Aposolo 5
1 Ana hutegeno Ananaiasi ene nenaro Safaira enena anahuke, mopa zania zagore atreteke,
Dar un anumit bărbat, numit Anania, cu soția lui, Safira, au vândut o proprietate,
2 nenaro'a mago rimpa huno antahi'negeno, mago'a zagoa refako huno agra suna nenteno, mago'a zagoa erino aposol naga ome zami'ne.
Și a păstrat din preț, soția lui știind și ea în ascuns; și au adus o anumită parte și au pus-o la picioarele apostolilor.
3 Hu'neanagi Pita'a anage hu'ne, nahigeno Ananaiasiga Sata'a kaguafina efregenka ruotge Avamura revataga hunka mago'a zagoa mopama atrantetira refko hunte'nane?
Dar Petru a spus: Anania, de ce ți-a umplut Satan inima să îl minți pe Duhul Sfânt și să păstrezi din prețul pământului?
4 Zagore'ma otre'nantera, kagri mopa megeno, zagore'ma atrantera, kagri kavesite me'neane. Na'a higenka amanahu antahintahia kagu'afina antahi'nane? Kagra vahe rezmataga osananki, Anumzamofo revtaga hane.
Cât timp îți rămânea, nu rămânea al tău? Și după ce a fost vândut, nu a fost în propria ta putere? De ce ai conceput lucrul acesta în inima ta? Nu pe oameni ai mințit, ci pe Dumnezeu.
5 Hagi anankema nentahino'a, Ananaiasi'a traka huno frige'za, anankema antahiza nagatera tusi'a kore'zamo zamagrite e'ne.
Iar Anania, auzind aceste cuvinte, a căzut jos și și-a dat duhul; și mare frică a venit peste cei ce au auzit acestea.
6 Anante nehazave naga'mo'za azeri anteno vazite'za, eri'za ome asente'naze.
Și tinerii s-au sculat, l-au învelit și l-au dus afară și l-au îngropat.
7 Tri'a aua evigeno nenaro'a anazama fore hu'neana ontahineno anante e'ne.
Și s-a întâmplat, cam la trei ore după aceea, că a intrat soția lui, neștiind ce s-a făcut.
8 Pita'a, anage huno Safairana antahige'ne, zagorema mopama atra'ana, mizana asma'areke atrenampi? nasamio higeno agra anage hu'ne, Izo atreno'a mizana asi'ne higeno,
Iar Petru i-a răspuns: Spune-mi dacă cu atât ați vândut pământul? Iar ea a spus: Da, cu atât.
9 Pita'a amanage huno Safairana asamine, Nahigetna kagrane negave'enena mago tanarimpa huta Ramofo Avamura reheta nega'e? Negavema ome asentete'za aza vahera, kasante oti'nazanki ko, kagrira anazanke hu'za eri'za vugahaze.
Atunci Petru i-a spus: Cum de v-ați înțeles voi împreună să îl ispitiți pe Duhul Domnului? Iată, picioarele celor care l-au îngropat pe soțul tău sunt la ușă și te vor duce afară.
10 Anage nehigeno agafi hantaka'a traka huno frige'za, nehazave zagamo'za emegazana hago fri'nege'za, erizafa hu'za vazazamo'za, nevema asente'naza asopare ome asente'naze.
Atunci, îndată a căzut jos la picioarele lui și și-a dat duhul; și tinerii au intrat și au găsit-o moartă și ducând-o afară, au îngropat-o lângă soțul ei.
11 Higeno tusi'a kore zamo ana mika mono vahete'ene, ana zama hia kema antahi'naza vahete enena e'ne.
Și mare frică a venit peste toată biserica și peste toți câți au auzit acestea.
12 Aposol naga'mo'za rama'a avame'zane, kuguva zane mika vahe vahepi nehuza, ra mono nompi, Solomoni'e hu'za hunaraginte'pinka ana mika vahe'tamimo'za mago zamarimpa huza magopi atru hu'naze.
Și prin mâinile apostolilor s-au făcut multe semne și minuni în popor; (și toți erau cu un gând în porticul lui Solomon.
13 Magore hu'za anampintira zamagripina hageorafi'nazanagi, mika vahe'mo'za kentahiza, agazone hunezmante'za husga huzmante'naze.
Dar dintre ceilalți nu cuteza niciun om să li se alăture; dar poporul îi preamărea.
14 Hanki hakare vahe krerfamo'za a'nea, vene'nea hu'za Ramofonte zamentintia hu'za, rama'a vahekrerfa efre'naze.
Și tot mai mulți credincioși erau adăugați Domnului, mulțimi deopotrivă de bărbați și femei).
15 Ana higeno mika vahe'mo'za Pita'ma ene vanigeno, amemo'a hagutesie huza kri vahera sesenku huza zafa hu'za kampi, nosiva masi'ne'za zmantage'za mase'naze.
Într-atât de mult încât duceau afară în străzi pe bolnavi și îi puneau pe paturi și pe saltele, ca măcar umbra lui Petru, trecând pe acolo, să îi poată învălui pe unii din ei.
16 Anazanke huno ranra kuma'ma Jerusalemi me'nefintira, kri eri'nea vahepi, havi avamu'mo agu'afi fre'nea vahetamina zamare'za ageno, maka vahera zamazeri so'e hu'ne.
Și a venit de asemenea o mulțime din cetățile din jur la Ierusalim, aducându-i bolnavi și pe cei care erau chinuiți de duhuri necurate; și toți au fost vindecați.
17 Hianagi ugagota pristi kva ne'mofo, agri kvafima eri'zama e'neri'za naga'mo'za, (sadusi nagare) aposol nagara kanive rezmante'naze.
Atunci marele preot s-a sculat și toți cei împreună cu el, (aceștia fiind partida saducheilor) și au fost umpluți de indignare;
18 Zamagra e'za aposol naga eme zamazeri'za mika vahe'mokizmi kina nompi omezmante'naze.
Și și-au pus mâinile pe apostoli și i-au pus în închisoarea comună.
19 Hu'neanagi ana kenegera Ramofo ankeromo'a eno kina vahe kafantmina eme anagino, zamareno atineramino, anage huno zamasmi'ne,
Dar îngerul Domnului, în timpul nopții, a deschis ușile închisorii și i-a condus afară și a spus:
20 Ra mono nompi vutma vahepi omo otitma kahefa mani'za eri'zamofo keaga mika zamasmiho.
Duceți-vă, stați în picioare și vorbiți poporului în templu toate cuvintele vieții acesteia.
21 Anankema nentahiza, zahufa ko'ma atiama'afi, ra mono nompi umareri'za agafa hu'za rempi huzami'naze. Anante mono nonte ugota kva ne'ene (hae pristi), agranema nemani'za naga'ane e'za, kanisol (Senhidren) vahe ke hige'za atru nehazageno, ana maka Isareli kva vahetaminena ke hutru hute'za, kina nonte kva vahetega ke atre'za, kinama hu'naza aposol vahera zamaretma eho hu'naze.
Și, când au auzit, au intrat în templu devreme dimineața și îi învățau. Dar marele preot și cei cu el, au venit și au convocat consiliul și întreg sfatul bătrânilor copiilor lui Israel și au trimis la închisoare să îi aducă.
22 Hu'neanagi kina nonte eri'za vahe'mo'za kina nompi eme kazana onke'za, ete'za naneke eri'za vazazamo'za ome zamasmi'za,
Și când ofițerii au venit și nu i-au găsit în închisoare, s-au întors și au povestit,
23 anage hu'naze, Ome konana kina nona nofinu hentrako hunte'za, kerage kva vahe'ene ana nonte kegava hu'naza vahe'mo'za kafante otiza mani'naze. Hu'neanagi tagrama anagitama ufronana, agu'afina mago vahere huta onke'none.
Spunând: Într-adevăr, am găsit închisoarea închisă cu toate în siguranță și paznicii stând afară în fața ușilor; dar când am deschis, nu am găsit pe nimeni înăuntru.
24 Ra mono'nontema kegava nehaza (tempol kat) vahe'mofonte ugagota hu'nea kva ne'ene, mono nonte ugota kva (hae pristi) vahe'mo'za anankema nentahi'za, tusi'za hu'za hava nehu'za antahintahi hu'naze. Amanahu'zamo'a nankna hugahie hu'naze.
Și când marele preot și căpetenia templului și preoții de seamă au auzit aceste cuvinte, erau nedumeriți referitor la ei până unde se va ajunge cu aceasta.
25 Hu'neanagi mago vahe'mo eno, kinama ome huzmante'naza vahe'mo'za, mono nompi otine'za, vahe'zagarmi mono naneke rempi hu'nezmize huno zamasmi'ne.
Atunci a venit unul și le-a povestit, spunând: Iată, bărbații pe care i-ați pus în închisoare stau în picioare în templu și învață poporul.
26 Mono nonte kva nehia ne'mo'a, magoka sondia vahe'ene vazazamo'za, ana aposol nagara ome zamavare'za e'nazanagi, sondia vahe'mo'za akohe'za agazone hu'za zamavare'za e'naze. (Na'ankure vahe'mo'za have knonu zamahe frizanku kore hu'za razana osu zamare'za e'naze.)
Atunci s-a dus căpetenia împreună cu ofițerii și i-au adus fără violență fiindcă se temeau de popor, ca nu cumva să fie împroșcați cu pietre.
27 Ome zamare'za ana aposol nagara ete'za kanisol (Senhidren) vahe zamure eme zamazeri oti'naze. Mono nontema ugote'nea nemo'a (hae pristi) zamantahigeno anage hu'ne,
Și după ce i-au adus, i-au așezat în fața consiliului; și marele preot i-a întrebat,
28 tagra menina hanave kea huta, mago'anena ama ana agifina vahera rempi huozmitfa hiho huramantone. Keho amama rempima huzamiza zamo'a Jerusalemi kumapina antahi vagaraze, hankino Jisasima ahe'nazana tagriku ahe'naze hutma huneranta'ze.
Spunând: Nu v-am poruncit noi cu tărie să nu îi învățați în numele acesta? Și iată, ați umplut Ierusalimul cu doctrina voastră și vreți să aduceți sângele acestui om peste noi.
29 Hu'neanagi Pita'ene ruga'a aposol naga'mo'za kenona zamire anage hu'naze, Anumzamofo ke'age nentahita ama mopafi vahe'mofonkea ontahigahune.
Atunci Petru și apostolii au răspuns și au zis: Trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai degrabă decât de oameni.
30 Tagri tafahe'i Anumzamo, keka zafarema ahetma hantinaza nera Jisasina azeri otine.
Dumnezeul părinților noștri l-a înviat pe Isus, pe care l-ați ucis, atârnându-[l] pe lemn.
31 Anumzamo'a azeri otino aza tmaga kaziga'a anteno, ugagota kva ne' taguvazi nere hu'ne. Agrite Israeli vahe'mo'za zamagu'a rukrahe hanageno, kumizmia eri atrezmantegahie.
Pe el l-a înălțat Dumnezeu cu dreapta sa pentru a fi Prinț și Salvator, pentru a da pocăință lui Israel și iertarea păcatelor.
32 Higeta tagra e'i ana zama fore'ma hu'neana keteta, ama anankea hu'ama nehune. Ana higeno tagrama ke'nonazana ruotge Avamumo'a keteno huama hu'ne, kema antahiza avariri'za vahera Anumzamo'a ana ruotage Avamura zami'ne.
Și noi suntem martorii lui despre aceste lucruri; și la fel este Duhul Sfânt, pe care l-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de el.
33 Kva vahe'mo'za anankema nentahi'zageno'a, tusi zamarimpa hege'za zamahe frinaku hu'naze.
Când au auzit, îi tăia la inimă și s-au sfătuit să îi ucidă.
34 Hianagi Farisi nera Gamalieli'e nehaza ne'mo tra kemofo (lo) kagota huno rempi hunezmige'za, rama'a vahe'mo'za antahinemiza ne'kino otino, osia kna ama vene'ne zaga zamare megi'a zamanteho huno huzmante'ne.
Atunci s-a sculat unul în consiliu, un fariseu, numit Gamaliel, un învățător al legii, onorat printre toți oamenii și a poruncit să îi scoată puțin afară pe apostoli.
35 Anante amanage huno kansol vahera zamasmi'ne, Israeli vahe'mote, nazanoma huzmantegahune hutma kema retroma hana'zana, antahi so'e hunetma anazana huzmanteho.
Și le-a spus: Voi bărbați ai Israelului, aveți grijă la voi înșivă ce vreți să faceți în legătură cu acești oameni.
36 Mago'a kna koma evunefina, Tiutasi'a otino, Nagra ra vahe mani'noe hige'za, vahera 400'a naza vene'nemo'za, agranena eme hagerafi'naze. Hianagi agrira ahefri'zage'za, amage'ma nentaza naga'mo'za atre'za panini hazageno mago'zana osu'ne.
Fiindcă înainte de aceste zile s-a sculat Teuda, lăudându-se a fi cineva, la care s-au unit un număr de bărbați, aproape patru sute. Acesta a fost ucis, și toți câți ascultau de el, au fost împrăștiați și făcuți de nimic.
37 Anama hutegeno'a ana mefiga, mago Galiliti nera, Judasi'e nehaza ne'mo, zamagi kre'za erifatgo haza knare otino, mago'a vahera zamare agrarega atre'nea nera anazanke huno frige'za amage'ma ante'naza naga'mo'za panini hu'naze.
După acesta s-a sculat Iuda din Galileea, în zilele impozitării, și a atras mult popor după el; și el a pierit; și toți câți ascultau de el au fost risipiți.
38 E'inahu'za fore hu'negu, tamagrira ama nanekea neramasmue, ama nagara mago kea huozmanteta zamatreho. Na'ankure, mopafi vahe'mo'ma amanahu'zama hanigeno'a, amne'zankna hugahie.
Și acum vă spun: Depărtați-vă de acești oameni și lăsați-i în pace, pentru că dacă acest sfat sau această lucrare este de la oameni, va fi nimicită.
39 Hianagi Anumzantegati'ma ne'esigetma keaga huozmantegahaze. Anama hanutma aru Anumzamofo ha'rentezanku nehue, hige'za nentahi'za zamatre'naze.
Dar dacă este din Dumnezeu, nu sunteți în stare să o doborâți; ca nu cumva, să vă aflați luptând chiar împotriva lui Dumnezeu.
40 Kanisol vahe'mo'za ana zamumro kema nentahi'za, ana aposol nagara kehu'agu'a zamante'za zamazeri'za tusi sefu zamite'za, mago'anena Jisasi agifina nanekea osutfa hiho nehu'za, zmatrage'za vu'naze.
Și au fost de acord cu el; și după ce i-au chemat pe apostoli și i-au bătut, le-au poruncit să nu vorbească în numele lui Isus; și le-au dat drumul.
41 Hige'za aposol naga'mo'za ana kanisol naga zamureti'ma zamatre'za nevu'za, Anumzamofo avure mani'neta Jisasi agire'ma eriga knaza erune, nehu'za muse hume vu'naze.
Și au plecat atunci din fața consiliului, bucurându-se că au fost socotiți demni să îndure rușine pentru numele lui.
42 Hanki hakare knafina, ra mono nompine, nonte nontera nevu'za Jisasi'a, tazahu ne' Kraisi'e hu'za knare muse kea rempi hunezmi'za huama hu'naze.
Și în fiecare zi, în templu și în fiecare casă, nu încetau să îi învețe și să îl predice pe Isus Cristos.
