2 Kroniku 6

1 Anante Solomoni'a amanage huno nunamuna hu'ne, Ra Anumzamoka hanintiri hu'nea hampompi nemanue hunka hu'nane.

Atunci Solomon a zis: DOMNUL a spus că va locui în întuneric gros.

2 Hianagi nagra menina konariri'ane hentofa mono no kigantoankinka, kagra anampi emani vava hugahane.

Dar am construit o casă de locuit pentru tine și un loc pentru locuința ta pentru totdeauna.

3 Anage nehuno kini ne' Solomoni'a rukrahe huno, anante'ma oti'naza Israeli vea kevua asomu kea huzmante'ne.

Și împăratul și-a întors fața și a binecuvântat întreaga adunare a lui Israel; și toată adunarea lui Israel stătea în picioare.

4 Ana nehuno amanage hu'ne, Ra Anumzana Israeli vahe Anumzamo'a ra agi erisie. Na'ankure Agra agipinti'ma nenfa Devitima huhamprinte'nea zantamina eri nenaraga nereno, anage hu'ne,

Și el a spus: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care cu mâinile lui a împlinit ceea ce a vorbit cu gura lui, tatălui meu, David, spunând:

5 Nagrama Israeli vahe'ma Isipiti'ma zamavare'na atiramua kna zupa, Israeli naga nofimofo kumapintira mago kuma huhampri'na e'ina kumapi mono noni'a kinantegahaze hu'na osu'noe. Ana nehu'na nagri vahera kegava hugahane hu'na mago kinia huhampri onte'noe.

Din ziua în care am scos poporul meu din țara Egiptului nu am ales nicio cetate dintre toate triburile lui Israel, în care să construiesc o casă, ca numele meu să fie acolo; nici nu am ales vreun bărbat să fie conducător peste poporul meu Israel,

6 Hianagi menina Nagri nagima me'nesige'za mono'ma hunantesaza mono nona Jerusalemi kumate kigahaze hu'na huhamprinentoe. Ana nehu'na Israeli vahe'ni'ama kegavama hania nera Deviti huhamprinte'noe huno hu'ne.

Dar am ales Ierusalimul, ca numele meu să fie acolo; și am ales pe David să fie peste poporul meu, Israel.

7 Hanki nenfa Deviti'a Ra Anumzana Israeli vahe Anumzamofo Agima erisgahu noma kinakura tusiza huno avesi avesi hu'ne.

Și a fost în inima tatălui meu, David, să construiască o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul lui Israel.

8 Hianagi Ra Anumzamo'a amanage huno nenfa Devitina asmi'ne, Kagra fatgo kagukasareti Nagri nagima erisgama hu nona kinakura kavesi kavesi hu'nane.

Dar DOMNUL i-a spus lui David, tatăl meu: Deși a fost în inima ta să construiești o casă pentru numele meu, ai făcut bine în aceea că a fost în inima ta;

9 Hianagi kagra ana mono nona onkigosananki, kagrama kasente'nana mofavrefinti mago mofavremo, Nagri nagima erisgahu mono nona kigahie, huno hu'ne.

Totuși, nu tu vei construi casa, ci fiul tău care va ieși din coapsele tale; el va construi casa pentru numele meu.

10 Hagi menina Ra Anumzamo'ma huvempama hunte'nea kea eri ragarege'na, Ra Anumzamo'ma huhamprinte'nea kante ante'na nenfa Deviti kini trara nagra eri'na Israeli vahe kini mani'nena, Ra Anumzana Israeli vahe Anumzamofo agima erisgahu mono nona kintoe.

Domnul de aceea a împlinit cuvântul său pe care l-a vorbit, fiindcă am fost ridicat în locul tatălui meu, David, și sunt pus pe tronul lui Israel, precum DOMNUL a promis, și am construit casa pentru numele DOMNULUI Dumnezeul lui Israel.

11 Ana nehu'na Ra Anumzamo'ma have tafete'ma kreno Israeli vahe'enema huhagerafi huvempa kema hu'nea haverarema ante'naza vogisia ana mono nompinka ante'noe.

Și în ea am pus chivotul, în care este legământul DOMNULUI, pe care l-a făcut cu copiii lui Israel.

12 Anage nehuno Solomoni'a Ra Anumzamofontega Kresramanama nevaza itamofo avuga, maka Israeli vahe'mo'za negazageno, oti'neno azana erisga hunagamu atre'ne.

Și a stat în picioare înaintea altarului DOMNULUI în prezența întregii adunări a lui Israel și și-a întins mâinile;

13 Hagi Solomoni'a vahe'ma oti trara bronsire tro hu'neankino, atupa kazigamo'a 2mitagi 20sentimita higeno, zaza kazigamo'a anahu huno 2mitagi 20sentimita higeno, anagamima mareri'amo'a 1mitagi 30sentimita hu'ne. Hagi maka Israeli vahe zamavuga Solomoni'a vahe'ma o'neti'za trate eme otiteno, tarega azantre'na monarega rusu'neteno arena nereno,

Fiindcă Solomon făcuse o schelă de aramă, lungă de cinci coți și largă de cinci coți și înaltă de trei coți și a așezat-o în mijlocul curții; și a stat în picioare pe ea și a îngenuncheat, pe genunchi, înaintea întregii adunări a lui Israel și și-a întins mâinile spre cer,

14 amanage hu'ne, Ra Anumzana Israeli vahe Anumzamoka magore huno kagri kna Anumzana monafine ama mopafinena omanitfa hu'ne. Maka zamagu'aretima hu'za kamage'ma nentaza eri'za vaheka'a, huvempama hu'nana kasegea runotagrenka, vagaore kavesi zanteti kavesi nezmantane.

Și a spus: DOAMNE Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu ca tine, nici în cer, nici pe pământ, care ține legământul și arată milă servitorilor lui, cei care umblă înaintea ta cu toată inima lor;

15 Hagi eri'za vaheka'a nenfa Devitima kagra kagipinti'ma huvempama hunte'nana kea ruotagre'nane. Kagra'a kagipinti nenfama huvempama hunte'nana kea menina eri nena ragarane.

Tu care ai ținut cu servitorul tău David, tatăl meu, ceea ce i-ai promis; și ai vorbit cu gura ta și ai împlinit cu mâna ta, precum este în această zi.

16 Hagi Ra Anumzana Israeli vahe Anumzamoka, eri'za vaheka'a nenfa Devitina huvempa huntenka amanage hu'nane, kagrama kasezmantesana mofavremo'zama, kagrama hu'nanaza hu'za nagri kasegema amage antesage'na, zamatre'nugeno mago'mo Israeli vahe kinia manitere huno vugahie hunka hu'nane.

Acum, de aceea, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, ține cu servitorul tău David, tatăl meu, ceea ce i-ai promis, spunând: Nu va lipsi bărbat din fața ochilor mei care să șadă pe tronul lui Israel; numai copiii tăi să ia seama la calea lor să umble în legea mea, precum ai umblat tu înaintea mea.

17 E'ina hu'negu menina Ra Anumzana Israeli vahe Anumzamoka, atregeno eri'za vaheka'a Devitima huvempama hunte'nana kemo'a tamage huno nena raga'a efore hanie.

Și acum, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, să fie adeverit cuvântul tău, pe care l-ai vorbit servitorului tău, David.

18 Hianagi tamagerfa hunka Anumzamoka ama mopafina vahe'enena emanigahano? Monaramimo'a rankrerfa hu'neanagi, anampina Anumzamoka mani avitegahane. Hagi ama mono noma ki'noa nomo'a ositfa hu'neanki, Ra Anumzamoka ama mono noma kua mono nomo'a, kagrira osi hugantegahiankinka emanigara osu'nane.

Dar va locui Dumnezeu într-adevăr cu oamenii pe pământ? Iată, cerul și cerul cerurilor nu te pot cuprinde; cu atât mai puțin această casă pe care am construit-o!

19 Hianagi Ra Anumzana nagri Anumzamoka, eri'za vahekamo'na nazama huogu'ma nunamuma hu'na kantahigesugenka, nunamuni'a antahinaminka kasunku hunanto.

De aceea privește cu plăcere la rugăciunea servitorului tău și la cererea lui, DOAMNE Dumnezeul meu, pentru a da ascultare strigătului și rugăminții, pe care servitorul tău o cere înaintea ta;

20 Hagi zagene haninema nagima erisgama hugahazema hunka hu'nana mono nontera kavua antenka mani'nenka, eri'za vahekamo'nama nunamuma ama kumapima eme hanuana, monafintira antahinaminka nona'a hunanto.

Ca ochii tăi să fie deschiși peste această casă, zi și noapte, peste locul peste care tu ai spus că voiești să pui numele tău acolo, pentru a da ascultare la rugăciunea pe care servitorul tău o cere spre acest loc.

21 Hagi Israeli vahe'ene eri'za vahekamo'nanema ama ana nontegama tavugosama hunte'neta nazankuro nunamuma huta kantahigesunkenka, nemanina kumaka'a monafinkatira nunamuntia nentahinka kumitia atreranto.

Dă ascultare de aceea cererilor servitorului tău și poporului tău Israel, pe care le vor face spre acest loc; ascultă din această locuință a ta, din cer; și, ascultând, iartă.

22 Hagi mago vahe'mo'ma havigema huno tava'oma'arema nemanisimofoma mago'a hazenke hunantene huno huntenigeno, anamo'ma eno nagra mago'a hazenkea tamagerfa hu'na osu'noe huno'ma, kresramna vu itamofo avuga eme hanigenka,

Dacă un om păcătuiește împotriva aproapelui său un jurământ este pus peste el, să îl facă să jure, și jurământul vine înaintea altarului tău în această casă,

23 monafintira nentahinka fatgo hunka ke'zani'a refko hugahane. Hagi ana kema antahitesankeno'ma havigema hu'nenigenka, kagraka'a ana zantera kna nezaminka, tamagema hu'nenigenka ana zantera mi'zana amigahane.

Atunci ascultă din cer și fă și judecă pe servitorii tăi, răsplătind pe cel stricat, întorcând calea lui asupra propriului său cap; și declarând drept pe cel drept, dându-i conform dreptății lui.

24 Hagi Israeli vaheka'amota kumi'ma hanunkeno, ha' vahe'timo'za ha'ma emehu tagaterenageta, ete rukrahe huta kagritega nunamuma ama mono nonka'afima hanunkenka,

Și dacă poporul tău Israel este pus la ce este mai rău înaintea dușmanului, pentru că au păcătuit împotriva ta, și se vor întoarce și vor mărturisi numele tău și se vor ruga și vor face cerere înaintea ta în această casă,

25 monafintira Israeli vaheka'mota nunamuntia antahiraminka kumitia atrenerantenka, tagri'ene tafahe'inema tami'nana moparera ete tavarenka eno.

Atunci ascultă din ceruri și iartă păcatul poporului tău Israel și adu-i din nou în țara pe care le-ai dat-o lor și părinților lor.

26 Hagi tagrama kumi'ma hanuna zanku'ma hunka, mona kafama eriginankeno ko'ma orina, ete rukrahe huta ama ana noma me'neregama tavugosama rukrahe huntetama kagima neheta kumi avu'ava zantima netreta nunamuma hanunkenka,

Când cerul va fi închis și nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva ta, dacă se vor ruga spre acest loc și vor mărturisi numele tău și se vor întoarce de la păcatul lor, când îi vei chinui,

27 monafintira nunamuntia antahinka eri'za vahe'kamota Israeli vahe'mota kumitia eri atrerantegahane. Ana nehunka fatgo kavukvara taveri hananketa nevanunkenka, rempi huneraminka, erisantihareho hunkama vaheka'amotama taminana mopafina kora atrenankeno runtegahie.

Atunci ascultă din cer și iartă păcatul servitorilor tăi și a poporului tău Israel, când îi vei fi învățat calea cea bună, în care ar trebuie să umble; și trimite ploaie peste țara ta, pe care ai dat-o poporului tău ca moștenire.

28 Hagi ama ana mopafima agatontoza fore hanio, hozafi nezante kri fore hanio, kenutmimo mika hoza neno erihna hanio, ha' vahetimo'za kuma kafantire'ma eme runkninere'za avazagi kaginazo, kri fore huno tazeri haviza hanio, inankna knaza fore hanigeno,

Dacă este foamete în țară, dacă este ciumă, dacă este tăciune în grâu sau mană, lăcuste sau omizi, dacă dușmanii lor îi asediază în cetățile țării lor, orice plagă sau orice boală ar fi,

29 mago ne'mo'o, maka Israeli vaheka'amotama knazantifine tasunku zampinema mani'neta, ama ana mono noma me'neregama tazama rusuteta tazama hananegu'ma nunamuma huta krafagema hanunkenka,

Orice rugăciune sau cerere va fi făcută de vreun om, sau de tot poporul tău Israel, când fiecare va cunoaște propria sa plagă și propria sa durere și își va întinde mâinile în această casă,

30 mona kumaka'afintira nentahinka kumitia atrenerantenka, mago mago'mo'ma hu'nenia avu'avate antenka nona huzmantetere huo. Na'ankure Kagra mika vahe'mofo agu'agesa kenka antahinka hu'nane.

Atunci ascult-o din cer, locuința ta, și iartă și întoarce fiecărui om conform tuturor căilor lui, omul, a cărui inimă o cunoști; (fiindcă doar tu cunoști inimile copiilor oamenilor),

31 E'ina hananketa, tafahe'ima zami'nana mopafima tagrama maka knama manita vanumpina, Kagrikura koro nehuta keka'a amage'anteta vugahune.

Ca ei să se teamă de tine, să umble în căile tale, cât trăiesc în țara pe care ai dat-o părinților lor.

32 Hagi megi'ati ru vahe'mo'zama e'za kagrama, kazama rusutenka hanavenentake ranra avu'avazama hu'nana zante'ene kagri kagigu'ene nentahi'za e'za ama ana mono nontegama zamavugosama hunte'ne'za nunamuma hanagenka,

Mai mult, referitor la străin, care nu este din poporul tău Israel, ci este venit dintr-o țară îndepărtată de dragul numelui tău măreț și a mâinii tale puternice și a brațului tău întins, dacă vin și se roagă în această casă,

33 mona kumaka'afintira ana vahe'mokizmi nunamuzmia nentahinka zamaza huo. E'ina'ma hananke'za, maka ama mopafi vahe'mo'za, Israeli vahe'mo'zama nehazaza hu'za kagrikura koro hunegante'za ama mono noma ki'noa nonkura, kagri rankagi kami'none hu'za ke'za antahi'za hugahaze.

Atunci ascultă tu din ceruri, din locuința ta, și fă conform cu tot ceea ce străinul cere de la tine, ca tot poporul pământului să cunoască numele tău și să se teamă de tine, precum face poporul tău, Israel, și să știe că această casă pe care am construit-o este numită după numele tău.

34 Hagi mago kazigama kagra vahekamofoma huzmantesanke'za ha' vahezmima, ha'ma ome huzmante'naku'ma nevu'za, ama rankuma'ma kagrama huhampri'nana kumategane, kagri kagima erisgama hu mono noma ama kintoa nontegama zamavugosama hunte'ne'za nunamuma hanagenka,

Dacă poporul tău iese la război împotriva dușmanilor lor pe calea pe care îi vei trimite, iar ei se roagă ție spre această cetate pe care ai ales-o și spre casa pe care am construit-o pentru numele tău,

35 nunamuzmia monafinkati nentahinka, kasunku huzmantenka zamaza huo.

Atunci ascultă din ceruri rugăciunea lor și cererile lor și susține cauza lor.

36 Hagi maka vahera kumike vahe mani'nonankino, vaheka'amozama kagri kavure'ma kumi'ma hanagenkama krimpa ahenezmantenka, ha' vahe zamazampima zamavare ante'nanke'za zamavare'za afete moparego, tva'onte moparegama vu'za,

Dacă păcătuiesc împotriva ta, (fiindcă nu este om care să nu păcătuiască) și tu te mânii pe ei și îi dai înaintea dușmanilor lor, iar ei îi duc în captivitate într-o țară îndepărtată sau apropiată;

37 anantegama kinama ome hu'za mani'ne'za zamagu'a rukrahema nehu'za kasunku huzmantogu'ma nunamuma hu'za, kana hazagreta havi avu'ava nehuta, kumi hu'none nehu'za,

Totuși, dacă își vor întoarce inima în țara în care sunt duși captivi și se vor întoarce și ți se vor ruga în țara captivității lor, spunând: Am păcătuit, am făcut nelegiuire și ne-am purtat cu stricăciune;

38 anama kinama ome hu'za mani'nenaza moparegati'ma zamagu'areti'ene tumozmireti'ene hu'za zamagu'ama rukrahe hu'za kagritegama ne-eza, zamafahe'ima zami'nana moparegane, kagima erisgahu mono noma kinte'noregane, kagrama huhampri'nana rankumateganema zamavugosama hunte'ne'za nunamuma hanagenka,

Dacă se întorc la tine cu toată inima lor și cu tot sufletul lor în țara captivității lor, în care i-au dus captivi, și se roagă spre țara lor, pe care ai dat-o părinților lor și spre cetatea pe care ai ales-o și spre casa pe care am construit-o pentru numele tău,

39 mona kumaka'afintira nunamuzmia antahizaminka, zamaza nehunka, vaheka'amo'zama kagri ke'ma rutagre'za kumi'ma hu'naza kumizmia atrezmanto.

Ascultă din ceruri, din locuința ta, rugăciunea lor și cererile lor și susține cauza lor și iartă pe poporul tău care a păcătuit împotriva ta.

40 Hagi menina Anumzanimoka, kavune kagesanena ama kumapi antenka mani'nenka, nunamuma hanunkenka nunamuntia antahiramio.

Acum, Dumnezeul meu, să fie ochii tăi deschiși, te implor, și să dea ascultare urechile tale la rugăciunea care este făcută în acest loc.

41 Menina Anumzana Ra Anumzamoka otinka mani fruhu kumaka'afi huhagerafi huvempage vogisine umanigahane. Hagi ana vogisia hanaveka'amofa avame'za me'ne. Ra Anumzamoka kasunku pristi vahera huzmantenka maka zupa zamaza nehuge'za zamagu'areti'ma hu'za kagri'ma kamage'ma nentaza vahe'mo'za knare kavukva zankura muse hugahaze.

Și acum, ridică-te, DOAMNE Dumnezeule, la locul tău de odihnă și la chivotul tăriei tale; să fie îmbrăcați preoții tăi, DOAMNE Dumnezeule, cu salvare, și să se bucure sfinții tăi în bunătate.

42 Hanki Ra Anumzana kagra Anumza mani'nananki, kagrama huhampri nante'nana kini ne'mo'na kamefira huonamio. Ko'ma eri'za vaheka'a Devitima mevava kavesi zanteti'ma kavesinentenka huvempama hunte'nana kegura kagera okanio.

DOAMNE Dumnezeule, nu îți întoarce fața de la unsul tău, amintește-ți de îndurările lui David, servitorul tău.