'ne.
Era acolo un om care era bolnav de treizeci și opt de ani.
6 Anante maseno mani'negeno Jisasi'a negeno, za'za kna ana krifina mase'ne huno antahi'ne. Jisasi'a anage huno asami'ne, Kagesama antahinana krika'a knare hugantesie hunka nentahino?
Când Isus l-a văzut zăcând acolo și a știut că era bolnav de multă vreme, l-a întrebat: “Vrei să te faci sănătos?”
7 Ana kri ne'mo kenona'a asmino, Ra vahe'moka timoma kazama nehanigeno navareno ome nantesia vahera omani'nege'na, ana'ana hu'na nevuge'za rumo'za tirupina nagtere'za unermize.
Și bolnavul i-a răspuns: “Domnule, nu am pe nimeni care să mă bage în bazin când se agită apa, ci, în timp ce vin, altul coboară înaintea mea.”
8 Jisasi'a nentahino ana neku huno, Otinka, tafeka'a renamginka e'nerinka vuo.
Isus i-a zis: “Scoală-te, ia-ți rogojina și umblă.”
9 Hantaka huno kri'amo atrentegeno, tafe'a erirenamgino e'nerino otino agafa huno kana vu'ne. Ana kna mani fruhu kna (Sabat) zupa ana kaguvazana hu'ne.
Îndată omul s-a făcut sănătos, și-a luat roata și a mers. În ziua aceea era Sabat.
10 Ana hige'za Jiu kva vahe'mo'za kri'ama eri amne huntea ne' antahige'naze, menina mani fruhu (Sabat) kna meno nagru hu'neankinka, naverisaka'a erinka vano osugahane.
Și iudeii au zis către cel vindecat: “Este Sabat. Nu-ți este îngăduit să cari covorul”.
11 Hianagi ana ne'mo'a huno, Kri'nima eri amne hu'nea ne'mo'a nasamino, tafeka'a erinka vuo huno hunante'ne.
El le-a răspuns: “Cel ce m-a făcut sănătos mi-a zis: “Ia-ți roata și umblă!””
12 Zamagra anage hu'za agrira antahige'naze, Iza ana nera huganteno, tafeka'a erinka vuo huno hugante'ne?
Și L-au întrebat: “Cine este omul care ți-a zis: “Ia-ți roata și umblă”?”
13 Hianagi azeri so'ema hunte'nea ne'mo'a, iza anara hu'neo antahino keno osu'ne, na'ankure Jisasi'a maka vahepi ruhavia huno vu'ne.
Dar cel vindecat nu știa cine era, pentru că Isus se retrăsese, fiindcă era mulțime în locul acela.
14 Henka Jisasi'a ana nera ra mono nompi ome kefore huno asmi'ne, Ko, krika'a hago vagare, mago'ene kumira osuo, e'inama hanunka tusi'a knaza henka'a erigahane.
După aceea, Isus l-a găsit în templu și i-a zis: “Iată că te-ai făcut sănătos. Nu mai păcătui, ca să nu ți se întâmple nimic mai rău.”
15 Ana ne'mo'a atreno viazamo, Jiu vahera ome zamasmino, Jisasi kri'ni'a eri amane hunante'ne huno zamasmi'ne.
Omul s-a dus și a spus iudeilor că Isus îl făcuse sănătos.
16 E'inage hige'za, Jiu kva vahe'mo'za agafa hu'za Jisasina azeri haviza hu'naze, na'ankure ana zantamina mago'a mani fruhu kna (Sabat) zupa hu'nea zante ana hu'naze.
Din această cauză, iudeii l-au prigonit pe Isus și căutau să-L omoare, pentru că făcea aceste lucruri în ziua de Sabat.
17 Hianagi Agra zamasmino, Nenfa'a meninena eri'zana otreno e'neriankina, Nagra'nena eri'zana enerue.
Dar Isus le-a răspuns: “Tatăl Meu lucrează încă, așa că lucrez și eu.”
18 E'i ana agafare, Jiu kva vahe'mo'za Agri ahenaku maraguza'ati'za maka kanku hakre'naze. Na'ankure Agra mani fruhu kasege hantagia zantekukera ana osu'naze. Hagi agra Anumzanku Nenfa'ema hiazamo, agrira azeri Anumzane mago tragave hia zante'ene ahenaku hu'naze.
De aceea iudeii căutau cu atât mai mult să-L omoare, cu cât nu numai că a călcat Sabatul, dar a și numit pe Dumnezeu Tatăl său, făcându-se pe sine egal cu Dumnezeu.
19 E'inage hazageno Jisasi kenona zamirera amanage huno zamasmi'ne, Nagra tamagerafa hu'na neramasamue, Nemofo'a Agra'a avesitera mago'zana hugara osu'neankino, ke'nesigeno Nefa'ma huveri'nesia zanke, Nemofo'a ana zanke hugahie.
Isus le-a răspuns: “Adevărat, vă spun că Fiul nu poate face nimic de la sine, ci doar ceea ce vede pe Tatăl făcând. Căci tot ceea ce face El, face și Fiul la fel.
20 Na'ankure Nenfa'a, Nemofona avesinenteno, Agra maka'zama nehia zana averi nehie. Ana nehuno Nefa'a agatereno tusi'aza averi hugahie. Anama hanigeta tamagra antri hugahaze.
Căci Tatăl are afecțiune pentru Fiul și îi arată toate lucrurile pe care le face el însuși. Îi va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca să vă minunați.
21 Na'ankure Nefa'a fri' vahe'ma zamazeri otino, asimu nezmia kna huno, Nemofo'a azano, Agri'ma avesi'nimofona asimura amigahie.
Căci, după cum Tatăl înviază morții și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață oricui dorește.
22 Na'ankure Nenfa'a Agra veara refko osugahie. Hagi maka vahe'ma refko hu'zana, Nemofo ami'ne.
Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci a dat toată judecata Fiului,
23 Ana hina maka'mo'za nefa agima eri sga nehazankna huza Nemofo agi'a erisaga hugahaze. Aza'o Nemofo agima erisaga osanimo'a, huntegeno'ma e'nea Nefana, anazanke huno agi'a erisaga nosie.
pentru ca toți să cinstească pe Fiul, așa cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu-l onorează pe Fiul, nu-l onorează pe Tatăl care l-a trimis.
24 Nagra tamage hu'na neramasmue, aza'o Nagri nanekema nentahino hunantege'na e'nomofonte amentinti nehimo'a manivava asimu eri'neankino, vahe'ma refko hania knafina, fri'zana agatereno ko asimu erino mani'ne. (aiōnios g166)
“Adevărat vă spun că cine ascultă cuvântul Meu și crede pe Cel ce M-a trimis pe Mine are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. (aiōnios g166)
25 Nagra tamage hu'na neramasmue, knamo'a kofta huno ne-eno hago menina ama efore hu'ne, fri'naza vahe'mo'za Anumzamofo Ne' mofavremofo ageru nentahi'za, ana ageru'ma antahisnamo'za manigahaze.
Adevărat vă spun că vine ceasul, și acum este, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, iar cei ce-l vor auzi vor trăi.
26 Na'ankure Nefa'a asimu erino mani'zamofo agafa'a Agripi me'ne. Nemofona anahu kna huno asimu erino mani'zamofo agafa'a Agri ami'ne.
Căci, după cum Tatăl are viața în Sine, tot așa a dat și Fiului să aibă viața în Sine.
27 Ana nehuno Agra Nemofona kema hugnare hunte hanavea (atoriti) ami'neankino, vahe'ma refko hu'zana Agri ami'ne, na'ankure Agra Vahe'mofo Mofavre.
I-a dat, de asemenea, autoritatea de a face judecată, pentru că este fiu al omului.
28 Ama kegura antria osiho, na'ankure mago knama fore'ma hina kerifi asezamante'naza vahe'mo'za Anumzamofo Mofavre'agerura antahi'za,
Nu vă mirați de aceasta, căci vine ceasul în care toți cei care sunt în morminte vor auzi glasul lui
29 oti'za esnageno knare avu'ava hu'nesaza naga'mo'za, oti'za kasefa mani'za erigahaze. Hagi kefo avu'avazampi mani'ne'za fri'ne hanamokizmia, refako huno naneke huzmantegahie.
și vor ieși: cei care au făcut binele, la învierea vieții, iar cei care au făcut răul, la învierea judecății.
30 Nagra navesitera mago'zana osugahue. Anumzamofo ke nentahi'na anante zaganena refko nehue. Ana kema refko'ma huana mago kante ante'na refko nehue. Na'ankure Nagra navesi'zantera kenontoe, hagi Agrama hunantege'na e'nomofo avesite refkoa nehue.
Eu nu pot de la mine însumi să fac nimic. Cum aud, judec; și judecata mea este dreaptă, pentru că nu caut voia mea, ci voia Tatălui meu care m-a trimis.
31 Hagi Nagrama, tamage nehue hu'na Nagrani'agu huama hanuana, Nagra havige hugahue.
Dacă mărturisesc despre mine însumi, mărturia mea nu este valabilă.
32 Hianagi Nagri nagenkema rumo huama (testimoni) nehige'na, Agrama Nagriku huama hianke nentahi'na, tamage nehie hu'na nehue.
Cel care depune mărturie despre mine este altul. Știu că mărturia pe care o depune el despre mine este adevărată.
33 Tamagra Joninte vahe huzmantage'za ome antahi'nazana, Joni'a tamage nanekege huzmasmi'ne.
Tu ai trimis la Ioan și el a mărturisit adevărul.
34 Hu'neanagi Nagrama hua kema azeri haveti kea mopafi vahe'mo'za antemiza hugahaze hu'na antahi nozamue. Hianagi Nagrama nehuana tamagri'ma tamaza huno tamagu vazinigu nehue.
Dar mărturia pe care o primesc eu nu vine de la om. Totuși, spun aceste lucruri pentru ca voi să fiți mântuiți.
35 Joni'a lampe tavi kna huno tavi'nereno remsa hurmantegeta, ana tavikura osasi'a knafi tamagu'a musena hu'naze.
El era lampa aprinsă și strălucitoare și voi ați vrut să vă bucurați pentru o vreme de lumina lui.
36 Hianagi Nagrama hanua navu'navamo'a, Joni'ma hu'nea avu'ava zana agatere'ne. Na'ankure Nenfa'ma nami'nea eri'za Nagra eri vagaresanugu e'neruankino, ana eri'zama e'nerua eri'zamo, Nagrira veamokzimi zamavurera eriama huno Nafa'nimo hunantege'na e'noe huno nehie. Na'ankure Nafa'nimo hunantege'na e'noe.
Dar mărturia pe care o am eu este mai mare decât cea a lui Ioan; pentru că lucrările pe care Tatăl mi-a dat să le îndeplinesc, chiar lucrările pe care le fac eu, mărturisesc despre mine că Tatăl m-a trimis.
37 Nenfa'ma hunantege'na Nagrama e'noana, Nagriku huama Agra hu'ne. Hianagi tamagra mago'a knarera Agri agerura ontahitma, avugosa onke'naze.
Însuși Tatăl, care m-a trimis, a mărturisit despre mine. Voi nu i-ați auzit niciodată vocea și nici nu i-ați văzut forma.
38 Agri nanekemo'a tamagri tamagu'afina omne'ne, na'ankure Agrama hunantege'na Nagrama e'nogura, tamagra tamentintia Agritera nosaze.
Nu aveți cuvântul lui care trăiește în voi, pentru că nu credeți în cel pe care l-a trimis.
39 Tamagra Anumzamofo avontafepi nehakraze, na'ankure tamagra mani'vava mani'zana hago eri'none hutma nentahize. Hianagi e'i ana avontafemo'a Nagriku huama nehie. (aiōnios g166)
Voi cercetați Scripturile, pentru că credeți că în ele aveți viața veșnică; și acestea sunt cele ce mărturisesc despre Mine. (aiōnios g166)
40 Hianagi Nagrite'ma e'netma tamasimu eri'zankura tamagrira tamavesra nehie.
Și totuși nu vreți să veniți la Mine, ca să aveți viața.
41 Nagrira vahe'mo'za nagi erisaga (glori) hihogura nosue.
Eu nu primesc slavă de la oameni.
42 Hianagi Nagra tamagrira tamage'na antahi'na hu'noe, Anumzamofo avesinte'zana tamagri tamagu'afina omane'ne.
Dar vă cunosc pe voi, că nu aveți în voi înșivă dragostea lui Dumnezeu.
43 Nagra Nenfa agifi e'nogeta tamagra nonavraze, hagi mago'mo agra agire'ma esanimofona ame huta avregahaze.
Eu am venit în numele Tatălui Meu, și voi nu Mă primiți. Dacă vine altul în numele lui, îl veți primi.
44 Tamagra inankna huta tamentintia hugahaze, tamagri'ma ru vahe'mo'za tamagima erisaga nehazana, magoke Anumzamo tamagri'ma muse huramante'sia zankura ohakre'gahazo?
Cum puteți crede voi, care primiți slavă unii de la alții, iar voi nu căutați slava care vine de la singurul Dumnezeu?
45 Nefante naneke hurantegahie hutma Nagrikura tamagesa ontahiho, kema hurmantesia nera Mosese'e, Mosesente tamentintina huta taza hugahie huta hu'naze.
“Să nu credeți că vă voi acuza la Tatăl. Este unul care vă acuză, chiar Moise, în care v-ați pus nădejdea.
46 Hianagi tamagrama tamage hutma Mosesente'ma tamentinti hunetasina, Nagrite ene tamentinti hazasine, na'ankure agrama kre'neana, Nagriku huno kre'ne.
Căci, dacă l-ați crede pe Moise, m-ați crede și pe mine, căci el a scris despre mine.
47 Hianagi Mosesema kre'nea nanekema tamentinti osanutma, inankna huta tamagra Nagri nanekegura tamentintia hugahaze?
Dardacă nu credeți scrierile lui, cum veți crede cuvintele mele?”.
