< 1 Samue 17 >
1 Hagi Filistia vahe'mo'za hahunaku Soko kumate Judia mopafi sondia vahezmia zamazeri atru hu'naze. Hagi Sokone Aseka kumatremofo amu'nozanifi me'nea kumate Efes-Damimi seli nonkumara ome ante'za mani'naze.
Și filistenii și-au adunat armatele pentru bătălie și s-au adunat la Soco, care aparține lui Iuda, și și-au înălțat corturile între Soco și Azeca, în Efes-Damim.
2 Hagi Soli'ene Israeli sondia vahe'mo'za Ela agupofi seli nonkumara ome ki'za mani'ne'za, Filistia vahera hara huzmante'naku manimpi hu'za vu'naze.
Și Saul și bărbații lui Israel s-au strâns și și-au înălțat corturile lângă valea Elah și s-au desfășurat pentru bătălie împotriva filistenilor.
3 Hagi mago agonarera Filistia vahe'mo'za eme otizageno, mago kaziga agonarega Israeli vahe'mo'za eme oti'zageno amu'no zamifina agupo me'ne.
Și filistenii stăteau pe un munte într-o parte și Israel stătea pe un munte în cealaltă parte; și era o vale între ei.
4 Hagi ha'pina agimo marerisa nera Gati nagapinti ne' Goliati'a Filistia vahe seli nonkumapinti atiramino e'ne. Ana nera zaza amo'a 2mitagi 75 sentimita hu'ne.
Și a ieșit un luptător din tabăra filistenilor, pe nume Goliat, din Gat, a cărui înălțime era de șase coți și o palmă.
5 Hagi agra bronsireti tro hu'naza fetori asenirera nentanino, nozame ahehemo'ma hu'neaza hu'za ha' kukena bronsireti tro hu'nazana kna'amo'a 57ni'a kilogremi hu'nea kukena antanine.
Și avea un coif de aramă pe capul său și era înarmat cu o haină de zale; și greutatea hainei era de cinci mii de șekeli de aramă.
6 Hagi amoteti urami'nea aga nona bronsire tro hu'naza nentanino, bronsireti tro hu'naza krugru keve afumpina eri'ne.
Și avea gambiere de aramă peste fluierele picioarelor sale și un scut de aramă între umerii săi.
7 Hagi ana keve'amofo asana'amo'a kukenama tro'ma nehaza masinimofo zafa'agna higeno, atohe'nea keve agona'amofo kna'amo'a 7 kilogremi hu'ne. Hagi hanko'ama erino vu ne'mo avuga vu'ne.
Și mânerul suliței sale era ca bârna unui țesător și capul suliței sale cântărea șase sute de șekeli de fier; și purtătorul scutului său mergea înaintea lui.
8 Hagi Goliati'a eme otino anage huno Israeli vahera kezati zami'ne, Tamagra na'ante hara hunakura manimpia huta mani'naze? Tamagra Soli eri'za vahe manizage'na, nagra Filistia sondia ne' mani'noe. Hagi tamagra mago ne' huntenkeno eramino hara nagranena eme hino.
Și el a stat în picioare și a strigat către armatele lui Israel și le-a spus: De ce ați ieșit să vă desfășurați de bătălie? Nu sunt eu filistean și voi servitorii lui Saul? Alegeți-vă un om pentru voi și să coboare la mine.
9 Hagi ana ne'mo'ma ha'ma eme hunanteno nahe frisigeta, tagra tamagri kazokzo eri'za vahe umanigahune. Hagi nagrama ana ne'ma ahe frisugeta, tamagra tagri kazokzo eri'za vahe manigahaze.
Dacă este în stare să se lupte cu mine și să mă ucidă, atunci noi vom fi servitorii voștri; dar dacă îl înving și îl ucid, atunci voi să fiți servitorii noștri și să ne serviți.
10 Anante Goliati'a huno, Menina Israeli vahe'mota hara huramante'na ke'za huanki, mago ne' huntenkeno ena, hara ha'mneno!
Și filisteanul a spus: Ocărăsc armatele lui Israel în această zi; dați-mi un om, ca să ne luptăm.
11 Hagi Soli'ene mika Israeli vahe'mo'za anankema nentahi'za, zamagogogu nehu'za tusi kore hu'naze.
Când Saul și tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului, s-au descurajat și s-au înfricoșat foarte mult.
12 Hagi Deviti'a Jesi nemofo Efrata nagapinti Betlehemu kumate ne'kino, Judia mopafinti nere. Hagi Jesi'a 8'a mofavre zamante'neankino, agra Soli'ma kini mani'nea knafina ozafare'ne.
Și David era fiul acelui efratit din Betleem-Iuda, al cărui nume era Isai; și el avea opt fii; și bărbatul era considerat printre oameni ca un bătrân în zilele lui Saul.
13 Hagi Jesina kota 3'a mofavrezaga Eliabuki Abinadapuki Samaki hu'za Filistia vahe'ene ha' hunaku Soli sondia vahe'ene umani'naze.
Și cei trei fii mai mari ai lui Isai au mers și l-au urmat pe Saul la bătălie; și numele celor trei fii ai săi care au mers la bătălie erau: Eliab, întâiul născut, și următorul după el, Abinadab, și al treilea, Șama.
14 Hagi ana 3'a kota mofavreramimo'za Soli avariri'za hate vu'naze. Hagi Jesi mofavre nagapina Deviti'a henka amitena ne' mani'ne.
Și David era cel mai tânăr și cei trei mai mari l-au urmat pe Saul.
15 Hagi Deviti'a Soli eri'zama e'neriretira nefantega Betlehemu vutere nehuno, nefa sipisipia ome kegava hu'ne.
Dar David a mers și s-a întors de la Saul ca să pască oile tatălui său în Betleem.
16 Hagi Goliati'a 40'a zagegnafi nanterane kinaganena eme otino Israeli vahe'mo'za mago ne'ma hunte'nageno e'nigeno ha'ma hanakura ke'zankea hutere hu'ne.
Și filisteanul se apropia dimineața și seara; și s-a înfățișat patruzeci de zile.
17 Hagi mago kna Jesi'a anage huno Devitina asami'ne, Ama 10ni'a kilogremi witi ragama kre hagage hunte'ene, 10ni'a breti kona erinka nempukamo'za sondia vahe'enema seli nonkuma ome ante'za mani'nazarega ame hunka vunka ome zamio.
Și Isai i-a spus lui David, fiul său: Ia acum pentru frații tăi o efă din aceste grâne prăjite și aceste zece pâini și aleargă în tabără la frații tăi;
18 Hagi eri karagefe amirinena 10ni'a erinenka, sondia vahete kva nemofona ome neminka, nempukamo'za inankna hu'za mani'nafi ome zamagetenka eme nasamio.
Și du aceste zece cașuri căpeteniei peste mie și uită-te cum se comportă frații tăi și ia un semn de la ei.
19 Hagi zamagra Soli'ene mika Israeli sondia vahe'enena Ela agupofi Filistia vahe ha'huzmante'naku umani'naze.
Și Saul și ei și toți bărbații lui Israel erau în valea Elah, luptându-se cu filistenii.
20 Hagi nanterana Deviti'a otino kegavama hanaza vahe zamazampi sipisipi kevu'a netreno, Jesi'ma asamia kante anteno maka'zana e'nerino vu'ne. Hagi ana seli nonkuma'ma ante'za mani'nare uhanatiana, miko sondia vahe'mo'za ha' ome hunaku rankege hu'za vu'naze.
Și David s-a sculat dis-de dimineață și a lăsat oile cu un păzitor și și-a luat sarcina și a mers, precum Isai îi poruncise; și a ajuns la șanț de apărare, în timp ce oștirea ieșea la bătălie și striga de bătălie.
21 Hagi Israeli sondia vahe'ene Filistia sondia vahe'mo'zanena ha'hunaku rugaraga umanimpi emanimpi hu'naze.
Fiindcă israeliții și filistenii se desfășuraseră de bătălie, armată contra armată.
22 Hagi Deviti'a fenoma kegava nehia nete nanazama'a ome netreno, ana ha'ma hu'za nehazarega vuno nempu'amokizmi ome hu frufra huzmantenaku vu'ne.
Și David și-a lăsat bagajul în mâna celui care păzea bagajele și a alergat la armată și a venit și a salutat pe frații săi.
23 Hagi Deviti'a anama nempu a'mozanema keagama ome nehigeno, Gati nagapinti ha'pima agima me'nea Filistia ne' Goliati'a eno ko'ma kema nehiaza huno Israeli sondia vahekura kea eme nehigeno, Deviti'a antahine.
Și pe când el vorbea cu ei, iată, s-a urcat din armatele filistenilor luptătorul, filisteanul din Gat, pe nume Goliat, și a vorbit cu aceleași cuvinte; și David le-a auzit.
24 Hagi mika Israeli sondia vahe'mo'zama ana ne'ma nege'za, zamagogogu nehu'za atre'za fre'za e'naze.
Și toți bărbații lui Israel, când l-au văzut pe bărbatul acela, au fugit din fața lui și s-au temut foarte mult.
25 Hagi Israeli sondia vahe'mo'za zamagra zamagra hu'za, E'i ne'ma, Israeli vahe'ma zamazeri zamarimpa ahenaku'ma eterema nehia ne'ma ahesia ne'mofona kini ne'mo'a rama'a fenozana nemino, mofa'anena aminkeno, a' erintena naga'amo'za takisi zagoa mi'zana osugahaze.
Și bărbații lui Israel au spus: Ați văzut pe acest bărbat care s-a urcat? Cu siguranță pentru a ocărî pe Israel s-a urcat; și așa va fi, că pe bărbatul care îl ucide, împăratul îl va îmbogăți cu mari bogății; și îi va da pe fiica sa și va face liberă casa tatălui său în Israel.
26 Hagi Deviti'a anante oti'naza sondia vahera zamantahigeno, Antu Filistia ne'ma aheno Israeli vahe'ma zamazeri zamagaze nehiazama eritresia nera na'a kini ne'mo'a huntegahie? Hagi oku avufga taga osu Filistia vahe'mo'a mani'nea Anumzamofo sondia vahera huhavizana huontegahie.
Și David a vorbit bărbaților care stăteau lângă el, spunând: Ce se va face omului care va ucide pe acest filistean și va îndepărta ocara de la Israel? Pentru că cine este acest filistean necircumcis, ca să ocărească armatele Dumnezeului cel viu?
27 Hige'za kenona hunte'za, E'ima kasamiza kante anteno, ana ne'ma ahe frisia vahera kini ne'mo'a huntegahie.
Și poporul i-a răspuns în acest fel, zicând: Astfel se va face omului care îl ucide.
28 Hagi ana vahe'enema Deviti'ma kegaga nehigeno nempu'amo Eliabu'ma nentahino'a, tusi arimpa Devitina ahenenteno anage hu'ne, Na'ante amafina e'nane? Iza sipisipi nagara kegava higenka trampina zamatrenka e'nane? Nagra antahi'noe, kefo antahi'zankamo higenka kagra kavufgara ra hunka ha'mofo uruha hunaku amafina e'nane.
Și Eliab, fratele său cel mai mare, a auzit când el a vorbit cu bărbații aceia; și mânia lui Eliab s-a aprins împotriva lui David și a spus: De ce ai coborât tu aici? Și cu cine ai lăsat acele puține oi în pustie? Cunosc mândria ta și răutatea inimii tale, pentru că ai coborât să vezi bătălia.
29 Higeno Deviti'a kenona hunteno, Nagra amne zamantahinegoanki, na'a hu'noe?
Și David a spus: Ce am făcut acum? Nu este acesta un motiv destul de bun?
30 Anage nehuno ete rukrahe huno mago'amokizmi ome zamantahigege'za, ko'ma hu'naza kante ante'za ana nanekege asami'naze.
Și s-a întors de la el către un altul și a vorbit la fel; și poporul i-a răspuns din nou ca întâia dată.
31 Hagi Deviti'ma hu'nea nanekea mago'a vahe'mo'za nentahi'za Solina ome asamizageno, Soli'a vahe huzmanteno ome avreta eho hige'za, vu'za ome avre'za azageno,
Și când cuvintele pe care le-a vorbit David au fost auzite, ei le-au repetat înaintea lui Saul; și el a trimis după el.
32 Deviti'a Solina asamino, Mago vahe'mo'a antu ana Filistia nekura korera osino, nagra eri'za ne'kamo'na hara ome huntegahue.
Și David i-a spus lui Saul: Să nu tremure inima nimănui din cauza lui; servitorul tău va merge și va lupta cu acest filistean.
33 Higeno Soli'a kenona hunteno, Kagra mofavre mani'nanankinka antu ana nera hara ome huontegahane. Agra nehazavema mani'neregati hara huno manino e'nea ne' mani'ne.
Și Saul i-a spus lui David: Tu nu ești în stare să mergi împotriva acestui filistean ca să lupți cu el, căci nu ești decât un tânăr și el un bărbat de război din tinerețea lui.
34 Anage higeno Deviti'a kenona huno, Nenfa sipisipima kvama hu'na eri'za vahekamo'na mani'nogenoma, sipisipi kevufinti'ma laionimo'o Beamo'ma mago'ma eme avreno nevige'na,
Și David i-a spus lui Saul: Servitorul tău păzea oile tatălui său și au venit un leu și un urs și au luat un miel din turmă;
35 rotago hu'na agipinti ome ahena avre'na e'noe. Hagi rukrehe'ma huno nampri'zama hige'na agemazampa azokate vamagi'na azeri'nena ahe fri'noe.
Și am ieșit după el și l-am lovit și l-am eliberat din gura lui; și, când s-a ridicat împotriva mea, l-am apucat de barbă și l-am lovit și l-am ucis.
36 Hagi kinimoka nagra laionine beanema ahenoankna hu'na, agoza ano taga osu Filistia nera ahegahue. Na'ankure agra mani'nea Anumzamofo sondia vahe huhavizana hunte'ne.
Servitorul tău a ucis și pe leu și pe urs; și acest filistean necircumcis va fi ca unul dintre ei, pentru că a ocărât armatele Dumnezeului cel viu.
37 Mago'ane Deviti'a huno, beane laionimofo azampinti'ma nazama hu'nea Ra Anumzamo naza huno antu Filistia ne'mofo azampintira nagu'vazigahie. Anage higeno Soli'a huno, Ra Anumzamo'a kagrane manigahianki vuo.
Și David a mai spus: DOMNUL, care m-a eliberat din laba leului și din laba ursului, el mă va elibera din mâna acestui filistean. Și Saul i-a spus lui David: Du-te și DOMNUL fie cu tine.
38 Nehuno Soli'a agra'a kukena hunenteno, bronsireti tro hu'naza fetori'a Devitina antaninenteno, ha' kukena hunte'ne.
Și Saul l-a îmbrăcat pe David cu armura sa și i-a pus un coif de aramă pe cap; de asemenea l-a îmbrăcat cu o haină de zale.
39 Hagi Deviti'a ana kukena huno onke'neankino, za'za kukenare bainati kazina renenteno, vuno eno huno ke'ne. Hianagi knarera huontegeno Solina asamino, nagra ama'na kukena hu'na onke'noa zanki'na, antanina hara ome osugahue, nehuno Deviti'a ana zantamina zafitre'ne.
Și David și-a încins sabia peste armura sa și a încercat să meargă, pentru că nu le încercase. Și David i-a spus lui Saul: Nu pot să merg cu acestea, pentru că niciodată nu le-am încercat. Și David le-a luat de pe el.
40 Anantetira azompa'a enerino, osi kraho timpinti 5fu'a pehe hu'nea haverami ome zogino ku'afi erinerino, azampina kao akrutetima tro'ma hu'ne'za havema erinte'za mate'ma vu'za nehaza ati'a e'nerino, ana Filistia ne'ma mani'nerega vu'ne.
Și și-a luat toiagul în mână și și-a ales cinci pietre netede din pârâu și le-a pus în sacul de păstor pe care îl avea, în traistă, și praștia lui era în mâna lui; și s-a apropiat de filistean.
41 Hagi Goliatina hanko'ama e'neria ne' egota higeno, agra amefi'a Devitintega e'ne.
Și filisteanul a înaintat și s-a apropiat de David; și omul care purta scutul mergea înaintea lui.
42 Hagi ana ne'mo'ma Devitima keana, avufgamo'a knare huno masamasa huno hentofaza hu'nea nehaza ne' negeno, hara huga osu'ne huno Devitina kefenkami atre'ne.
Și când filisteanul s-a uitat și l-a văzut pe David, l-a disprețuit, pentru că era doar un tânăr și rumen și cu o înfățișare frumoasă.
43 Hagi ana Filistia ne'mo'a Devitina asamino, Nagra kra mani'nogenka azomparetira hara hunante'naku ne'ano? Nehuno agra'a anumzamofo agifi Devitima azeri haviza hanigu kazusi ke hunenteno,
Și filisteanul i-a spus lui David: Sunt eu câine, de vii la mine cu toiege? Și filisteanul l-a blestemat pe David pe dumnezeii săi.
44 amanage hu'ne, Kagra are ege'na kagrira kahena kavufga harezama vanoma nehaza namazagane, mopafima vanoma nehaza afi zagane zami'nena negahaze.
Și filisteanul i-a spus lui David: Vino la mine și voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor câmpului.
45 Higeno Deviti'a kenona'a huno, Kagra nagri'ma nahenakura bainati kazine, karugru kevene hankone erinenka ne'ane. Hianagi nagra kagri'ma ha'ma hugante'naku'ma neona, Israeli sondia vahetamimofo Hanavenentake Ra Anumzama huhaviza hunentana Anumzamofo agifi hara hugante'naku neoe.
Atunci David a spus filisteanului: Tu vii la mine cu o sabie și cu o suliță și cu un scut; dar eu vin la tine în numele DOMNULUI oștirilor, Dumnezeul armatelor lui Israel, pe care l-ai ocărât.
46 Hagi menina Ra Anumzamo'a kagrira nazampi kavrentenkena, kahena knankena akafrigahue. Hagi Filistia sondia vahera menina zamahe'na zamavufaga hare'za vanoma nehaza namaramine, mopafi vanoma nehaza afi zagagafa zami'nena negahaze. E'ina hanuge'za mika kokankoka vahe'mo'za antahi'za ke'zama hanazana, Israeli vahe'mota Anumzana tamage Anumza mani'ne hu'za hugahaze.
În această zi DOMNUL te va da în mâna mea și te voi lovi și îți voi lua capul; și voi da astăzi trupurile moarte ale oștirii filistenilor păsărilor cerului și fiarelor sălbatice ale pământului; și tot pământul va cunoaște că este un Dumnezeu în Israel.
47 Hagi ana hanuge'za amama mani'naza vahe'mo'za Ra Anumzamo'a bainati kazinteti'ene keveretira tagura ovazigahie hu'za hugahaze. Na'ankure Ra Anumzamofo hakino, Agra'a hara huramanteno tamagrira tagri tazampi tamavrentegahie.
Și toată această adunare va cunoaște că DOMNUL salvează nu cu sabie, nici cu suliță, pentru că bătălia este a DOMNULUI și el vă va da în mâinile noastre.
48 Hagi Goliatima Deviti'ma ahenaku'ma erava'o nehigeno, Deviti'a agareno tava'oma'are nevuno,
Și s-a întâmplat, după ce filisteanul s-a ridicat și a înaintat și s-a apropiat să îl întâlnească pe David, că David s-a grăbit și a alergat spre armată să îl întâlnească pe filistean.
49 ku'afinti mago have hefino kao akruteti'ma tro'ma hu'ne'za havema erinte'za mate'ma vu'za nehaza ati'afi erinteno, eri kagigagi huteno matevuno ana Filistia nera aseni rurako huno ahegeno, ana havemo'a asenifi hanagatino ufregeno, avugosaregati mopafi traka huno umasene.
Și David și-a pus mâna în sac și a luat de acolo o piatră și a tras-o cu praștia; și l-a lovit pe filistean în frunte, încât piatra s-a înfipt în fruntea lui; și el a căzut cu fața la pământ.
50 Hagi Deviti'a kao akruteti'ma tro'ma hu'ne'za havema erinte'za mate'ma vu'za nehaza atifinti Filistia nera ahefrino hara hugatere'ne. Hagi Deviti'a magore huno azampina bainati kazina e'ori'ne.
Astfel David l-a învins pe filistean cu o praștie și cu o piatră și l-a lovit pe filistean și l-a ucis; dar nu era nicio sabie în mâna lui David.
51 Hagi Deviti'a agareno agofetu ome oti'neno, Goliatina bainati kazima'a ku'afinti ome avazu huno ahenefrino, agenopa akafritre'ne. Hagi Filistia vahe'mo'zama kageno hanavenentake ha' ne'ma frige'za zamagra rukrahe hu'za kore fre'naze.
De aceea David a alergat și a stat în picioare pe filistean și i-a luat sabia și i-a scos-o din teacă și l-a ucis și i-a tăiat capul cu ea. Și când filistenii au văzut că luptătorul lor era mort, au fugit.
52 Hagi ana'ma hige'za Israeline Juda sondia vahe'mo'za rankezaneti'za Filistia vahera zamarotago hu'za ome zamahetre eme zamahetre hu'za Ekroni kuma kafante uhanati'naze. Hagi ana Filistia vahe'mokizmi zamavufagamo'a Saraimine Gatine Ekroni agupo kantega meno vu'ne.
Și bărbații lui Israel și ai lui Iuda s-au ridicat și au strigat și i-au urmărit pe filisteni până în vale și până la porțile Ecronului. Și răniții filistenilor au căzut pe calea spre Șaaraim, chiar până la Gat și până la Ecron.
53 Hagi Israeli vahe'mo'za zamarotago hu'za Filistia sondia vahera ome zamatrete'za, ete e'za ana Filistia vahe'mo'zama seli nonkuma'zmia atre'za fre'naza kumapima me'nea zantamina eme eri vagare'naze.
Și copiii lui Israel s-au întors de la urmărirea filistenilor și le-au prădat corturile.
54 Hagi Deviti'a Goliati agenopa erino Jerusalemi vu'ne. Hianagi ana ne'mofo ha' zana erino seli noma'afi ome ante'ne.
Și David a luat capul filisteanului și l-a adus la Ierusalim; dar armura sa a pus-o în cortul său.
55 Hagi Devitima Goliati'ma ha' hunte'naku'ma nevigeno, Soli'ma negeno'a sondia vahete kva ne' Abnana antahigeno, Ami iza mofavre? huno antahigegeno, Abna'a kenona hunteno, kini ne'moka tamage hu'na ami ana risera ke'na antahi'na osu'noe.
Și când Saul l-a văzut pe David că iese împotriva filisteanului, a spus lui Abner, căpetenia oștirii: Abner, al cui fiu este tânărul acesta? Și Abner a spus: Precum sufletul tău trăiește, o împărate, nu pot să spun.
56 Higeno Soli'a huno, Iza mofavre mani'nefi vahe ome zamantahigenka go.
Și împăratul a spus: Întreabă al cui fiu este tânărul.
57 Hagi Deviti'ma Goliati'ma ome aheteno ana ne'mofo agenopama azampi e'rineno ne-egeno'a, Abna'a ame huno Devitina avreno Solinte vu'ne.
Și pe când David se întorcea de la măcelul filisteanului, Abner l-a luat și l-a adus înaintea lui Saul cu capul filisteanului în mâna lui.
58 Hagi Soli'a Devitina antahigeno, Kagra iza mofavre mani'nane? Higeno Deviti'a kenona huno, Betlehemu kumateti kagri eri'za ne'mofo Jesi mofavre mani'noe.
Și Saul i-a spus: Al cui fiu ești tu, tinere? Și David a răspuns: Eu sunt fiul servitorului tău Isai betleemitul.