2 Kva 8

1 Hanki fri'negeno Elisa'ma azeri oti'nea rise'mofo nererana, Elisa'a mago zupa vuno nanekea amanage huno ome asami'ne, Otinka nagaka'a zamavarenka ina moparega atupa knafi umaniku'ma hanana moparega umanio. Na'ankure Ra Anumzamo'a huno, amama mani'nona mopafina 7ni'a kafufi ne'zana omanenesigeno zamaga tontozanku hugahaze huno hu'ne.

Atunci Elisei a vorbit femeii pe al cărui fiu îl înviase, spunând: Ridică-te și du-te, tu și casa ta, și locuiește temporar oriunde poți să locuiești temporar, pentru că DOMNUL a chemat o foamete; și aceasta va veni de asemenea asupra țării șapte ani.

2 Higeno ana a'mo'a otino Ra Anumzamofo eri'za ne' Elisa'ma hianke antahino, naga'a zamavareno Filistia vahe'mokizmi moparega vu'za, anantega 7ni'a kafu umani'naze.

Și femeia s-a ridicat și a făcut după spusa omului lui Dumnezeu; și a mers ea și casa ei și a locuit temporar în țara filistenilor șapte ani.

3 Anante ana 7ni'a kafua evuvagaretegeno, ana a'mo'a Filistia mopa atreno, Israeli mopare eteno, mopa'ane noma'ane ete erinaku kini ne'mofonte vuno keaga ome hu'ne.

Și s-a întâmplat, la sfârșitul celor șapte ani, că femeia s-a întors din țara filistenilor; și a ieșit să strige către împărat pentru casa ei și pentru pământul ei.

4 Hagi ana knarera kini ne'mo'a Anumzamofo eri'za ne' Elisama azama nehia ne' Gehasina asmino, Elisa'ma maka ranra eri'zama eri'nea zamofo agenkea nasmio.

Și împăratul vorbea cu Ghehazi, servitorul omului lui Dumnezeu, zicând: Spune-mi, te rog, toate lucrurile mari pe care Elisei le-a făcut.

5 Higeno Elisa'ma mago rise'ma fri'nefinti azeri oti'nea zamofo agenkea Gehasi'a kini nera nesamigeno, anante ana mofavremofo nerera'a, mopa'ane noma'anenku kini ne' antahigeno erisigu e'ne. Anante ana ara egeno Gehasi'a kini nera asmino, kema hua a'ene, fri'nefinti'ma azeri oti'nea mofavre'anena amu nea'anki ko.

Și s-a întâmplat, pe când istorisea el împăratului cum înviase un trup mort la viață, că, iată, femeia, pe al cărei fiu îl înviase, a strigat către împărat pentru casa ei și pentru pământul ei. Și Ghehazi a spus: Domnul meu, împărate, aceasta este femeia și acesta este fiul ei pe care Elisei l-a înviat.

6 Hanki anante kini ne'mo'a Elisa'ma tro'ma hu'nea zanku ana ara antahigegeno, ana a'mo'a maka nanekea asmi vagare'ne. Ana hutegeno anante kini ne'mo'a mago eri'za vahe'a asmino, inazano agri'zama mene'niazane, mopa'ama atreno vu'nenia knareti'ma eno meninte'ma esnigeno'ma, ana mopafinti zama zagore'ma atreno eri'nesia zagone, ana maka mopanena ome eri amio.

Și când împăratul a întrebat pe femeie, ea i-a istorisit. Astfel împăratul i-a rânduit un anumit ofițer, spunând: Întoarce-i tot ce era al ei și toate roadele pământului începând din ziua în care ea a părăsit țara, chiar până acum.

7 Hanki mago zupa Elisa'a Siria vahe'mokizmi rankumate Damaskasi vu'ne. Ana zupa Siria kini nera Ben-Hadati'a kri eri'nege'za, ana kini nera eme asami'za, Anumzamofo eri'za ne' Elisa'a ama emarerie.

Și Elisei a venit la Damasc; și Ben-Hadad, împăratul Siriei, era bolnav; și i s-a spus, zicând: Omul lui Dumnezeu a venit aici.

8 Higeno kini ne'mo'a mago eri'za ne'a Hazaelina asmino, Mago musezana eri'nenka vunka Anumzamofo eri'za nera ome asamigeno nagra krifintira kanamregahufi, Ra Anumzamofona ome antahigeno keno.

Și împăratul i-a spus lui Hazael: Ia un dar în mâna ta și du-te, întâlnește-l pe omul lui Dumnezeu și întreabă-l pe DOMNUL prin el, zicând: Mă voi însănătoși de această boală?

9 Anage higeno Hazaeli'a ome amisia muse zantamima eri'neana, 40'a kemolimofo agumpi Damaskasiti maka knare'nare feno zantamina erinteno erino Elisante vu'ne. Anante uhanatiteno Elisana anage huno asmi'ne, Kagri eri'za ne' Ben-Hatati'a hunanteno, kri'afintira kanamregahufi ome antahigenka ko hige'na e'noe.

Astfel Hazael a mers să îl întâlnească și a luat un dar în mâna sa din orice lucru bun al Damascului, o încărcătură de patruzeci de cămile; și a venit și a stat în picioare înaintea lui și a spus: Fiul tău, Ben-Hadad, împăratul Siriei, m-a trimis la tine, spunând: Mă voi însănătoși de această boală?

10 Higeno Elisa'a kenona'a amanage huno asmi'ne, Vunka ome asmio, kri'afintira knamaregahie. Hianagi Ra Anumzamo'ma naveri hu'neana tamage huno frigahie.

Și Elisei i-a spus: Du-te, spune-i: Cu adevărat te vei însănătoși; totuși DOMNUL mi-a arătat că el va muri negreșit.

11 Anante Elisa'ma ana nanekema asmiteno'a, Hazaeli avufi keteno mani'negeno anama hiazanku Hazaeli'a agazegu higeno, anante Elisa'a zavi ate'ne.

Și și-a îndreptat fața țintă spre el, până s-a rușinat; și omul lui Dumnezeu a plâns.

12 Ana zavi'ma ateazanku, Hazaeli'a antahigeno, Kva vahenimoka na'a agafare zavira netane, huno higeno Elisa'a kenona'a huno, Zavi'ma toana na'ankure henka'a kagra Israeli vahera tusi hazenke nezaminka, kuma kegina'zamia anafenafu hunka teve negrenka, nehazaveramina kazinteti zamahe nefrinka, ne'onse mofavreramina zamazerinka mopafi ruhapatinka nezamahenka, zamu'enema hu'nenaza a'nea kazinteti zamarimpa retragufegahane.

Și Hazael a zis: De ce plânge domnul meu? Iar el a răspuns: Pentru că știu răul pe care îl vei face copiilor lui Israel: întăriturilor lor le vei pune foc și pe tinerii lor îi vei ucide cu sabia și vei zdrobi pe copiii lor și vei spinteca pe femeile lor însărcinate.

13 Hagi ana kema Hazaeli'ma nentahino'a kenona'a huno, Nagra kragna hu'na nagi omne vahe mani'noanki, inankna hu'na e'inahu zantamina hunaku hugenka nehane. Higeno anante Elisa'a asmino, Kagrikura henka'a Siria vahe kini fore hugahane huno Ra Anumzamo'a naveri hu'ne.

Și Hazael a zis: Dar ce, este servitorul tău un câine, ca să facă acest lucru mare? Și Elisei a răspuns: DOMNUL mi-a arătat că vei fi împărat peste Siria.

14 Anagema hutegeno'a, anantetira Hazaeli'a atreno kini ne' Ben-Hadati'ma mani'nerega vigeno, kini ne'mo'a antahigeno, Na'ane huno Elisa'a kasami'ne. Higeno Hazaeli'a asmino, Elisa'a kagrikura huno, tamage hunka knamregahane hu'ne.

Și el a plecat de la Elisei și a venit la stăpânul său, care i-a zis: Ce ți-a spus Elisei? Iar el a răspuns: Mi-a zis că te vei însănătoși cu siguranță.

15 Hianagi ana knamofo anante knazupa, Hazaeli'a kini ne ahefrinaku, mago franketa erino timpi rerinke huteno, erino vuno kini ne'mofo avugosafi ome rufiteno rentrako higeno fri'ne. Ana higeno Hazaeli'a agri kuma erino kini fore huno mani'ne.

Și s-a întâmplat a doua zi, că a luat o pânză groasă și a înmuiat-o în apă și a întins-o peste fața lui și a murit; și Hazael a domnit în locul său.

16 Hanki Ahapu nemofo, Joramu'a 5fu'a kafuma Israeli vahe kinima nemanigeno'a, Jehosafati nemofo Jehoramu'a nefa no erino, agafa huno Juda vahe'mokizmi kinia mani'ne.

Și în al cincilea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, Iosafat fiind atunci împărat peste Iuda, Ioram, fiul lui Iosafat, împăratul lui Iuda, a început să domnească.

17 Hanki Joramu'a 32'a kafu hu'neno kinia efore huno, 8'a kafufi Jerusalemi kumatera kinia mani'ne.

El era în vârstă de treizeci și doi de ani când a început să domnească; și a domnit opt ani la Ierusalim.

18 Ana huteno Joramu'a, Ra Anumzamofo avure'ma kumi'ma hu'neana, Ahapu mofa ara eriteno, Ahapu naga'mo'zama nehaza havi zamavu'zmava'ene, Israeli kini vahe'mo'zama nehaza havi zamavu'zmavara zamage anteno hu'ne.

Și el a umblat în calea împăraților lui Israel, precum făcuse casa lui Ahab, pentru că fiica lui Ahab era soția lui; și el a făcut ce este rău înaintea ochilor DOMNULUI.

19 Hianagi Ra Anumzamo'a eri'za vahe'a Devitina antahinemino, Juda vahera zamazeri havizana osu'ne. Na'ankure Agrama huvempa huno, Deviti naga'pintike maka zupa kinia mani anante nante hu'za nevanageno, Deviti nagamofo lamu tavimo'a asu osugahiema huno hu'nea kegu agesa nentahino anara osu'ne.

Totuși DOMNUL nu a dorit să nimicească pe Iuda, datorită lui David, servitorul său, precum îi promisese că îi va da întotdeauna o lumină, lui și copiilor lui.

20 Hanki Jehoramu'ma Juda vahe kinima mani'neno kegavama huzmante'nea knafina, Idomu vahe'mo'za Juda vahe kinimofo kea ontahi'za zamagra'a kini azeri oti'zageno kegava huzmante'ne.

În zilele lui, Edomul s-a răzvrătit de sub mâna lui Iuda și și-au pus un împărat peste ei.

21 Hanki anama hazageno'a, Jehoramu'a karisifima mani'ne'za ha'ma nehaza sondia vahe zamavareno, Zairi kumate Idomu vahe ha' huzmanteku vu'ne. Anantega vutazage'za Idomu vahe'mo'za e'za kafona eme regagi zamante'naze. Anama hazage'za, kenage Jehoramu'ene karisire ugota hu'naza sondia vahe'mo'za hara hanaveti'za hu'naze. Hianagi Idomu vahe'mo'za hara huzmagaterage'za atre'za koro fre'za nozamirega e'naze.

Astfel Ioram a trecut la Țair și toate carele au mers cu el; și s-a ridicat noaptea și i-a lovit pe edomiții care îl încercuiseră și pe căpeteniile carelor; și oamenii au fugit la corturile lor.

22 Ana hazage'za Juda vahera, Idomu vahe'mo'za hara hu zamagatere'ne'za zamagra'a kegava hu'za mani'ne'za meninena mani'za neaze. Hanki ana knafina Libna ran kumate'ma nemaniza vahe'mo'za anahukna hu'za Juda vahe'mokizmi kea ontahi'za ha' rezmante'za zamagra'a zamagiare oti'naze.

Totuși Edomul s-a răzvrătit de sub mâna lui Iuda până în ziua aceasta. Atunci Libna s-a răzvrătit în același timp.

23 Hanki ruga'a zantamima Jehoramu'ma kinima mani'neno tro'ma hu'nea zamofo agenkea, Juda kini vahe'mokizmi zamagi zamagenkema krenentaza avontafepi krente'naze.

Și restul faptelor lui Ioram și tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraților lui Iuda?

24 Hagi Jehoramu'a frige'za, Deviti rankumapi agehemozama frizage'zama asezmante'nafi ome asente'naze. Ana hutegeno nemofo Ahazia'a agri no erino kinia mani'ne.

Și Ioram a adormit cu părinții săi și a fost îngropat cu părinții săi în cetatea lui David; și Ahazia, fiul său, a domnit în locul său.

25 Hanki Ahapu nemofo, Joramu'ma 12fu'a kafuma Israeli vahe'mokizmi kinima nemanigeno'a, Jehoramu nemofo Ahazia'a agafa huno Juda vahe'mokizmi kinia mani'ne.

În al doisprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, a început să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda.

26 Hagi Ahazia'a 22'a kafu nehuno, kinia efore huno, magoke kafufi Jerusalemi kumatera kinia mani'ne. Ahazia nerera agi'a Atalia'kino agra Ahapu mofa mani'neankino, Israeli vahe'mokizmi korapa kini ne' Omri negeho mani'ne.

Ahazia era în vârstă de douăzeci și doi de ani când a început să domnească; și a domnit un an la Ierusalim. Și numele mamei lui era Atalia, fiica lui Omri, împăratul lui Israel.

27 Hanki Ahazia'a Ahapu naga'mo'zama nehaza zamavu'zmava huno, Ra Anumzamofo avurera havi avu'avaza hu'ne. Na'ankure agra Ahapu naga'pinti ara eri'negu zamage anteno anara hu'ne.

Și el a umblat în calea casei lui Ahab și a făcut ce este rău înaintea ochilor DOMNULUI, precum făcuse casa lui Ahab, pentru că el era ginerele casei lui Ahab.

28 Hanki mago zupa Ahazia'ene, Ahapu nemofo Israeli kini ne Joramukea, Giliati kaziga Ramoti kumate vuke, Siria kini ne' Hazaelina ha' ome hunte'na'e. Ana hu'na'anagi Siria sondia vahe'mo'za Joramuna keve aheguzafa ante'naze.

Și el a mers cu Ioram, fiul lui Ahab, la războiul împotriva lui Hazael, împăratul Siriei, în Ramot-Galaad; și sirienii l-au rănit pe Ioram.

29 Hanki Ramoti kumate'ma ha'ma nehigeno Siria vahe'mo'zama kevema ahe'naza zampinti knamrenigu kini ne' Ahapu nemofo Joramu'a atreno vuno Jezrili kumate umani'negeno, Juda vahe kini ne' Jehoramu nemofo Ahazia'a ome kenaku anantega urami'ne.

Și împăratul Ioram s-a întors să se vindece în Izreel, de rănile pe care i le făcuseră sirienii la Rama, când luptase împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. Și Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda, a coborât să îl vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, în Izreel, pentru că era bolnav.