Tiuteronomi Kasege 21

1 Hagi Ra Anumzana tamagri Anumzamo'ma tamami'nia mopafima umani'nenageno mago vahe'ma ahetre'nesageta haketa erifore hugahazanagi, anama ahe'nesia vahe'ma onkesageno'a,

Dacă în ţara, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău să o stăpâneşti, se va găsi un om ucis, zăcând în câmp, şi nu se ştie cine l-a ucis,

2 ranra vahe'mo'zane kva vahe'mo'za e'za, e'ina kuma tava'onte ana vahera ahe fri'ne hu'za rezagane'za keho.

Atunci bătrânii tăi şi judecătorii tăi să iasă şi să măsoare până la cetăţile care sunt împrejurul celui ucis,

3 Hagi rezagane'za kesageno, ina kuma'mo ana vahe'ma ahefrinea tavaontera me'ne, ana kumate kva vahe'mo'za eri'zama e'ori'nesia a' bulimakao afu ome avre'za,

Şi va fi astfel, din cetatea care este lângă cel ucis, bătrânii cetăţii aceleia să ia o viţea, cu care nu s-a lucrat şi care nu a tras la jug;

4 tima enevanigeno, hozama eri'za onte'nesaza agupofi vu'za, ana bulimakao afura anankena omeri vamagi'za ahegahaze.

Şi bătrânii cetăţii aceleia să coboare viţeaua într-o vale nelucrată, în care nici nu s-a recoltat nici nu s-a semănat, şi să frângă gâtul viţelei acolo în vale,

5 Anama hanageno'a pristi vahe Livae ne' mofavre naga'mo'za e'za mago'a kea eme hanageno, vahe'ma ahe'nea knazamo'a vagaregahie. Na'ankure Ra Anumzana tamagri Anumzamo eri'zani'a eneri'za Nagri nagifi vahera asomu kea huzmantegahaze huno huhampri zamante'ne.

Şi preoţii, fiii lui Levi, să se apropie, pentru că pe ei i-a ales DOMNUL Dumnezeul tău să îi servească şi să binecuvânteze în numele DOMNULUI; şi prin cuvântul lor să fie încercată orice ceartă şi orice lovitură,

6 Hagi ana kumate kva vahe'mo'za anankema eri vamagi'za ahe'naza bulimakao afu'mofo agofetu zmazana sese nehu'za,

Şi toţi bătrânii cetăţii aceleia, care este lângă cel ucis, să îşi spele mâinile deasupra viţelei decapitate în vale,

7 tagri tazamo'a amama fri'nea vahe'mofo korana erifegira otege, aheno korama'ama erifegi'mate'nea vahera tavumo'a onke'ne hugahaze.

Şi să răspundă şi să zică: Mâinile noastre nu au vărsat acest sânge, nici ochii noştri nu au văzut.

8 Hagi Ra Anumzamoka vaheka'a Israeli vahe'ma zamagu'mavazinka ete zamavare'nana vahera kumi'zmia atrezmanto. Hanki hazenke'a omne vahe'ma ahe fri'nea vahe'mofo kora kumira eri zamagofetu onto. E'i anagema hanageno'a, vahe'ma ahe fri'nea knazana tamagripintira Anumzamo'a eritregahie.

Fii milostiv, Doamne, faţă de poporul tău Israel, pe care l-ai răscumpărat, şi nu pune sânge nevinovat în contul poporului tău Israel. Şi sângele li se va ierta.

9 Hagi ama ana nanekema antahita avaririsuta fatgo avu'ava Ra Anumzamofo avufina nehanageno, vahe'ma ahe fri knazana tamagripina omnegahie.

Astfel să îndepărtezi sângele nevinovat din mijlocul tău, când vei face ce este drept înaintea ochilor DOMNULUI.

10 Hagi hate'ma vanageno Ra Anumzana tamagri Anumzamo'ma ha' vahetmima tamazampima zamavarentena, kina vahe zamavareho.

Când vei ieşi la război împotriva duşmanilor tăi şi DOMNUL Dumnezeul tău îi va da în mâinile tale şi îi vei lua captivi,

11 Hagi anama kina vahe'ma zamavaretma e'nafima, mago knare a'ma kesageno tamanunuma hina, a'ma erinaku'ma hanutma,

Şi între cei captivi vei vedea o femeie frumoasă şi vei avea dorinţă spre ea şi vei voi să ţi-o iei de soţie,

12 avreta nontamirega vinkeno, aseni azokara nehareno, azankoa nehareno,

Atunci să o aduci la tine în casa ta şi să îşi radă capul şi să îşi taie unghiile;

13 antani'negeta kinama hunteta avreta e'naza kukena hatenetreno, mago ikamofo agu'afi nefane nerera kizinigura zavira neteno asunkura hugahie. Anama hinkeno mago ikama evina, ana ara a' eri'nankeno kagri a' manigahie.

Şi să îşi lepede hainele captivităţii ei de pe ea şi să rămână în casa ta şi să plângă pe tatăl ei şi pe mama ei o lună întreagă, şi după aceea să intri la ea şi să fii soţul ei şi ea să fie soţia ta.

14 Hanki henkama, ana aku'ma kavesra hinkenka, huntegeno amne inantegama avesi'nirega vino. Hianagi zagorera ana ara otrege, kazokazo eri'za a'nema hunentanankna avu'avara huonto. Na'ankure kagra ko antenka mase'nane.

Şi va fi astfel, dacă nu găseşti plăcere în ea, să îi dai drumul să meargă încotro voieşte; dar să nu o vinzi deloc pe bani; să nu faci comerţ cu ea, pentru că ai înjosit-o.

15 Hagi mago' ne'mo'ma tare a'ma ante'neno, mago'mofonku avesi nenteno, mago'mofoma avesi nontesigeno, ana taregamokema ne' mofavrema antesa'ana, avesi nontesimo'ma agonesa ne' mofavre'ma antenkeno'a,

Dacă un bărbat are două soţii, una iubită şi alta neiubită, şi i-au născut copii, atât cea iubită cât şi cea neiubită, şi dacă fiul întâi-născut este al celei ce nu era iubită,

16 fenoma'ama refko'ma hania knarera, henka a'ma avesimanentea a'mofo agonesa mofavremofona, kota a'mofo agonesa mofavre'mo'ma eriga fenona e'origahie.

Atunci va fi astfel: în ziua când va da moştenire fiilor săi ceea ce are, nu va putea face întâi-născut pe fiul celei iubite înaintea fiului celei ce nu era iubită, care este cel întâi-născut;

17 Hianagi ave'masinontea a'mofo agonesa ne' mofavrea maka fenoma'afintira ante agofetu huno tare vahe'mo'ma eriga avamente amino. Na'ankure agonesa mofavregino, e'inahu avamente nefa fenona eriga hu'ne.

Ci să recunoască de întâi-născut pe fiul celei ce nu era iubită, dându-i o parte dublă din tot ce are, pentru că el este începutul puterii sale; dreptul de întâi-născut este al lui.

18 Hagi mago ne'mo'ma ke ontahi hazenke ne' mofavrema ante'nenkeno, nerera nefa kema nontahisigeno, kanoma amino azeri fatgoma nehanigeno kema ontahisiana,

Dacă un om are un fiu încăpățânat şi răzvrătit, care nu va asculta de vocea tatălui său, sau vocea mamei sale, şi când ei îl ceartă, nu le dă ascultare,

19 nerera'ene nefa'enena ana ne' mofavrea avreke kumamofo kafante'ma ranra vahetmima mani'nare vuke,

Atunci tatăl său şi mama sa să îl apuce şi să îl scoată la bătrânii cetăţii sale şi la poarta locului său.

20 amanage huke ana kva vahera zamasamigaha'e, ama mofavretimofona asenimo'a hankavetigeno ha'reneranteno keti'a nontahino ne'zana nehana nehuno, aka tinte nehie.

Şi să spună bătrânilor cetăţii sale: Acest fiu al nostru este încăpățânat şi răzvrătit, nu ascultă de vocea noastră; este un lacom şi un beţiv.

21 Anagema hanakeno'a ana mofavrea maka ana kumapima nemaniza venenemo'za have knonu ahe frigahaze. E'inama hanuta kefo avu'ava zana amu'notmifintira eritresageno, e'i ana zamofo kema maka Israeli vahe'mo'za nentahisu'za, korora hu'za ana zmavu'zamavara osiho.

Şi toţi oamenii cetăţii sale să îl ucidă cu pietre, ca să moară, astfel să îndepărtezi răul din mijlocul vostru şi tot Israelul să audă şi să se teamă.

22 Hagi mago vahe'mo'ma hania hazenkemo'ma ahefrigahie hu'ne'ni'a avamente'ma vu'nenigetma, ana vahera ahe friteta, avufga'a zafare hantiho.

Şi dacă un om a făcut un păcat demn de moarte, şi este ucis, şi îl spânzuri de lemn,

23 Hagi anama aheta hanti'nageno'a avufga'amo'a me'nenkeno hani huno kora otino. Hianagi ana avufga'a ko erita anama ahetama hanti'naza knafinke asenteho. Na'ankure Ra Anumzamo'a havi avu'avazamigu kazusi huzmante'nea vahe zafarera zamahe'za nehantize. Ana hu'negu Ra Anumzana tamagri Anumzamo'ma eri santihareho huno'ma tamamisia mopa eri pehana osiho.

Trupul lui să nu rămână toată noaptea pe lemn, ci să îl înmormântezi chiar în acea zi; (pentru că cel spânzurat este blestemat de Dumnezeu) ca să nu fie pângărită ţara ta, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău ca moştenire.