Taneo 5
1 Hagi mago'a kafuma evutegeno'a, Belsasa'a Babiloni kumatera kinia efore huno maniteno, mago zupa tusi'a ne'za negreno, agri agoragama mani'neza ranra eri'zama eneriza kva vahetamina 1 tauseni'a vahe kehige'za azageno zamagrane waini tina ne'ne.
Împăratul Belșațar a făcut un mare ospăț pentru o mie dintre domnii lui și a băut vin înaintea celor o mie.
2 Hagi Belsasa'a waini tima neno neginagima nehuno'a, ko'ma nefa Nebukatnesa'ma Jerusalemi Ra Anumzamofo mono nompinti'ma golireti'ene silvareti'ma tro'ma hu'naza kapuramima erino e'nea kapuramina eri'za esazegu huzmante'ne. Na'ankure agrane, agri agoragama eri'zama eneriza vahe'ane, a'nane'ane henkama eri'nea a'nane'ane ana kapuramimpi waini ti nenaku anara hu'ne.
Belșațar, în timp ce gusta vinul, a poruncit să aducă vasele de aur și argint pe care tatăl său Nebucadnețar le scosese din templul din Ierusalim; pentru ca împăratul și prinții lui, soțiile lui și concubinele lui, să bea din ele.
3 Anagema hige'za Jerusalemia Anumzamofo mono nompinti'ma golireti tro'ma hu kapuramima eri'za e'naza kapuramina ome eri'za azage'za, kini ne'ene, agri agoragama eri'zama eneriza vahe'ane, a'nane'ane, henkama eri'nea a'nanene ana kapuramimpintira waini tina ne'naze.
Atunci au adus vasele din aur care au fost scoase din templul casei lui Dumnezeu din Ierusalim; și împăratul și prinții lui, soțiile lui și concubinele lui, au băut din ele.
4 Hagi ana kapuramimpinti'ma waini tima nene'za, golireti'ene, silvareti'ene, bronsireti'ene, ainireti'ene, zafareti'ene, havereti'ma tro'ma hunte'naza havi anumzazamimofo zamagi husga hu'naze.
Au băut vin și au lăudat dumnezeii din aur și din argint, din aramă, din fier, din lemn și din piatră.
5 Anama nehazageno'a, kini ne'mo'ma kesga huno noma'amofo asarega, tavi'ma rekru'ma hunentaza azotama me'nea tvaonte'ma keana, mago vahe'mofo azamo efore huno avona negregeno ke'ne.
În același moment au ieșit degetele unei mâini de om și au scris în partea opusă sfeșnicului pe tencuiala peretelui din palatul împăratului; și împăratul a văzut partea mâinii care scria.
6 Anama higeno kini nemo'ma negegeno'a, avugosamo'a ruzahe nehigeno, tusi koro hu'ne. Ana nehigeno agiamo'a ahirahi neregeno, zaferina'a omne'amne nehigeno, oti hankavetigara osu'ne.
Atunci înfățișarea împăratului s-a schimbat și gândurile lui l-au tulburat, astfel încât i s-au dezlegat încheieturile coapselor sale și genunchii i s-au lovit unul de altul.
7 Anama higeno'a kini ne'mo'a ruzahu ruzahu antahi'zama eri'naza vahera kehige'za e'naze. Anante antahi'zane vahe'ma Babiloni kumapinti'ma e'naza vahera amanage huno zamasami'ne. Iza'o ama avoma hamprino antahiteno, ana avomofo agafa'ama eriama huno nasamisnimofona, kini vahe'mo'zama nentaniza koranke zaza kukena antanintegahue. Ana nehu'na golireti trohu seni nofi anankempina antegahue. Ana hanugeno nagrama kegavama hu'noa mopafina nagri namefira nampa 3 kva ne' efore hugahie.
Împăratul a strigat cu [voce] tare să aducă astrologii, caldeenii și ghicitorii. [Și] împăratul a vorbit și a spus înțelepților Babilonului: Oricine va citi această scriere și îmi va arăta interpretarea ei, va fi îmbrăcat cu stacojiu și [va avea] un lanț din aur la gâtul lui și va fi al treilea domnitor în împărăție.
8 Kini ne'mo'a anage hutege'za knare antahi'zane vahe'amo'za efretere hu'za ana avona ke'nazanagi, magomo'e huno ana avona hampriteno, ana avomofo agu'agesa'a eri amara huno asamigara osu'naze.
Atunci au intrat toți înțelepții împăratului; dar nu au putut citi scrisul, nici să facă cunoscută împăratului interpretarea lui.
9 Hagi ana'ma hazageno'a kini ne' Belsasana mago'ene avugosamo'a ruzahe nehigeno, tusi koro hu'ne. Ana hige'za agri agoragama eri'zama eneriza vahe'mo'za na'a hugahune nehu'za tusi savri hu'naze.
Atunci împăratul Belșațar s-a tulburat mult și înfățișarea lui s-a schimbat în el și domnii lui au fost înmărmuriți.
10 Hianagi kini ne'mofo nerera'ma anazama fore hia zamofo nanekema nentahino'a, ne'zama nenaza nompi ame huno umareri'ne. Ana huteno Belsasana amanage huno ome asami'ne. Za'zate kinia maninka vugahananki, ana zankura antahintahi hakarea nehunka kamanogura osugeno, kavugosamo'a ruzahera osino.
[Și] împărăteasa, din cauza cuvintelor împăratului și a domnilor lui, a venit în casa banchetului [și] împărăteasa a vorbit și a spus: Împărate, să trăiești veșnic; să nu te tulbure gândurile tale, nici nu lăsa înfățișarea ta să fie schimbată;
11 Ama kegavama hu'nana mopamofo agu'afina mago ne' mani'neankino, ruotage'ma hu'naza anumzaramimofo avamu'mo agripina mani'ne. Ko'ma negafa Nebukatnesa'ma kinima mani'nea knafina, ana ne'mofona anumzaramimofo antahi'zamo'ma hiaza huno, antahintahi zama'amo'ene, knare antahi'zamo'ene ama' antahi'zamo'a agripina avite'nea ne' mani'ne. Hagi negafa Nebukatnesa'a ana nera huhamprintegeno, Babiloni vahe'ma zagoma re'za negaza vahe'ma, ikante zagere'ma ke avame'ma huza nanekema nehaza vahe'ma, zamene vahe'ma, ruzahu ruzahu antahi'zama eri'naza vahetera kegava huzmante'nea ne' mani'ne.
Este un om în împărăția ta, în care [este] duhul dumnezeilor sfinți; și în zilele tatălui tău lumină și înțelegere și înțelepciune, ca înțelepciunea dumnezeilor, s-a găsit în el; pe el împăratul Nebucadnețar tatăl tău, împăratul, [spun eu], tatăl tău l-a făcut stăpân al magilor, astrologilor, caldeenilor [și] ghicitorilor;
12 Hanki ana nera Danielikino, kini ne' Nebukatnesa'a agi'a eri rukrahe huno Belsasa'e huno antemi'ne. Ana ne'mofona ruzahu antahi'zamo'ene ama' antahi'zamo agripina avite'nea nekino, ava'nane kaguvazanena amne agafa'a eriama nehuno, amuhoma hu'nea knazanena erioza nehie. Ana hu'neanki Danielinku hugeno eno anama ke'nana avomofo agafa'a eriama huno kasamino.
Căci un duh ales și cunoaștere și înțelegere, interpretare de vise și arătare de vorbe grele și dezlegarea îndoielilor, s-au găsit în acest Daniel, pe care împăratul l-a numit Belteșațar; acum să fie chemat Daniel, iar el va arăta interpretarea.
13 Anagema hutege'za Danielina ome avre'za kini ne'mofo avuga azageno, kini ne'mo'a antahigeno, kagra Danieligema nehaza ne'ma Juda mopareti'ma nenfa kini ne' Nebukatnesa'ma zamavareno eno kinama huzmantenea vahepinti ne' mani'nampi?
Atunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. [Și] împăratul a vorbit și i-a spus lui Daniel: [Ești] tu acel Daniel, care [ești] dintre copiii captivității lui Iuda, pe care împăratul, tatăl meu, i-a scos din Iudeea?
14 Vahe'moza kagriku'ma nasamina zana, ruotage'ma hu'nea anumzaramimofo avamu'mo agrane mani'negeno, antahi ama'ma hu' antahizamo'ene knare antahi'zamo kagripina avite'nea nere hu'za hu'naze.
Și am auzit despre tine, că duhul dumnezeilor [este] în tine și [că] lumină și înțelegere și aleasă înțelepciune se găsește în tine.
15 Hagi asaregama krente'nea avomofo agafa'ama eme eri ama huta nasamiho hu'na knare antahi'zane vahe'ene kaguvazama eri fore'ma nehaza vahera kehuge'za e'nazanagi, ana avomofo agu'agesa'a eri amara hu'za onasami'naze.
Și acum înțelepții, astrologii, au fost aduși înaintea mea, ca să citească această scriere și să îmi facă cunoscută interpretarea ei; dar nu au putut să arate interpretarea lucrului;
16 Hianagi vahe'mo'za kagrikura eme nasami'za, maka zamofo agu'agesa'a eri ama nehunka, amuhoma hu'nesnia zanena eri fru hugahane hu'za hu'naze. E'ina hu'negu kagra ana avoma ke'noa avomofo agu'agesa'a eri ama hunka nasamisnanke'na, husga hugante'na kini vahe'mo'zama nentaniza fitunke kukena eri hankre negante'na, golireti trohu seni nofi knankempina antegantegahue. Ana nehu'na huhampri kantesugenka, nagrama kegavama hu'noa mopamofo agu'afina, nagri namefira nampa 3 kvane efore hugahane.
Și am auzit despre tine, că poți face interpretări și să dezlegi îndoieli; acum dacă poți să citești scrisul și să îmi faci cunoscută interpretarea lui, vei fi îmbrăcat în stacojiu și vei avea un lanț din aur la gâtul tău și vei fi al treilea domnitor în împărăție.
17 Hagi anante Danieli'a kini ne'mofona kenona hunteno, nagri'ma namiku'ma hana muse zantamina kagraka'a erige, vahe zamige huo. Hianagi nagra anama ke'nana avona hamprite'na ana avomofo agu'agesa'a eri ama hu'na kini ne'moka kasamigahue.
Atunci Daniel a răspuns și a zis înaintea împăratului: Să îți rămână ție darurile și dă răsplățile tale altuia; totuși voi citi scrierea împăratului și îi voi face cunoscută interpretarea.
18 Hagi kini ne'moka antahio, Marerisa Anumzamo negafa Nebukatnesana huhampri antegeno, hankavenentake kinia efore higeno, agimo'a haru haru huno vuno eno hu'ne.
Împărate, Dumnezeul cel preaînalt i-a dat lui Nebucadnețar tatăl tău o împărăție și maiestate și glorie și onoare;
19 Hagi Anumzamo'a azerintesga huno ra agi amigeno, ruzahu ruzahu zamavufagane vahe'ma, ru zamageru ru zamageru'ma neru'za kokankokama nemaniza vahe'mo'za, agrikura koro nehu'zma zamahirahiku hu'naze. Ana nehuno negafa'a hankave nekino, izano ahe frinaku'ma himofona ahe nefrino, izano atre'nugeno manisanie himofona atregeno nemanigeno, agra avesite ragima aminaku'ma himofona ra agia nemino, azeri fenkami atrenaku'ma himofona azeri fenkami netre.
Și pentru maiestatea pe care i-a dat-o, toate popoarele, națiunile și limbile, au tremurat și s-au temut înaintea lui; pe cine voia, ucidea; și pe cine voia, ținea în viață; și pe cine voia, înălța; și pe cine voia, umilea.
20 Hianagi negafa'a avufga erisga nehuno, keontahi avu'ava'za higeno, Anumzamo'a kini tra'aretira avre atregeno, ragima e'neria zamo'a omanene.
Dar când i s-a înălțat inima și i s-a împietrit mintea în mândrie, a fost deposedat de tronul lui împărătesc și i-au luat gloria;
21 Anumzamo'a vahe antahintahia eritreno afi zaga kfamofo antahintahi nemino, avre atregeno vahe'enena omanino vuno afi donki afutamine umani'neno, bulimakao afu'mozama nehazaza huno trazana neneno mani'negeno kenage'ma ru'nea ata ko'mo'a aseni azokapina runtetere nehigeno, agrama keno antahino'ma hiana Marerisa Anumzamo maka ama mopafi vahera agrake kegava hu'neno, izano avesinte'mofo huhamparintegeno kinia nemanie huno antahi'ne.
Și a fost alungat dintre fiii oamenilor; și inima lui a fost făcută ca a fiarelor și locuința lui [a fost] cu măgarii sălbatici; l-au hrănit cu iarbă ca pe boi și trupul i-a fost udat cu roua cerului; până când a cunoscut că Dumnezeul cel preaînalt a domnit în împărăția oamenilor și [că] rânduiește peste ea pe oricine voiește.
22 Hianagi kagra agri mofavre Belsasaga ama ana zamofona ko kenka antahinka hu'nane. Hianagi kagra kavufga anteraminka omani'nane.
Și tu, Belșațar, fiul lui, nu ți-ai umilit inima, cu toate că ai cunoscut toate acestea;
23 Ana nehunka kagrama musema hanazamo higenka, monama kegavama hu'nea Anumzamofo agi'a eri haviza nehunka, huzmantanke'za vu'za mono noma'afinti'ma eri'za e'naza kapua ome eri'za azagenka, kagri agoragama eri'zama eneri'za vaheka'ane a'naneraminka'ane, henka a'neraminka'ane ana kapufina waini tina ne'naze. Ana nehutma kaza osu havi anumzaramima silvareti'ene golireti'ene bronsireti'ene ainireti'ene zafareti'ene havereti'ma keaga ontahi, avu onke, antahino keno osu havi anumzama vahe'mo'zama tro'ma huzmante'naza zantamimofo zamagi husga hu'naze. Hianagi kasimu'ma negamino, maka zama nehana zama kegava nehia Anumzamofo agia husga huonte'nane.
Ci te-ai ridicat împotriva Domnului cerului; iar ei au adus vasele casei lui înaintea ta și tu și domnii tăi, soțiile tale și concubinele tale, ați băut vin din ele; și ai lăudat dumnezeii din argint și aur, din aramă, fier, lemn și piatră, care nu văd, nici nu aud, nici nu cunosc; și pe Dumnezeul în a cărui mână [este] suflarea ta și ale căruia [sunt] toate căile tale, tu, nu l-ai glorificat;
24 Ana hu'negu Anumzamo'a huntegeno mago vahe'mofo azamo eno ama ana avona asarega eme kregenka ke'nane.
Atunci a fost trimisă partea de mână de la el; și această scriere a fost scrisă.
25 Hagi amanahu avonkrente'negenka ke'nane, MENE, MENE, TEKEL, PARSIN.
Și aceasta [este] scrierea care a fost scrisă, MENE, MENE, TEKEL, UFARSIN.
26 Hanki anama krente'nea kemofo agu'agesamo'a amanahu hu'ne. MENEMA hu'neana, hago hampari'ne hu'neankino, nama'a knama kinima manisnana kna hago Anumzamo'a hampri atupa hu'neankino menina vagare knaka'e.
Aceasta [este] interpretarea lucrului: MENE: Dumnezeu a numărat împărăția ta și a sfârșit-o.
27 TEKELIEMA huno krente'nea kemofo agu'agesamo'a, Maka kavukvara sigerire erinteno rezaganeno keana, kagri kavukvamo'a knare osigenka kinima maniga avamentera omani'nane.
TEKEL: Ești cântărit în balanțe și ești în lipsă.
28 PARSINIEMA huno krente'nea kemofo agu'agesa'amo'a, Amu'nompinti refko hu'ne huno krente'ne. Ana hu'neankino Anumzamo'a kagrama kegava hu'nana mopa ko refko huno, mago kaziga mopa Midia vahe nezamino, mago kaziga mopa Pesia vahe zami'ne hu'ne.
PERES: Împărăția ta este divizată și dată mezilor și perșilor.
29 Hagi anankema kini ne' Belsasa'ma antahiteno'a, huzmantege'za kema hu'nea kante ante'za, kini vahe'mo'zama nentaniza fitunke kukena eri hankrenente'za, golireti tro hu'naza seni nofi anankempina ante'nentazageno, Belsasa'a Danielinkura huama huno anage hu'ne, nagri namefira nampa 3 kva ne' menina efore hie.
Atunci Belșațar a poruncit și l-au îmbrăcat pe Daniel în stacojiu și [au pus] un lanț din aur la gâtul său și au făcut o proclamație referitoare la el, ca el să fie al treilea domnitor în împărăție.
30 Hianagi ana kenagera Midia sondia vahe'mo'za ran kumapi efre'za Babiloni kini ne' Belsasana ahe fri'naze.
În acea noapte a fost ucis Belșațar, împăratul caldeenilor.
31 Ana hutazageno Midia mopareti ne' Dariusi'ma 62'a kafu nehuno, agafa huno Babiloni moparera kinia manino kegava hu'ne.
Și Darius, medul, a luat împărăția, [fiind] aproape de șaizeci și doi de ani.
