1 Samue 18
1 Hagi Deviti'ma Soli'enema ke'ma huvagaretegeno'a, henka Jonatani'a Devitina avesinenteno, agra'agu'ma avesinenteaza huno tusiza huno avesinte'ne.
Și s-a întâmplat, după ce a terminat el de vorbit cu Saul, că sufletul lui Ionatan s-a legat de sufletul lui David, și Ionatan l-a iubit ca pe sufletul său.
2 Hagi ana knareti'ma vu'neana Soli'a Devitina atregeno nefa nontega ovu'neanki, azerigeno agrane mani'ne.
Și Saul l-a luat în acea zi și nu l-a mai lăsat să meargă acasă la casa tatălui său.
3 Hagi Jonatani'a hanavenentake huvempage Devitina hunte'ne. Na'ankure agra'aguma avesinenteaza huno tusiza huno Devitina avesinte'negu anara hu'ne.
Atunci Ionatan și David au făcut un legământ, pentru că îl iubea ca pe sufletul său.
4 Hagi Jonatani'a za'za kukenama amegama antani'neana, Deviti hatenemino, ana agofetura ha' kukena'ane, bainati kazima'ane ati'ane amu nofi'anena ami'ne.
Și Ionatan și-a dezbrăcat roba care era pe el și i-a dat-o lui David, și hainele sale, până și sabia sa și arcul său și brâul său.
5 Hagi nazankuro Soli'ma Devitinku'ma hugahane huno hiazana Deviti'a knare huno anazana higeno, Soli'a azeri antesga huno sondia vahete kva ante'ne. Hagi ana zankura maka vahe'mo'zane Soli eri'za vahe'mo'zanena muse hu'naze.
Și David ieșea oriunde îl trimitea Saul și se purta cu înțelepciune; și Saul l-a pus peste bărbații de război și era bine primit înaintea ochilor întregului popor și de asemenea înaintea ochilor servitorilor lui Saul.
6 Hagi Deviti'ma Filistia ne'ma ahetege'za ha'ma huzmagaterete'za ete kumategama azageno'a, maka Israeli kumapinti a'mofa'mo'za nasenasepane, hapu zavenane eri'za ahe'za muse hu'za avo nehage'za Solina amarara hu'naze.
Și s-a întâmplat, pe când veneau ei, când se întorcea David de la măcelul filisteanului, că femeile au ieșit din toate cetățile lui Israel cântând și dansând, ca să îl întâlnească pe împăratul Saul cu tamburine, cu bucurie și cu instrumente muzicale.
7 Hagi ana a'mofa'mo'za zavena nehe'za anage hu'za zagamera hu'naze, Soli'a 1tauseni'a ha' vahe zamahegeno, Deviti'a 10 tauseni'a ha' vahe zamahe'ne.
Și femeile își răspundeau una alteia cântând și zicând: Saul a ucis miile lui, iar David zecile lui de mii.
8 Hagi ana zagamema Soli'a nentahino'a, tusi arimpa ahegeno amanage hu'ne, Zamagra zagamema hazana Devitinkura rama'a 10tauseni'a aheneanki, nagrikura 1tauseni'a ahene hu'za nehaze. Hagi agra maka zantamina erineno, nagri no erino kini mani'naku hige'za e'inahu zagamera hu'naze.
Și Saul s-a înfuriat foarte tare și această spusă nu i-a plăcut, și a spus: I-au atribuit lui David zeci de mii și mie mi-au atribuit numai mii; și ce mai poate avea, decât împărăția?
9 Hagi ana knareti'ma vu'neana Deviti'ma kini tra'ama erizanku Soli'a kaniverenteno vu'ne.
Și Saul a privit cu ochi răi pe David începând din acea zi.
10 Hagi anante knazupa Anumzamo'a havi avamu huntegeno Solintera hanavetino eno eme azeri haviza higeno, noma'afi mani'neno neginagi nehuno azampina karugru keve e'rinegeno, Deviti'a nehiaza huno zavena azampi azeri'neno ahe'ne.
Și s-a întâmplat, a doua zi, că un duh rău de la Dumnezeu a venit peste Saul și el profețea în mijlocul casei sale; și David cânta cu mâna sa, precum alte dăți; și Saul avea o suliță în mână.
11 Hagi Soli'a karugru kevereti Devitina nozafare renarente'nue huno nentahino, karugru keve matevuno reana hantaga higeno, Deviti'a atreno fre'ne. Hagi e'inahu'zana tare zupa hu'ne.
Și Saul a aruncat sulița, pentru că a spus: Voi pironi pe David chiar de perete. Și David s-a ferit dinaintea lui de două ori.
12 Hagi Soli'a Devitinkura koro hu'ne. Na'ankure Ra Anumzamo'a Solina atreno Deviti'ene mani'ne.
Și Saul s-a temut de David, pentru că DOMNUL era cu el și se depărtase de Saul.
13 Hagi Soli'a Devitina tavaoma'aretira azeri netreno 1tauseni'a sondia vahe kva manio huno huntegeno, sondia vahe zamavareno hate vu'ne.
De aceea Saul l-a îndepărtat de la el și l-a făcut căpetenia sa peste o mie; și el a ieșit și a intrat înaintea poporului.
14 Hagi hakarezama Deviti'ma hu'nea zamo'a knare ke'za hu'ne. Na'ankure Ra Anumzamo'a agrane mani'negeno'e.
Și David s-a purtat cu înțelepciune în toate căile sale; și DOMNUL era cu el.
15 Hagi Soli'ma keno antahino'ma hiama Deviti'ma hiazamo'ma knare zanke higeno'a, Soli'a mago'ane tusi koro hu'ne.
De aceea când Saul a văzut că se purta foarte înțelept, s-a temut de el.
16 Hianagi miko Israeli vahe'ene Juda vahe'mo'za Devitina zamavesinte'naze. Na'ankure agra knare huno sondia vahera hatera zamavareno vuno eno hu'ne.
Dar tot Israelul și Iuda iubeau pe David, pentru că ieșea și intra înaintea lor.
17 Hagi mago zupa Soli'a anage huno Devitinkura hu'ne, Kota mofa'ni'a Merapuna kaminugenka a' erintegahane. Hianagi kotazana kagrama hanavetinka Ra Anumzamofo ha'ma hanunka, ana ara erigahane. Na'ankure Soli'a antahi'zama'afina Devitina nagra'a nazanura ahe ofrisuanki, Filistia vahe'mo'za hara hunte'za ahe frisaze huno antahi'ne.
Și Saul i-a spus lui David: Iată, pe Merab, fiica mea cea mai mare; pe ea ți-o voi da de soție; numai fii viteaz pentru mine și luptă bătăliile DOMNULUI. Fiindcă Saul spunea: Să nu fie mâna mea asupra lui, ci mâna filistenilor să fie asupra lui.
18 Hagi Deviti'a kenona hunteno, Nagra knarera osugeno, Israeli vahepina naga'nimokizmia zamagia omane vahe mani'nazanki'na, kini ne'moka mofara ara erigara osu'noe.
Și David i-a spus lui Saul: Cine sunt eu? Și ce este viața mea, sau familia tatălui meu în Israel, ca să fiu ginere împăratului?
19 Hagi Soli'a Merapuna Deviti ara erintegahie huno hu'neanagi, anama zanazeri aravema hunaku'ma hia zupa, Soli'a mofa'a Merapuna omi netreno, Mehola kumate ne' Adrieli avremigeno ara eri'ne.
Dar s-a întâmplat la timpul când Merab, fiica lui Saul, trebuia să fie dată lui David, că ea a fost dată lui Adriel din Mehola de soție.
20 Hagi ana knafina Mikeli'a Solina mago mofa'agino, Devitima avesintea kea Solina eme asamizageno'a muse nehuno,
Și Mical, fiica lui Saul, îl iubea pe David; și i-au spus lui Saul și lucrul acesta i-a plăcut.
21 Anage hu'ne, nagra ana mofania Devitina aminugeno ara erino, nenanemo'zana hanige'na, huntenugeno vuno Filistia vahe'ene hara ome nehanige'za ahegahaze. Nehuno Soli'a Devitina asamino, Menina mago'ene nagri mofara erinka nenanemo'zana hugahane.
Și Saul a spus: I-o voi da, ca ea să îi fie o cursă și ca mâna filistenilor să fie asupra lui. De aceea Saul i-a spus lui David: Astăzi îmi vei fi ginere prin una din cele două.
22 Hagi Soli'a eri'za vahe'a huzamanteno anage hu'ne, vuta Devitina agrake'ma mani'nenigeta ome asamita, Soli'a agrane mika eri'za vahe'anena muse hugantazanki, kagra mofa'a a' erintenka nenemo'za huo huta ome asamiho.
Și Saul a poruncit servitorilor săi, spunând: Vorbiți îndeaproape cu David în secret și spuneți: Iată, împăratul găsește plăcere în tine și toți servitorii săi te iubesc; de aceea acum, fii ginerele împăratului.
23 Higeno ana nenekea Devitina ome asamizageno, Deviti'a anage huno kenona huzamante'ne, Tamagra tamagesa antahi'zana kini ne'mofo nenemozama hu'zana osi'za me'ne hutma nehazo? Nagra nagi omne namunte omane ne' mani'noe.
Și servitorii lui Saul au vorbit aceste cuvinte la urechile lui David. Și David a spus: Vi se pare un lucru ușor să fii ginerele împăratului, văzând că eu sunt un om sărac și puțin prețuit?
24 Hagi Soli eri'za vahe'mo'zama Deviti'ma hu'nea nanekema eri'za ome nesamizageno'a,
Și servitorii lui Saul i-au spus, zicând: În acest fel a vorbit David.
25 Soli'a mago'ane eri'za vahe'a huzamanteno, amanage huta Devitina ome asamiho, Mofanima mizama hunaku'ma haniana 100'a Filistia venenemokizmi zamagoza anoma'a zamaheno taga huno egahie huno hu'ne huta ome asamiho. Hianagi Solima agesama antahiana ha' ome nehanigeno ahesaze huno antahi'ne.
Și Saul a spus: Astfel să îi spuneți lui David: Împăratul nu dorește zestre, ci o sută de prepuțuri ale filistenilor, ca să fie răzbunat de dușmanii împăratului. Dar Saul gândea să îl facă pe David să cadă prin mâna filistenilor.
26 Hagi Soli eri'za vahe'mo'zama ana nanekema Devitima eme asamizageno'a Deviti'a muse ana nanekerera hu'neanagi, anama knama ante'nea kna eohanati'negeno,
Și după ce servitorii săi au spus lui David aceste cuvinte, a plăcut mult lui David să fie ginerele împăratului; și zilele nu trecuseră.
27 Deviti'ene sondia vahe'amo'za vu'za 200'a Filistia vene'ne ome zamahe'za, zamagoza anona taga huno erino kini ne' eme ami'ne. Ana higeno kini ne'mo'a mofa'a Mikelina amigeno Deviti'a ara erino kini ne'mofo nenemo'za hu'ne.
De aceea David s-a ridicat și a mers, el și oamenii săi, și a ucis dintre filisteni două sute de bărbați; și David a adus prepuțurile lor și le-a dat împăratului în număr deplin, ca să fie ginerele împăratului. Și Saul i-a dat pe Mical, fiica sa, de soție.
28 Hagi Soli'ma antahino kenoma hiama Ra Anumzamo'ma Deviti'ene manigeno, mofa'amo Mikeli'ma Devitima avesintegeno'a,
Și Saul a văzut și a știut că DOMNUL era cu David și că Mical, fiica lui Saul, îl iubea.
29 Soli'a mago'ane tusi koro Devitinkura nehuno, hara renteno vu'ne.
Și Saul s-a temut și mai mult de David; și Saul a devenit continuu dușmanul lui David.
30 Hagi Filistia sondia vahe'mofo kva vahe'mo'za sondia vahera rama'a zupa zamavare'za e'za Israeli vahera hara eme huzamante'naze. Hianagi ana'ma hu'za Soli sondia vahe'ma ha'ma eme hunezamantageno'a, Deviti'a knare huno hara huzamagatenerege'za maka vahe'mo'za antahi'za ke'za nehu'za, Devitina ra agi ami'naze.
Atunci prinții filistenilor au ieșit să prade; și s-a întâmplat, după ce ei au ieșit, că David se purta mai înțelept decât toți servitorii lui Saul, astfel încât numele său era foarte prețuit.
