Jovu 28

1 Vahe'mo'za mopafinti silva kafi'za e'neri'za, golia tevefi kre'za erigru hu'za e'nerize.

Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.

2 Ainia mopafinti kafi'za eneri'za, have krefrage'za kopa e'nerize.

Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.

3 Mopa agu'ama golima me'nea havegu'ma nehakaza vahe'mo'za ofenkame hanintirima hu'neama'afi tavi tagizageno remasa hu'nege'za, tavi masare ana haveramina hake'za e'nerize.

El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.

4 Ana vahe'mo'za mopa agu'afina vahe'ma ovu'are keria kafi'za ufrete'za, ana kerifina nofite urami'za ihimareaza hu'za vute ete nehu'za eri'zana e'nerize.

Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.

5 Hagi mopamofo agofetura vahe'mo'za hoza eri'za nentaze. Hianagi mopamofo agu'afina goligu'ma nehakraza, tusi teve hanavazi'za haveramina kre nefragazageno tevemo'a tusi amuho huno mopa temara'mra nehie.

Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.

6 Anampinti'ma e'nerizana zago'amo'ma marerisa havema safaema nehaza have e'neri'za, golima me'nea mopanena kafi'za e'nerize.

Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.

7 Goligu'ma nehakraza vahe'mo'zama ana kerifima unefraza kana oku'a me'nege'za, namamo'zane tumpamo'zanena zamavua onke'naze.

Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;

8 Ana nehazage'za zamavufaga rama nehaza afi zaga kfamo'za anankerifina zamagia rente'za vano nosazage'za, laioni mo'zanena anankerifina zamagaka renontaze.

Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.

9 Goli eri'zama e'neriza vahe'mo'za kazinkazima hu'nea haveramina ru frage mafrage hunetre'za, agona kafi'za eri ankrinesaze.

Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.

10 Ana vahe'mo'za haveramimpina kafi'za ufre'za, zago'amo'ma marerisa haveramina ke'za e'nerize.

El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.

11 Anama nehu'za ana vahe'mo'za mopa kafi'za tima agafama huno'ma ne-eama'a renkaninere'za marerisa zantamima oku'ama fraki'nea zana erinte ama' nehaze.

El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.

12 Hianagi vahe'mo'za knare antahi'zana igati ome e'neri'za, ama' antahi'zana igati ome e'nerize?

Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?

13 Mago vahe'mo'e huno knare antahi'zane, ama' antahi'zama eri kumara keno antahinora osu'ne. Na'ankure ama mopafima nemaniza vahe amu'nompina knare antahi'zane, ama' antahi'zana onketfa hugahane.

Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.

14 Ra hagerimo'a huno, nagranena omani'ne nehanigeno, amefenkame mopa agu'afima me'nea tirumo'enena huno nagranena omani'ne huno hugahie

Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.

15 Knare antahi'zane, ama' antahi'zamofo mizama'amo'a rugatere'neankita, golireti'ene silvaretira miza osugahune.

Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.

16 Ofiri mopafinti'ma eri'naza golimofo mizama'ane, zago'amo'ma marerisa haverarena, Oniksine Safaema nehaza havemofo mizama'a agatere'ne.

Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.

17 Knare antahi'zamo'a golimofo mizane kritoraisie nehaza havemofo mizama'a agatere'ne. Ana hu'neankino goliretike'ma tro'ma hu'nesnia zanteti'enena, knare antahi'zana miza osegahie.

Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.

18 Hagi hagerimpima kororiema nehaza zama me'nea zanteti'ene, zago'amo'ma marerisa havema Jaspema nehaza haveretira miza osegahane. E'ina hu'neankino knare antahi'zamo'a periema nehaza zamofo mizanena agatere'ne.

Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.

19 Hagi zago'amo'ma marerisa havema topasiema nehaza havema Itiopia mopareti'ma eri'naza havemofona, knare antahi'zamo'a agatere'ne. E'ina hu'neankino knare antahi'zamo'a hentofaza huno agruma hu'nea golia agatere'ne.

Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.

20 E'ina hu'neankita, knare antahi'zamo'a igati ne-e? Hagi ama' antahi'zana inantega me'nesnigeta kegahune?

De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?

21 Mika zagamofo avurera knare antahi'zamo'a frakino me'neankino, knare avurgama hunte'negenoma anamifima hareno vanoma nehania namamo'enena onkegahie.

Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.

22 Fri vahe kumamo'ene vahe'ma zamazeri havizama hu kumamokea huke, knare antahi'zama hakeno ke kumara me'ne hazageta zaho kea antahino'e.

Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.

23 Knare antahi'zama eri kana Anumzamo Agrake keno antahino hu'ne. Ana hu'neankinka igati knare antahi'zana erighane. Anumzamo agrake antahi'ne.

Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;

24 Na'ankure maka zama ama mopamofo agofetu'ma me'nea zantamina Anumzamo'a keharu huno negeno, monamofo fenka kazigama me'nea zantamina nege.

Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;

25 Anumzamo'a zaho'mofona zaho'ma erisnia hankave'a avamente refko huno nemino, hampompima me'neno ko'ma arania zana tina, avamente refko huno Anumzamo'a ante'ne.

Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.

26 Ko'ene kopsi'nanena e'ikante megaha'e huno Anumzamo'a kasege retro hunte'negene ana kante amage nenta'e.

Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,

27 Hagi ana'ma huteno'a Anumzamo'a knare antahi'zama rezagane so'e huno keno erinte fatgo nehuno, knare huno me'ne huno nehie.

Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.

28 Ana nehuno Anumzamo'a amanage huno vahe'motagura hu'ne, Ra Anumzamofoma koro'ma huntezana, knare antahi'zana megeno, havi avu'ava zamofoma amefi'ma humisnanana, ama' antahi'zana erigahane hu'ne.

Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.