Taneo 1
1 Juda kini ne' Jehoiakimi'ma 3'a kafuma kinima nemanigeno'a, Babiloni kini ne' Nebukatnesa'a Jerusalemi kumate vahe ha' eme huzmante'naku sondia vahe zaga'ane eno Jerusalemi kumara eme avazagi kagi'ne.
În anul al treilea al domniei lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, a venit Nebucadnețar, împăratul Babilonului la Ierusalim și l-a asediat.
2 Hagi Ra Anumzamo'a Nebukatnesa azampi Juda kini ne' Jehoiakimina avrentegeno azenerino, Anumzamofo ra mono nompima eri'zama eneriza zantaminena eri'ne. Ana huteno erino Babiloni vuno, havi anumza'amofo mono nompima fenozama nentazafi omente'ne.
Și Domnul l-a dat pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, în mâna lui, cu o parte din vasele casei lui Dumnezeu; pe care le-a dus în țara Șinar la casa dumnezeului său; și a adus vasele în casa tezaurului dumnezeului său.
3 Ana huteno kini ne' Nebukatnesa'a, agri nompima eri'zama eneriza vahete'ma ugotama huno kegavama hu'nea ne' Aspenasina hunteno, Israeli kini ne'mofo nagapinti'ene Juda kva vahe'mokizmi nagapintira,
Și împăratul i-a vorbit lui Așpenaz, stăpânul famenilor săi, să aducă [pe câțiva] dintre copiii lui Israel și din sămânța împăratului și a prinților;
4 vunka kasefa vahe'ma zamafuhe zamafahe'ma osu'nesiane, hiranto zamavugosa huzmante'nesiane knare antahi'zampima avite'nesazane, maka antahintahi'zama rempi hu'za antahi'zantema knare hu'nesazane, maka nanekema ame hu'za antahiama'ma nehu'za, kini ne'mofo nompima eri'zama eri antahi'zama ani'ma hu'nesnaza nahezaverami, ome zamavarenka enka Babiloni vahe'mokizmi zamagerura rempi hunezaminka, avoma kreno hampri'zana rempi huzamio huno hunte'ne.
Copii în care nu [era] cusur, ci plăcuți la vedere și pricepuți în toată înțelepciunea și iscusiți în cunoaștere și înțelegând știința și să fie în stare să stea în palatul împăratului și pe care să îi învețe învățătura și limba caldeenilor.
5 Nehuno kini nemo'a huno, Maka zupa nagri nompinti knare zantfama hu'nea ne'zane waini tinena negahaze huno huzmante'ne. Ana nahezaveramina 3'a kafufi rempia huzamitesnage'za, henka ufre'za kini ne'mofo eri'zana erigahaze.
Și împăratul le-a rânduit o porție zilnică din mâncarea împăratului și din vinul pe care l-a băut; astfel hrănindu-i trei ani, ca la sfârșitul acestora să poată sta în fața împăratului.
6 Ana vahe amunompina, Juda naga'nofipinti nehazaveramina, Danieli'ma, Hanania'ma, Misaeli'ma, Azariaki hu'za mani'naze.
Și printre aceștia erau dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mișael și Azaria;
7 Hanki ugota kva ne' Aspenesa'a ana nagara ru zamagima ante zami'neana amanahu hu'ne. Danielinkura Belsasa'e nehuno, Hananiankura Setraki'e nehuno, Misaelinkura Misaki'e nehuno, Azariankura Abetnego'e huno zamagia antezami'ne.
Cărora mai marele famenilor le-a dat nume; și i-a dat lui Daniel [numele] Belteșațar; și lui Hanania, Șadrac; și lui Mișael, Meșac; și lui Azaria, Abednego.
8 Hianagi Danieli'a Anumzamofo avure'ma agra'ama azeri pehenama hu'zanku, kini ne'mofo nompinti'ma ne'zane waini tinema negahazema huno'ma hia nanekegura Aspenasina antahigeno, knare natresankena kini ne'mofo nompintira ne'zana onegahuo huno antahige'ne.
Dar Daniel a hotărât în inima lui să nu se întineze cu porția de mâncare a împăratului, nici cu vinul pe care îl bea el; de aceea a cerut de la mai marele famenilor să nu [îl oblige] să se pângărească.
9 Hanki anante Anumzamo'a Aspenasi agu'afina asunku'za antentegeno, Danielina asunku hunenteno aza hunaku hu'ne.
Și Dumnezeu i-a dat lui Daniel favoare și milă înaintea mai marelui famenilor.
10 Hianagi Aspenasi'a amanage huno Danielina asami'ne. Nagra kini nekura koro nehue. Na'ankure agra'a huhamprino e'inahu e'inahu ne'zane tinena negahaze huno huhampri'ne. Ana hu'neankino tamagri tamavufgamo'a hariri huno, mago'a tamagranema e'naza nehazavemokizmi zamavufaga gna'ma osanigeno'a, kini ne'mo'a nananke rukafrigahie.
Și mai marele famenilor i-a spus lui Daniel: Mă tem de domnul meu împăratul, care v-a rânduit mâncarea și băutura; căci de ce să vadă el fețele voastre arătând mai rău decât ale tinerilor care [sunt] de felul vostru? Atunci [îmi] veți pune capul în pericol în fața împăratului.
11 Anante kini ne'mo'a huntegeno, Danielima, Hananiama, Misaelinema, kegavama huzmante'nea ne' Aspenasi'a mago eri'za ne' huntegeno Danieli'a amanage huno asami'ne.
Atunci Daniel i-a spus lui Melțar, pe care mai marele famenilor l-a pus peste Daniel, Hanania, Mișael și Azaria:
12 Muse hugantoanki eri'za vahekamota avame antenka, 10ni'a knamofo agu'afina, hozafi ne'zane, kasefa tine tamigeta namneno.
Te implor, încearcă pe servitorii tăi, zece zile; și ei să ne dea legume să mâncăm și apă să bem.
13 Hagi 10ni'a knama evutesigenka, kini ne'mofo nompinti'ma ne'zama nenaza nehazavemokizmi zamavufaga negenka, tagri tavufga negenka hutenka, henka nazano kagri eri'za vahe'motama hurante'naku'ma hanana zana amne hugahane.
Apoi să fie privite înfățișările noastre înaintea ta și înfățișarea tinerilor ce mănâncă din porția de mâncare a împăratului; și după cum vezi [așa] să te porți cu servitorii tăi.
14 Higeno anama kegavama huzmante'nea ne'mo'a anagema haza nanekerera mago arimpa nehuno, 10ni'a knafi avamera anteno zamage'ne.
Astfel el le-a dat ascultare în acest lucru și i-a încercat zece zile.
15 Hagi 10ni'a knama evutegeno'a, kegavama huzmante'nea ne'mo'a zamageana, Danieline 3'a nagamokizmi zamavufagamo'a masavenke huno knare zantfa nehuno, kini ne'mofo nompinti'ma ne'zama nenaza nehazaveramina zamagatere'ne.
Și la sfârșitul a zece zile, înfățișările lor au apărut mai frumoase și mai grase în carne decât a tuturor tinerilor care au mâncat porția de mâncare a împăratului.
16 Ana higeno kegavama huzmante'nea ne'mo'a, knare'nare ne'zane waini tinema zamio huno'ma kini ne'mo'ma hu'neana netreno, hozafi ne'zane kasefa tine zamino vu'ne.
Astfel Melțar a luat porția lor de mâncare și vinul pe care trebuiau să îl bea; și le-a dat legume.
17 Hanki Danieline ana 3'a nehazave nagara Anumzamo'a antahintahi'zane ama' antahi'zanena zamige'za, avontafepima ruzahu ruzahu nanekema krente'nazana rempi huvagare'za ana maka antahi'naze. Ana nehazageno ruzahu ruzahu avanagna zane, ava'namofo agafa'a eriama hu antahi'zana Anumzamo'a Danielina ami'ne.
Cât despre acești patru tineri, Dumnezeu le-a dat cunoaștere și pricepere în toată învățătura și înțelepciunea; și Daniel avea înțelegere în toate viziunile și visele.
18 Hagi kini ne'mo'ma knama ante'nea knamo'a ehanatigeno, kini nemo'a ana nehazaveramina zamavareta efreho huno higeno, kini ne'mofo eri'za vahete kva ne' Aspenasi'a zamavareno kini ne' Nebukatnesa avuga vu'ne.
Și la sfârșitul zilelor la care împăratul spusese să îi aducă, mai marele famenilor i-a adus înaintea lui Nebucadnețar.
19 Ana higeno kini ne'mo'ma ana nehazaveraminema keagama huno zamageana, Danieli'ma, Hanania'ma, Misaeli'ma Azari'enema hazankna vahera magore huno omanine. Ana higeno kini ne'mo'a zamavarentege'za agri'ma antahintahima ami' eri'za vahe mani'naze.
Și împăratul a vorbit îndeaproape cu ei; și dintre toți nu s-a găsit nimeni ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria; de aceea au stat în picioare înaintea împăratului.
20 Kini ne'mo'ma ana 4'a nehazaveramima, knare antahintahine, ama' antahi'zanku'ma zamantahigeno'ma keana, maka Babiloni mopafima antahi'zane vahe'ene, kagu'vazama erifore'ma nehaza vahe'ene, zagoma neraza vahe'ene kini ne'mofoma antahi'zama nemiza vahera razampi ruzmagatere'naze.
Și în toate lucrurile de înțelepciune [și] înțelegere de care i-a întrebat împăratul, i-a găsit de zece ori mai buni decât toți magii [și] astrologii care [erau] în tot domeniul lui.
21 Hagi Danieli'a ana eri'zama'a erino nevigeno vuno, Sairusi'ma erigafa huno Babiloni kinima mania kafure uhanati'ne.
Și Daniel a fost acolo până în anul întâi al împăratului Cirus.
