2 Kva 18

1 Hagi Ela ne'mofo Hosea'ma Israeli vahe kinima 3'a kafuma nemanigeno'a, Ahasi nemofo Hezekai'a agafa huno Juda vahe kinia fore huno mani'ne.

Și s-a întâmplat, în anul al treilea al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, că Ezechia, fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească.

2 Hagi Hezekaiana kafu'amo'a 25fu nehigeno kinia fore huteno, 29ni'a kafufi Jerusalemia kinia mani'neno kegava hu'ne. Nerera agi'a Abijakino Zekaraia mofa mani'ne.

El era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a început să domnească; și a domnit douăzeci și nouă de ani în Ierusalim. Numele mamei lui era Abi, fiica lui Zaharia.

3 Hagi Negeho ne' Deviti'ma hu'neaza huno Hezekaia Ra Anumzamofo avurera maka fatgo avu'avaza hu'ne.

Și el a făcut ce era drept înaintea ochilor DOMNULUI, conform cu toate câte David, tatăl său, făcuse.

4 Hagi havi anumzante'ma mono'ma hunentaza kumatmina Hezekai'a eri haviza hunetreno havema asente'nezama mono'ma nehaza havea ru tamana hunetreno, Asera havi anumzamofo amema'ama zafare'ma antre'za tro'ma hunte'nazana rukafri atre'ne. Ana nehuno Mosese'ma bronsireti osifavema tro'ma huntenege'za, Nehustani'ema nehaza osifavere'ma mnanentake zantamina kre mna nevu'za mono'ma hunentaza zana erino ru tamanahu osi osi hutre'ne.

El a îndepărtat înălțimile și a sfărâmat idolii și a tăiat dumbrăvile și a spart în bucăți șarpele de aramă, pe care Moise îl făcuse; deoarece până în acele zile copiii lui Israel ardeau tămâie pentru el; și l-a numit Nehuștan.

5 Hezekai'a Israeli vahe Ra Anumzantera hanavetino amentintia hu'ne. Hagi ko'ma Juda vahe kinima mani'za e'naza kini vahe'ene, agriteti'ma henkama fore'ma hu'naza kini vahepintira magore hu'za agrikna kinia forera osu'naze.

El s-a încrezut în DOMNUL Dumnezeul lui Israel; astfel încât după el nu a fost nimeni asemenea lui printre toți împărații lui Iuda, nici vreunul care fusese înainte de el.

6 Agra Ra Anumzamofona maka kna azeri antrako nehuno, amefira huomi'ne. Ana nehuno Ra Anumzamo'ma Mosesema ami'nea kasegea amage ante'ne.

Fiindcă el s-a alipit de DOMNUL și nu s-a depărtat de la a-l urma, ci a păzit poruncile lui, pe care DOMNUL le poruncise lui Moise.

7 Anama higeno'a Ra Anumzamo'a Hezekai'ene mani'negeno, maka'zama agrama hiazamo'a knare'zanke hu'ne. Hagi Asiria kinimofo kema antahino agri agoragama mani'neno eri'zama'ama erinte'zankura aveosi'ne.

Și DOMNUL a fost cu el; și el prospera oriunde ieșea; și s-a răzvrătit împotriva împăratului Asiriei și nu i-a servit.

8 Hagi ne'onse kumapine hankave keginama hu'naza ranra kumapima nemaniza Filistia vahera ogantu Gaza rankumateti agafa huteno, ana kuma tva'onte'ma me'nea ne'onse kumapima nemaniza vahera, Hezekaia'a ana maka hara huzmagatere'ne.

El i-a lovit pe filisteni, până la Gaza și granițele ei, de la turnul paznicilor până la cetatea întărită.

9 Hagi Hezekai'ama kinima manino egeno 4ma hia kafurera, Ela nemofo Hosea'ma Israeli kinima mani'neana kafu'amo'a 7ni hu'ne. Ana kafufina Asiria kini ne' Salmaneseli'a sondia vahezaga'ane eno ha'huzmante'naku Sameria kumara eme avazagi kagi'ne.

Și s-a întâmplat, în al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al șaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, că Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a urcat împotriva Samariei și a asediat-o.

10 Hagi Asiria vahe'mo'za Sameria rankumara avazagikagiza hara hume nevazageno 3'a kafu evutege'za, ana kumara hara huzmagatere'za eri'naze. Higeno ama ana kafumo'a Hezekaima kinima manino e'nea kafua 6si higeno, Hosea'ma kinima manino'ma e'nea kafua 9ni hu'ne.

Și la sfârșitul a trei ani a luat-o; în al șaselea an al lui Ezechia, care este al nouălea an al lui Osea, împăratul lui Israel, Samaria a fost luată.

11 Anama huteno Asiria kini ne'mo'a Israeli vahera zamavareno Asiria vuno, mago'a ome zamatrege'za Hala kumate nemanizageno, mago'a Habori ti tvaonte Gosani kaziga nemanizageno, mago'a Midia vahe'ma nemaniza ranra kumatmimpi zamatrege'za mani'naze.

Și împăratul Asiriei l-a dus pe Israel în Asiria și i-a pus în Halah și în Habor lângă râul Gozan și în cetățile mezilor;

12 Na'ankure ana maka knazama Israeli vahete'ma fore hu'neana, zamagra Ra Anumzana Anumza zamimofo nanekea amage nonte'za, Ra Anumzamo'ma zamagranema erihagerafi huvempa kema hu'neana rutagre'za, Ra Anumzamofo eri'za ne' Mosese'ma zami'nea kasegenena zamefi huminagu, anara hu'naze.

Pentru că nu au ascultat de vocea DOMNULUI Dumnezeul lor ci au călcat legământul său și tot ceea ce Moise servitorul DOMNULUI poruncise; și au refuzat să le asculte și să le facă.

13 Hagi Hezekaia'ma Juda vahe kinima mani'negeno 14nima hia kafufina, Asiria kini ne' Senakeripi'a Juda vahera eme hahuzmanteno ana maka ranra kuma'ma hankave keginama hu'naza kumatmina erivagare'ne.

Și, în al paisprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s-a urcat împotriva tuturor cetăților întărite ale lui Iuda și le-a luat.

14 Hagi Asiria kini ne' Senakeripi'ma Lakisi kumate'ma mani'negeno'a, Juda kini ne' Hezekai'a amanage huno kea atrentegeno vu'ne, Nagra hazenke hu'noe. E'ina hu'negu kagra natrenka rukrahe hunka vuo. Anama hnanke'na nagra nazano mizasenantoma hunka hanana zana amne kamigahue. Higeno Asiria kini ne'mo'a Hezekaiankura asamino, silva zagoa kna'amo'a 11tausen kilo hu'nesia nenaminka, golia kna'amo'a 1tausen kilonaza hu'nenia namigahane huno hunte'ne.

Și Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimis la împăratul Asiriei în Lachis, spunând: Te-am ofensat; întoarce-te de la mine; ceea ce tu pui asupra mea voi purta. Și împăratul Asiriei i-a rânduit lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur.

15 Hagi anagema higeno'a, Ra Anumzamofo mono nompima silva zagoma me'neama'ane, kini ne'mofo nompima zagoma nentafima silva zagoma me'neama'a ana maka Hezekaia'a erivagareno ami'ne.

Și Ezechia i-a dat tot argintul care s-a găsit în casa DOMNULUI și în tezaurele casei împăratului.

16 Hagi Ra Anumzamofo mono nomofo kafaraminte'ene kafa zafare'ma, Hezekaia'ma anoma vazinte'nea golinena ana zupa, agra'a maka kanopevareno Asiria kini nera ami'ne.

În acel timp Ezechia a tăiat aurul de pe ușile templului DOMNULUI și stâlpii pe care Ezechia, împăratul lui Iuda, îi placase, și l-a dat împăratului Asiriei.

17 Hagi Asiria kini ne'ma Lakisi kumate'ma mani'neno, sondia vahete'ma ugagota hu'naza 3'a kva vahera huzmantege'za, tusi sondia vahe'zagane Hezekai'ma Jerusalemi mani'nerega vu'naze. Hagi ana vahe'mo'za Jerusalemi uhanatite'za, anaga kazigama me'nea tirutegati'ma kerima ase'za tima avre'za Jerusalemi kumapima urami'nazare vu'za ana tvaonte umani'naze. Ana tima avre'naza kerimo'a tavravere'ma penima fre'za tro'ma nehaza kumategama vu'nea kamofo tvaonte me'ne.

Și împăratul Asiriei i-a trimis pe Tartan și pe Rab-Sarisa și pe Rabșache din Lachis la împăratul Ezechia cu o mare oștire împotriva Ierusalimului. Și ei s-au urcat și au venit la Ierusalim. Și după ce s-au urcat, au venit și au stat lângă apeductul iazului superior, care este pe drumul mare al câmpului înălbitorului.

18 Hagi ana kini ne' Hezekaianku ke hazageno, agri nonte'ma kegavama nehia ne' Hilkia nemofo Eliakiminki, avontafe'ma kreno eri fatgoma nehia ne' Sebnanki, kini ne'mo'ma ana maka'zama hiazama avompima krenentea ne', Asapu nemofo Joanki huno huzmantege'za vu'naze.

Și după ce l-au chemat pe împărat au ieșit la ei Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste casă, și Șebna scribul și Ioah, fiul lui Asaf, cronicarul.

19 Hagi ana 3'a Hezekaia eri'za vahe'ma uhanatizageno'a, Siria sondia vahete ugota kva ne' Rabsake'a amanage huno zamasami'ne, Asiria kumate hanavenentake kini ne'mo'a amanage huno hie, Kagra ina hankveka'agu nentahinka nagri nagorga mani'nakura nosane hanki Hezekaiana ome asamiho.

Și Rabșache le-a zis: Spuneți-i acum lui Ezechia: Astfel spune marele împărat, împăratul Asiriei: Ce este această încredere în care te încrezi?

20 Kagrama nehanana ha'ma hu antahintahine sondia vahe'enena knare hu'noe hunka nehananagi, kekamo'a nena'a forera osugahie. Ina vahe'mo kzahuku higenka, kagra nagri nagorga nomani'ne.

Tu spui, (dar ele sunt doar vorbe deșarte): Eu am sfat și tărie pentru război. Și în cine te încrezi, de te-ai răzvrătit împotriva mea?

21 Hagi menina kagra Isipi vahe'mo'za naza hanage'na hara hugahue hunka kavua nentane. Hianagi Isipi kumamo'a ketamo rufutagiankna hu'ne. E'ina hu'neankinka ana ketama erinkama azompama renka'ma vnanana kzampi kregahie. Hagi Isipi kini ne'mofo avu'ava'amo'a e'ina ketakna hu'neankino, agrama tamazama haniana e'ina hugahie.

Acum iată, tu te încrezi în toiagul acestei trestii frânte, în Egipt; pe care dacă un om se sprijină, îi va intra în mână și o va străpunge; astfel este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toți cei care se încred în el.

22 Hianagi kagrama hunka, Israeli vahe'mota Ra Anumzana tagri Anumzamofonte tamentinti nehunankino, taza hugahie hunka hugahananagi, tamaza osugahie. Na'ankure Hezekaiaga kagra mono'ma hunentaza kumatamine Kresramanama nevaza itaramina ana maka eri haviza huvaganerenka, Juda vahe'ene Jerusalemi vahekura zamasaminka, Jerusalemige eta magoke kresramna vu itama me'nereke monora eme hunteho hunka hu'nane.

Dar dacă îmi spuneți: Ne încredem în DOMNUL Dumnezeul nostru; nu este el acela, ale cărui înălțimi și ale cărui altare Ezechia le-a îndepărtat și a spus lui Iuda și Ierusalimului: Vă veți închina înaintea acestui altar în Ierusalim?

23 Hagi Hezekaiagagura Asiria kini nemo'a amanage huno hu'ne, Kagrama hu izo hunka mago krimpama hnanke'na, kagri sondia vahe'ma knare huno rama'ama mani'nesazana amne 2tauseni'a hosi afura kamisnuge'za agumpina mani'za vugahazanagi nagrama antahuana e'inahu avamentera sondia vaheka'a omani'naze.

Și acum, te rog, dă garanții stăpânului meu, împăratul Asiriei, și îți voi da două mii de cai, dacă ești în stare din partea ta să pui călăreți pe ei.

24 Hagi kagrama Isipi vahe'mokizmi karisine, hosi afu agumpima mani'za ha'ma nehaza sondia vaheku'ma antahinezaminana, inanka hunka tagripintira mago agi omaneno, amne sondia vahera hara hugateregahane?

Cum atunci vei abate fața unei căpetenii dintre cei mai mici servitori ai stăpânului meu și îți pui încrederea în Egipt pentru care și călăreți?

25 Hagi mago'anena nagra navesite e'na hara eme hugante'na mopaka'a eri haviza hunakura ome'noe. Ra Anumzamo hunanteno vunka ha' ome huzmantenka mopazamia eri haviza huo huno hige'na e'noe.

Am urcat eu acum, fără DOMNUL, împotriva acestui loc, pentru a-l distruge? DOMNUL mi-a spus: Urcă-te împotriva acestei țări și distruge-o.

26 Hagi Hilkia nemofo Eliakimi'ma, Sebna'ma, Joasi'ma hu'za anankema nentahi'za, Asiria sondia vahete'ma ugota hu'nea sondia ne' Rabsakena amanage hu'za asmi'naze, tagra kagri eri'za vahe mani'nonanki Asiria vahe'mokizmi zamagerupinti tasamio. Na'ankure tagra ana tamagerura antahinone. Hagi Hibru tagerupintira ontasamio, kagrama anama hnanke'za kuma keginamofo agofetu'ma mani'naza vahe'mo'za hanana nanekea antahigahaze hu'za hu'naze.

Atunci Eliachim și Șebna și Ioah au spus lui Rabșache: Vorbește, te rog, servitorilor tăi în limba siriană, fiindcă o înțelegem; și nu ne vorbi în limba iudeilor în urechile poporului care este pe zid.

27 Hianagi ana sondia vahete kva ne'mo'a amanage huno zamasami'ne, Kvani'amo'ma hunantege'na e'noana tamagri 3'a nagate'ene kini tamimofontegagera ama nanekea atreramantege'na eri'na ome'noanki, anama kegina agofetu'ma mani'naza vahemo'zanena amne ananke'a antahighaze. Na'ankure ha'ma erita eme kumatmima avazagi kagisunke'za, kegina agofetu'ma mani'naza ne'za nesazazanku huge'za rifa'zami nene'za abire'za nenesageta, tamagranena ana zanke hugahaze.

Dar Rabșache le-a spus: M-a trimis stăpânul meu la stăpânul tău și la tine, pentru a spune aceste cuvinte? Nu la oamenii care stau pe zid, ca să își mănânce propriile lor fecale și să își bea propria lor urină cu voi?

28 Hagi anante ana sondia vahete kva ne'mo'a otino Hibru vahe'mokizmi zamagerupinti kezatino amanage huno zamasami'ne, tamagra amarega tamagesa ante'neta hankave kini ne' Asiria kini ne'mofonkea antahiho!

Atunci Rabșache s-a ridicat în picioare și a strigat cu o voce tare în limba evreilor și a vorbit, spunând: Ascultați cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei;

29 Hagi Asiria kini ne'mo'a amanage huno hu'ne, Tamagra atrenkeno Hezekaia'a reramatga osino, agra muhara osu'neankino nagri nazampintira tamagura ovazigahie.

Astfel spune împăratul: Să nu vă înșele Ezechia, fiindcă nu va fi în stare să vă scape din mâna lui;

30 Hagi Hezekaia'ma huno Ra Anumzamo'a taza hanigeta knare huta manisunke'za Asiria vahe'mo'za Jerusalemi rankumara hara huragatere'za e'origahazanki Ra Anumzamofontega tamentinti hihoma huno tutu huramantesia kegura antahiomiho.

Nici nu lăsați pe Ezechia să vă facă să vă puneți încrederea în DOMNUL, spunând: DOMNUL ne va elibera într-adevăr și această cetate nu va fi dată în mâna împăratului Asiriei.

31 Hagi tamagra Hezekaia nanekea antahimita ha'mahu tamagesa ontahiho. Asiria kini ne'mo'a huno tamagrama natresage'nama kumatmima erisu'na, nagra amne tamatresugetma, waini hozatmifintira wainia tagita nenetma, fiki zafa ragatamia tagitma nenetma, tinkeri tamifintira tina afitma negahaze.

Nu dați ascultare lui Ezechia, fiindcă astfel spune împăratul Asiriei: Faceți pace cu mine aducându-mi un cadou și ieșiți la mine și veți mânca, fiecare din vița lui și fiecare din smochinul lui, și veți bea, fiecare din apele izvorului său,

32 Hagi ana hutma kofta kna'afi mani'nesnage'na, nagra eme tamavre'na vu'na tamagri mopagna mopama, witi ragane waini timo'ene, bretine waini hozamo'ene, olivi zafamo'ene tumerimo'ma tusizama hu'nea mopa ome tamihanugeta ofrita umanigahaze. E'ina hu'negu Hezekaiama huno, Ra Anumzamo tagu'vazigahie huno havigema nehia kagura ontahiho.

Până voi veni și vă voi lua într-o țară ca țara voastră, o țară a grânelor și a vinului, o țară a pâinii și a viilor, o țară a măslinilor de untdelemn și a mierii, ca să trăiți și să nu muriți; și nu dați ascultare lui Ezechia, când el vă convinge, spunând: DOMNUL ne va elibera.

33 Hagi mago kaziga mopare anumzamo'a vahe'a zamagu vazige'za Asiria kinia hara hu'za agaterenazafi? A'o mago kuma'mo'e huno anara osu'ne.

A scăpat vreodată, vreunul din dumnezeii națiunilor, țara lui din mâna împăratului Asiriei?

34 Hagi Hamati rankuma'ma, Arpati rankuma'ma, Sefarvaimi rankuma'ma, Hena rankum'ma, Iva rankuma'enema, tagrama vuta ha'ma huzmante'nonana anumza zamimo'za iga mani'ne'za zamaza osu'naze. Hagi Sameria kuma'ma ha'ma huzmante'nonana anumzazmimo'a zamagura ovazi'ne.

Unde sunt dumnezeii Hamatului și ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, ai Henei și ai Ivei? Au scăpat ei Samaria din mâna mea?

35 Hagi mago'a kuma'ma ha'ma huzmante'nonana anumza zamimo'a mago kumare huno zamaza hige'za hara huragateore'naze. E'ina hu'negu inankna huno Ra Anumzamo'a tamazahina tagrira hara huragatereta Jerusalemi kumara agura vazigahaze?

Cine sunt aceia dintre toți dumnezeii țărilor, care au scăpat țara lor din mâna mea, ca DOMNUL să scape Ierusalimul din mâna mea?

36 Hagi ana Asiria sondia vahete kva ne'mo'ma keagama hu'neana zamagra akohe'za mani'ne'za keaga'arera magore hu'za kenona'a osu'naze. Na'ankure kini ne' Hezekaia'a zamasamino, Keaga'arera mago kea nona osiho huno huzmante'nege'za anara hu'naze.

Dar poporul a tăcut și nu i-a răspuns niciun cuvânt, fiindcă porunca împăratului era, zicând: Să nu îi răspundeți.

37 Anante kini ne'mofo nonte kva nehia ne' Hilkia nemofo Eliakimiki, avontafe'ma kreno eri fatgoma nehia ne' Sebnaki, Asapu nemofo Joa'ma kini ne'mo'ma ana maka'zama hiazama avompima krenentea neki, hu'za kukenazamia tagoto tagutu hute'za kini ne' Hezekaiantera e'za Asiria sondia vahete kva ne'mo'ma hia nanekea eme asmi'naze.

Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste casă, și Șebna, scribul, și Ioah, fiul lui Asaf, cronicarul, au venit la Ezechia cu hainele sfâșiate și i-au spus cuvintele lui Rabșache.