Taneo 11

1 Hagi Midia mopareti ne' Dariusi'ma agafama huno kinima mania kafufina, nagra ankero ne' Maikoli'na aza hu'na azeri hankavetinaku agri tavaonte oti'noe.

De asemenea, eu, în anul întâi al lui Darius medul, eu am stat să îl îmbărbătez și să îl întăresc.

2 Hagi menina Danieligama eri ama'ma hu'na kasamisnua nanekemo'a tamage me'neankino, henka fore hania zanku kasamigahue. Henka'a 3'a kini efore hu'za Pesia mopa kegava hutesnageno, zamagri zamefi'ma nampa 4 kinima efore hania kini ne'mo'a zamagatereno tusi zago feno ante'nesnia ne' efore hugahie. Ana huteno tusi'a feno ne'ma mani'nia zamo hanavea aminkeno maka vahera zamazeri oti'nige'za Grisi mopafi vahera hara ome huzmantegahaze.

Și acum îți voi arăta adevărul. Iată, se vor ridica în picioare încă trei împărați în Persia; și al patrulea va fi mult mai bogat decât [ei] toți; și prin tăria lui, prin bogățiile sale, va stârni pe toți împotriva domeniului Greciei.

3 Anama hutena henka mago hankavenentake kini efore huno rama'a vahe kegava hugahiankino, nazano hunaku'ma hania zana amne hugahie.

Și un împărat puternic se va ridica în picioare, care va stăpâni cu mare stăpânire și va face conform voinței sale.

4 Hianagi agri hankavemo'ma ome rama nehanigeno'a, agri hanavemo'a evuraminkeno agrama kegavama hu'nea mopa 4'a kini vahe'mo'za refko hu'za kegava nehanage'za, anampina agri nagapintira kinia omanigahaze. Na'ankure hankave zamimo'a ko'ma mani'nea kinimofo hankavegnara osugahie.

Și când se va ridica în picioare, împărăția lui va fi frântă și va fi împărțită spre cele patru vânturi ale cerului; și nu pentru posteritatea lui, nici conform domniei sale, pe care a condus-o; fiindcă împărăția lui va fi smulsă și dată altora, în afară de aceștia.

5 Hagi sauti kaziga mopama kegavama hu'nea kini ne'mo'a hankave kinia manigahie. Hianagi ana kini ne'mofo eri'za ne'mo'a rugateregahiankino, agra'a kuma kegava huno kinia manigahie.

Și împăratul sudului va fi tare și [unul] dintre prinții lui; și va fi tare peste el și va avea stăpânire; stăpânirea lui [va fi] o stăpânire mare.

6 Hagi mago'a kafuma evute'na, noti kaziga kini ne'ene sauti kaziga kini netremokea, hara osu fru huta manisanu'e huke nanekea anakigaha'e. Ana nanekema eri hankavema tinakura sauti kaziga kini ne'mo'a, mofa'a amisanigeno noti kaziga kini ne'mo'a a' erintegahie. Hianagi ana a'mofo hankavemo'a za'zatera omanesigeno, neve hankavemo'enena vagaregahie. Ana hanige'za ana a'ene nevene nefane agri'ma amage'ma vanaza vahe'enena zamahe hana hugahaze.

Și la sfârșitul anilor, ei se vor alătura; căci fiica împăratului sudului va veni la împăratul nordului să facă o înțelegere; dar ea nu va păstra puterea brațului; nici nu va sta el în picioare, nici brațul său; ci ea va fi dată și cei care au adus-o și cel care a născut-o și cel care a întărit-o în [acele] timpuri.

7 Hianagi ana a'mofo nagapinti mago ne'mo sauti kaziga moparera kinia efore hugahie. Anama huteno'a sondia vahe'a zamazeri atru huno, noti kaziga mopare'ma kegavama hu'nesia kini ne'mofona, hankave vihu hugagi'nesnia kuma'afi ufreno hara huno azerigateregahie.

Dar dintr-un lăstar al rădăcinii ei se va ridica [unul] în locul lui, care va veni cu armată și va intra în fortăreața împăratului nordului și se va purta rău împotriva lor și va învinge;

8 Anama hutesuno'a anumzazmine, aenireti'ma tro'ma hunte'naza amema'ane, zago'amo'ma marerisa zantamima golireti'ene silvareti'ma tro'ma hu'nesaza zantaminena erino Isipi vugahie. Anama hute'nuno'a noti kaziga kinia mago'a kafufina hara huontegahie.

Și de asemenea va duce în Egipt captivi pe dumnezeii lor, cu prinții lor și cu vasele lor prețioase din argint și din aur; și el va dăinui [mai mulți] ani decât împăratul nordului.

9 Hagi henka noti kaziga kini nemo'a vuno, sauti kaziga kini nera hara ome hunteteno, ete rukrahe huno mopa'are egahie.

Astfel împăratul sudului va veni în împărăția [lui și] se va întoarce în propria țară.

10 Hianagi noti kaziga kini ne'mofo mofavre naga'moza rama'a sondia vahe'zaga zamazeri atru hute'za, tima hageno repapa huno eaza hu'za, sauti kaziga kini nera hara eme hunte'za rama'a kumatamina eri agatereme vu'za ogantu kini ne'mo'ma nemania hanave vihu keginare uhanatigahaze.

Dar fiii lui vor fi stârniți și vor aduna o mulțime de mari forțe; și [unul] va veni negreșit și se va revărsa și va trece, atunci se va întoarce și va fi stârnit, până la fortăreața lui.

11 Ana hugahazanagi sauti kaziga mopare kini ne'mofona tusi arimpa ahesanigeno, sondia vahe zaga'ane vuno, noti kaziga kini ne'mo'ma zamazeri atruma hu'nea sondia vahe krerfa hara ome huzmagateregahie.

Și împăratul sudului va fi împins de amărăciune și va ieși și se va lupta cu el, cu împăratul nordului; și va ridica o mare mulțime; iar mulțimea va fi dată în mâna lui.

12 Hagi sauti kaziga kini ne'mofoma ha'ma eme huntesaza sondia vahe'ma zamahe hana'ma hanageno'a, sauti kaziga kini ne'mo'a tusi muse nehuno, avufga erisga hugahie. Hianagi agri sondia vahe'mo'za mago'enena hanaveti'za maniza ovugahaze.

[Și] după ce va fi luat mulțimea, inima lui se va înălța; și va doborî [multe] zeci de mii, dar nu va fi întărit [prin aceasta].

13 Hagi mago'a kafuma evutesnigeno'a, noti kaziga kini ne'mo'a, ko'ma zamavareno hate'ma e'nea sondia vahera rugatereno, rama'a sondia vahe'ene rama'a ha'zane eri'neno, hara erino egahie.

Căci împăratul nordului se va întoarce și va ridica o mulțime mai mare decât cea dinainte și va veni negreșit după câțiva ani cu o mare armată și cu multe bogății.

14 Hagi ana knafina rama'a vahe'mo'za sauti kaziga kini ne'mofona hara rentegahaze. Ana nehanage'za ama ana ava'nama eri rgama renakura Danieliga kagri vahepinti mago'a harfa vahe'mo'za zamagranena hara rentegahaze. Hianagi zamagra hantaga hanageno, anazamo'a amne zankna hugahie.

Și în acele timpuri mulți se vor ridica împotriva împăratului sudului; de asemenea jefuitorii poporului tău se vor înălța pentru a întemeia viziunea; dar vor cădea.

15 Anante noti kaziga kini ne'mo'a sondia vahe'ane eno, sauti kaziga mopare'ma hankave vihu keginama hugagi'naza rankumara eme avazagi kagino hara hugateregahie. Ana hanige'za sauti kaziga moparera hankave sondia vahe mani'nazanagi oti hankaveti'neza hara osugahaze.

Astfel împăratul nordului va veni și va înălța un val de pământ și va lua cele mai fortificate cetăți și brațele sudului nu vor rezista, nici poporul lui ales, nici [nu va fi] tărie pentru a rezista.

16 Ana hanigeno noti kaziga kini ne'mofona mago vahe'mo'a hara huontesnigeno, nazano agrama hunaku'ma hania zana, amne agra avesite tro hugahie. Ana nehuno knare zantfama hu'nea Israeli mopafi umani'neno, ana mopa eri haviza hunaku agesa antahigahie.

Dar cel ce vine împotriva lui va face conform propriei voințe și nimeni nu va sta în picioare înaintea lui, iar el va sta în țara glorioasă, care prin mâna lui va fi mistuită.

17 Hagi noti kaziga kini ne'mo'a agrama kegavama hu'nea mopafinti maka sondia vahe'a zamavare hana huteno vuno, hara osuta fru huta manisanu'e huno sauti kaziga kini ne'ene keaga ome anaki'naku antahintahi hugahie. Ana huteno mopa'ama hanare'nakura haviza huno, sauti kaziga mopare kini ne'mofona mofa'a amisanigeno ara erintegahie. Hianagi ana antahizamo'a eri'zana e'orisanigeno, ana zamo'a amne zankna hugahie.

El de asemenea își va îndrepta fața să intre cu tăria întregii lui împărății și cei integri cu el; astfel va face el și îi va da lui fiica femeilor, corupând-o; dar ea nu va sta [de partea lui, ] nici nu va fi pentru el.

18 Anama huteno'a henka agra rukrahe huno hageri ankenaregama me'nea ranra kumatamimpi vahetamina hara ome huzamanteno zamazeri agateregahie. Hianagi mago sondia kva ne'mo hara hugateresanigeno, agrama hu'nea veganokno avu'ava zankura tusi agazegu hugahie.

După aceasta își va întoarce fața spre insule și va lua multe, dar un prinț va face să înceteze pentru el ocara oferită de el; fără propria ocară el [o] va face să se întoarcă asupra lui.

19 Anama hutesanigeno'a ete rukrahe huno esania zamo, mopa'afima hankavenentake vihuma hugagi'naza ran kumapi emanigahie. Hianagi agra traka huno masenige'za, mago'enena onkegahaze.

Atunci își va întoarce fața spre fortăreața propriei țări, dar se va poticni și va cădea și nu va fi găsit.

20 Ana hanigeno agri noma erino kinima manisnia ne'mo'a, kini nompima marerirfa feno zama eri avi'ma atesigura mago ne' huntesnigeno vano huno agrama kegavama hania moparamimofo agu'afintira, takisi zagoa vahetetira zogigahie. Hianagi atupa knafi kinia fore huno maniteno frigahiankino, mago vahe'mo'a arimpa ahenteno ahe frige, hapinti frie hu'za ke'za antahi'za osugahaze.

Atunci se va ridica în locul lui un ridicător de taxe [în] gloria împărăției, dar în puține zile va fi nimicit, nici în mânie, nici în bătălie.

21 Hagi agri noma erino kinima manisnia nera, kini ne'mofo nagapinti agri noma erino kinima omaniga vahemo kinia manigahie. Anama hutesuno'a agra ame huno kinia efore huno maka mopa kegava nehuno havige huno vahera rezmatga huno kini eri'zana erigahie.

Și în locul lui se va ridica o persoană nemernică, căreia nu îi vor da onoarea împărăției; dar el va veni în pace și va obține împărăția prin lingușiri.

22 Rama'a sondia vahe'mo'za ana kini nera hara hunte'nakura egahazanagi, ana sondia vahera zamahe vagaregahie. Ana nehuno ana zanke huno Ra Anumzamo'ma huhagerafi'nea ugagota pristi ne'enena azeri haviza hugahie.

Și cu brațele unui potop vor fi ei potopiți dinaintea lui și vor fi frânți; da și prințul legământului.

23 Hagi ana ne'mo'a mago'a mopafima nemaniza vahera rezmavatga huno hara osu fru huta manisnune huno huhagerafigahie. Ana nehuno agri vahera osi'a vahe mani'nazanagi agra hankave kini efore hugahie.

Și după alianța [făcută] cu el, el va lucra înșelător, căci va urca și va deveni tare cu popor puțin.

24 Ana ne'mo'a vahera ozamasami'neno antri hanazaza huno, afu afa'za osu'nazaza huno, fenomo'ma agatere'nea provinsifi ufreno vahera ome rohu'reno maka fenozazamia erino agri amage'ma vanaza vahe refko huzamigahie. Hianagi amana avu'ava zana za'zatera huno ovugahianki, atupa knafi ome vagaregahie.

El va intra pașnic chiar peste cele mai grase locuri ale provinciei; și va face [ce] părinții lui nu au făcut, nici părinții părinților lui; va împrăștia printre ei prada și jaf și bogății; [da, ] și își va plănui uneltirile împotriva întăriturilor, chiar pentru un timp.

25 Hagi agra ana kini ne'mo'a korora osu, sauti kazigama nemania kini ne' ha' huntenaku rama'a sondia vahe'zaga zamavare atru hugahie. Ana hanigeno sauti kaziga kini ne'mo'a hankave sondia vahe'a zamavareno vanigeke hara hugaha'e. Hianagi sauti kaziga kini ne'mo'a hara hugate'oregahie. Na'ankure mago'a vahe'mo'za agrira havige hu'za revataga hanageno anara hugahie.

Și își va stârni puterea și curajul său împotriva împăratului sudului cu o armată mare; și împăratul sudului va fi stârnit să se lupte cu o armată foarte mare și puternică; dar el nu va sta în picioare, căci ei vor plănui uneltiri împotriva lui.

26 Ana nehanageno agrane magoka manine'za agri nompinti'ma knare ne'zama nenaza vahe'mo'za oti'za azeri haviza hugahaze. Ana hanage'za tima hagenoma eaza hu'za ha' vahe'mo'za e'za sondia vahe'a rama'a zamahe frigahaze.

Da, cei ce se hrănesc din porția mâncării lui îl vor nimici și armata lui se va revărsa și mulți vor cădea uciși.

27 Hagi anantarega kini netremokea magoka trate mani'neke havige huke orevatga arevatga hugaha'e. Hianagi kema anakisna'a kemo'a amne zankna hugahie. Na'ankure Anumzamo'ma hunte'nea kna fatgore maka'zama vagama resania knamo'a egahie.

Și ambele inimi ale acestor împărați [vor fi] să facă ticăloșie și vor vorbi minciuni la o masă; dar nu va prospera, căci totuși sfârșitul [va fi] la timpul rânduit.

28 Anante noti kaziga kini nemo'a rama'a fenoza eri'neno ete rukrahe huno mopa'arega vugahie. Hianagi karankama nevuno'a Anumzamofo vahe'mo'zama mono'ma nehaza zantamina eri haviza nehuno, maka zanena eri haviza huteno ete nonkuma'arega vugahie.

Atunci el se va întoarce în țara lui cu mari bogății; și inima lui [va fi] împotriva legământului sfânt; și va face [lucruri mărețe și] se va întoarce în propria țară.

29 Hagi Anumzamo'ma huhampri'nea knama efore'ma hanigeno'a, noti kazigati kini ne'mo'a ha' erino vuno sauti kaziga kini nera ha' ome huntegahie. Hianagi ko'ma hu'nea zana hunora hara hugateoregahie.

La timpul rânduit se va întoarce și va veni spre sud; dar nu va fi ca mai înainte, sau ca la sfârșit.

30 Zage fre kazigama me'nea hagerimofo ankenaregama nemaniza vahe'mo'za ventefi e'za hara eme hunte'za, azeri koro hugahaze. Anama hanageno'a ete atreno mopa'arega vugahie. Hianagi agrira tusi arimpa nehesanigeno nevuno, tamage Anumzamofo mono'ma hunentesaza zana eri haviza nehuno, Anumzamofoma zamefi hunemiza vahe'mokizmi nanekea antahigahie.

Căci corăbiile Chitimului vor veni împotriva lui; de aceea va fi întristat și se va întoarce și va avea indignare împotriva legământului sfânt; astfel va face el; chiar se va întoarce și se va înțelege cu cei care părăsesc legământul sfânt.

31 Ana ne'mofo sondia vahe'mo'za ra mono nomofo hankave vihu kegina eri nafa'a nehu'za, mono nona eri pehenage nehu'za, mago mago zupama Kresramanama nevaza zana asevazi nezamante'za, Anumzamofo mono nompina kasrino'ma havizama hu'neaza eritru regahaze.

Și brațe vor sta de partea lui, iar ei vor spurca sanctuarul tăriei și vor lua [sacrificiul] zilnic și vor pune urâciunea care pustiește.

32 Anumzamofo kasegema zamefi'ma humisnaza vahera ana kini nemo'a havige huno rezamavatga hanige'za, agri amage antegahaze. Hianagi Anumzamofoma ke'za antahi'zama hu'nesnaza vahe'mo'za oti hankave ti'neza agri nanekea eri atregahaze.

Și pe cei care se poartă cu stricăciune împotriva legământului îi va corupe prin lingușiri, dar poporul care cunoaște pe Dumnezeul său va fi tare și va face [lucruri mărețe.]

33 Hagi amu'nozamifima knare antahi'zama eri'nesnaza kva vahe'mo'za, rama'a vahe knare antahi'zana zami'za zamazeri fatgo hugahaze. Hianagi ana avu'ava zana ana kva vahe'mo'za za'zatera hu'za ovu'nesnage'za, kva vahera kazinteti zamahe nefrisage'za, mago'a kva vahera tevefi kre tasagesage'za frigahaze. Ana nehu'za mago'a kva vahera kinafi zamazeri nente'za, fenozamia rohu zamare'za erigahaze.

Și cei ce înțeleg din popor vor instrui pe mulți; totuși vor cădea prin sabie și prin flacără, prin captivitate și prin pradă, [multe] zile.

34 Hagi ama ana knazama fore'ma hania knafina ana kva vahe'mo'za osi'a zamazama hu'zana erigahaze. Ana nehanage'za rama'a vahe'mo'za ana kva vahe kaziga antegahazanagi havige hu'za anara hugahaze.

Și după ce vor cădea, vor fi ajutați cu un mic ajutor; dar mulți se vor lipi de ei cu lingușiri.

35 Ha' vahe'mo'za anama knare antahi'zama eri'naza kva vahera mago'a zamazeri haviza hugahaze. E'inahu zama hanaza zamo'a kva vahera Anumzamofo avurera zamazeri agru huno zamazeri avusese hanige'za Anumzamo'ma agesama nentahia vahekna hu'za mani'nesageno henka maka zamo'ma vagama resnia kna efore hugahie. Na'ankure Anumzamo'ma huhampari'nea knamo'a zahufa ne-e.

Și [unii] dintre cei care înțeleg vor cădea, pentru a-i încerca și pentru a-[i] curăța și pentru a-[i] albi, până la timpul sfârșitului, pentru că [va fi] totuși pentru un timp rânduit.

36 Ana kini ne'mo'a agri'ma avesi'nia zana amne tro nehuno, agra'agura huno nagra maka anumzantamina zamagatere'noe huno avufga erisga nehuno, maka havi anumzantamima zamagatere'nea Anumzamofona huhaviza huntegahie. Ana avu'ava zana hume nevanigeno, Anumzamofo arimpa ahe'zamo'ma ome vagamaresia zupa, agri avu'ava zamo'enena ome vagaregahie. Na'ankure Anumzamo'ma huno henka fore hugahiema huno hu'nesnia zamo'a tamage huno efore hugahie.

Și împăratul va face conform voinței lui; și se va înălța și se va preamări deasupra fiecărui dumnezeu și va vorbi lucruri uimitoare împotriva Dumnezeului dumnezeilor și va prospera până când indignarea se va împlini; fiindcă ceea ce este hotărât va fi făcut.

37 Hagi ana kini ne'mo'a agehe'mokizmi anumzana antahi nozamino, a'nane mo'zama mono'ma hunentaza havi anumzanena antahi nomino, mago'a havi anumzanena antahi ozamigahie. Na'ankure agra avufga erisga nehuno, nagra maka anumzantamina zamagatere'noe huno agesa antahigahie.

Nici nu va lua aminte la Dumnezeul părinților lui, nici dorința femeilor, nici nu va lua aminte la vreun dumnezeu, fiindcă se va preamări deasupra tuturor.

38 Hianagi agrama mono'ma huntesniana, hankave vihu keginama kegavama nehia havi anumza monora huntegahie. Hagi ana havi anumzana agehe'mo'za ke'za antahi'za osu'naza anumzankino, golima, silvama, zago'amo marerisa haveramine mago'a musezane ofa nemino monora huntegahie.

Dar va onora în locul lui pe Dumnezeul forțelor; și pe un dumnezeu pe care părinții lui nu l-au cunoscut el [îl] va onora cu aur și argint și cu pietre prețioase și lucruri plăcute.

39 Hagi ana kini ne'mo'ma vahe'ma ha' ome huzmanteno hankave vihuma hu'nesnaza kuma'ma erinaku'ma hanuno'a eme azama hanigeno ha'ma hanigura ru vahe'mokizmi anumzantaminku kea hugahie. Ana nehuno agri kema antahisaza vahera, zamazeri ante ama' huno rankva zamazeri o'netino, mopa refko huno zagore atresige'za miza hugahaze.

Astfel va face el în cele mai puternice întărituri cu un dumnezeu străin, pe care îl va recunoaște [și] înmulți cu glorie; și îi va face să stăpânească peste mulți și va împărți țara pentru câștig.

40 Hagi maka zama ome vagamare knama enaku'ma nehanigeno'a, sauti kaziga kini nemo'a eno, noti kaziga kini nera ha' eme huntegahie. Anama hanigeno'a noti kaziga kini ne'mo'a ame huno karisifima mani'neza ha'ma hanaza vahe'ene karisiramine, venteramine erino hagerimpima ha'ma nehaza vahetamina zamavareno vanige'za, sauti kaziga kini nera hankaveti'za hara ome huntegahaze. Timo'ma hageno maka zama erino viaza huno maka mopafi vahera hara huzmanteno zamazeri zamagateregahie.

Și la timpul sfârșitului împăratul sudului îl va împinge; și împăratul nordului va veni împotriva lui ca un vârtej de vânt, cu care și cu călăreți și cu multe corăbii; și va intra în țări și se va revărsa și va trece.

41 Ana kini ne'mo'a sondia vahe zaga'ane knare zantfama hu'nea Israeli mopafi ufreno eri agrarega nenteno, rama'a kumapi vahera hara huzamagateregahie. Hianagi Moapu vahe'ene Idomu vahe'ene Amoni mopafinema nemaniza vahera hara hu zamagate oregahaze.

Va intra de asemenea în țara glorioasă și multe [țări] vor fi doborâte; dar aceștia vor scăpa din mâna lui: Edom și Moab și măreția copiilor lui Amon.

42 Ana nehuno ana kini ne'mo'a rama'a kumapi vahera hara huzmagatereno kegava huzmantegahie. Hanki Isipi vahe'mo'zanena atre'za ofregahaze.

Își va întinde mâna și asupra țărilor și țara Egiptului nu va scăpa.

43 Ana kini ne'mo'a Isipi mopafima me'nea goline silvane maka marerisa feno zantamina agrake kegava hugahie. Ana hanige'za Libia vahe'ene Itiopia vahe'mo'za agri eri'za vahe manigahaze.

Ci va avea putere peste tezaurele din aur și din argint și peste toate lucrurile prețioase ale Egiptului și libienii și etiopienii [vor fi] la treptele lui.

44 Hianagi zage hanati kazigati'ene noti kazigati vahe'mo'zama hanaza nanekema nentahisuno'a, tusi koro agesa hugahie. Ana nehuno tusi arimpa nehesnigeno vuno maka zana eri haviza nehuno, ha' vahe'a ome zamahe vagarenaku hugahie.

Dar vești dinspre est și dinspre nord îl vor tulbura; de aceea va pleca cu mare furie să distrugă și să îndepărteze în întregime pe mulți.

45 Ana'ma hutesuno'a vuno Medeterenia ra hageri anke'nane, Saioni agonamofo amu'nozanifi agra kini nemo'ma manisnia seli nona ome kino manigahie. Hianagi anante'ma mani'nesnige'za ome ahe frisnageno, mago vahemo'e hunora aza osugahie.

Și va întinde corturile palatului său între mări în muntele sfânt [și] glorios; totuși va ajunge la sfârșitul său și nimeni nu îl va ajuta.