< 1 Kva 16 >

1 Hagi Ra Anumzamo'a kini ne' Ba'asante'ma fore'ma hania zamofo nanekea, kasnampa ne' Hanani nemofo Jehuna anage huno asami'ne,
Atunci cuvântul DOMNULUI a venit la Iehu, fiul lui Hanani, împotriva lui Baaşa, spunând:
2 Nagra kugusopafinti kavre'na Israeli vahe'ni'a kegava huo hu'noanagi, kagra Jeroboamu'ma hu'nea avu'ava avaririnka Israeli vahera zamazeri kumipi nezmantrenka, Nagrira nazeri narimpa hane.
Pentru că te-am ridicat din ţărână şi te-am făcut prinţ peste poporul meu Israel şi ai umblat în calea lui Ieroboam şi ai făcut pe poporul meu Israel să păcătuiască, pentru a mă provoca la mânie cu păcatele lor,
3 E'ina hanku Nagra Nebati nemofo Jeroboamu nagate'ma huzmante'noaza hu'na Ba'asagane maka nagaka'anena zamahe hana hugahue.
Iată, voi îndepărta posteritatea lui Baaşa şi posteritatea casei lui; şi voi face casa ta precum casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat.
4 Hagi Ba'asampiti'ma fore'ma hanaza vahera rankuma agu'afima fri'nageno'a, kramo'za negahaze. Hagi megi'ama fri'nazana vahera namaramimo'za negahaze.
Pe cel care va muri din Baaşa, în cetate, câinii îl vor mânca; şi pe cel care moare dintre ai lui în câmp, păsările cerului îl vor mânca.
5 Hagi Ba'asa'ma kinima mani'neno'ma hu'nea zantamine, hanave zantamima tro'ma hu'nea zamofo agenkea Israeli kini vahetmimofo agenkema krenentaza avontafepi krente'ne.
Şi restul faptelor lui Baaşa şi ce a făcut şi puterea lui, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel?
6 Hagi Ba'asa'ma frigeno'a Tirza kumate asentazageno, nemofo Ela agri nona erino kinia mani'ne.
Astfel Baaşa a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în Tirţa; şi Ela, fiul său, a domnit în locul său.
7 Hagi Ra Anumzamo'ma Ba'asane naga'anema hazenke zamisia zamofo nanekea kasnampa ne' Hanani nemofo Jehunte hunte'ne. Na'ankure maka havi avu'ava'ma nehuno, maka'zama tro'ma hu'neazamo Ra Anumzamofona azeri arimpa ahegeno, Jeroboamu naga'ma zamahe fananema hu'neaza huno Ba'asa nagara zamahe fri vagare'ne.
Şi de asemenea prin mâna profetului Iehu, fiul lui Hanani, a venit cuvântul DOMNULUI împotriva lui Baaşa şi împotriva casei lui, pentru tot răul pe care l-a făcut în ochii DOMNULUI, în a-l provoca la mânie cu lucrarea mâinilor sale, fiind ca şi casa lui Ieroboam; şi pentru că l-a ucis.
8 Hagi kini ne' Asa'ma 26si'a kafuma Juda vahe kinima nemanigeno'a, Ba'asa nemofo Ela'a Israeli vahe kinia efore hu'ne. Hagi Ela'a tare kafu Tirza kumatera kinia mani'neno, Israeli vahera kegava hu'ne.
În anul al douăzeci şi şaselea al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început Ela, fiul lui Baaşa, să domnească peste Israel în Tirţa, doi ani.
9 Hianagi karisi eri'za vano nehaza sondia vahera amu'nompinti refko huno kva nehia ne' Zimri'a Ela ahenaku kankamunku hake'ne. Hagi mago zupa Ela'a Tirza kumate mani'neno, noma'ama kegava nehia ne' Arza nompi aka ti neneno neginagi nehigeno,
Şi servitorul său, Zimri, căpetenie a jumătate din carele lui, a uneltit împotriva sa în timp ce era în Tirţa bând şi îmbătându-se în casa lui Arţa, administratorul casei sale în Tirţa.
10 Zimri'a eno eme ahe fri'ne. Hagi kini ne' Asa'a 27ni'a kafu Juda vahe kinia nemanigeno, Zimri'a Elana ahe nefrino, agri nona erino Israeli vahe kinia mani'ne.
Şi Zimri a intrat şi l-a lovit şi l-a ucis, în anul al douăzeci şi şaptelea al lui Asa, împăratul lui Iuda, şi a domnit în locul său.
11 Hagi Zimri'ma anama kinima nemanino'a, maka Ba'asa nagapinti'ma fore'ma hu'nea vahera zamahe hana nehuno magore huno ne' mofavrea ozamatre'ne. Ana nehuno maka keonke zaga'ane, rone'araminena magore huno ozamatreno zamahe hana hu'ne.
Şi s-a întâmplat, când a început să domnească, îndată ce a şezut pe tronul său, că a ucis toată casa lui Baaşa; nu i-a lăsat pe niciunul care urinează la perete, nici dintre rudele lui, nici dintre prietenii lui.
12 Hagi Ra Anumzamo'a Ba'asama hazenkema ami kema kasnampa ne' Jehuma asami'nea kante anteno, maka Ba'asa nagapinti'ma fore'ma hu'naza vahetmina zamahe hana hu'ne.
Astfel Zimri a nimicit toată casa lui Baaşa, conform cuvântului DOMNULUI, pe care îl vorbise împotriva lui Baaşa prin profetul Iehu,
13 Na'ankure Ba'asa'ene nemofo Ela'enena kumi nehuke, Israeli vahe'enena zamazeri kumipima nezmantreke, kaza osu havi anumzana tro hunte'neke, mono'ma hunta'azamo'a Ra Anumzamofona azeri arimpa ahe'na'e.
Pentru toate păcatele lui Baaşa şi păcatele lui Ela, fiul său, prin care păcătuiseră şi prin care făcuseră pe Israel să păcătuiască, provocând pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel la mânie cu deşertăciunile lor.
14 Hagi Ela'ma kinima mani'negeno'ma fore'ma hu'nea zantamine, maka zama agrama hu'nea zamofo agenkea Israeli kini vahetmimofo agenkema krente'naza avontafepi krente'naze.
Şi restul faptelor lui Ela şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel?
15 Hagi kini ne' Asa'ma 27ni'a kafuma Juda vahe kinima nemanigeno, Zimri'a Israeli vahe kinia 7ni'a zagegnafi Tirza kumatera mani'ne. Hagi Israeli sondia vahe'mo'za Filistia vahe kumara Gibetonia avazagigagi'naze.
În anul al douăzeci şi şaptelea al lui Asa, împăratul lui Iuda, a domnit Zimri şapte zile în Tirţa. Şi poporul era aşezat în tabără împotriva Ghibetonului, care aparţinea filistenilor.
16 Hagi ana kuma'ma avazagigagi'naza sondia vahe'mo'za Zimri'ma Elama ahea nanekema nentahiza, sondia vahete kva ne' Omrina ana zupage Israeli vahe kinia azeri oti'naze.
Şi poporul care era aşezat în tabără a auzit spunându-se: Zimri a uneltit şi de asemenea a ucis pe împărat; De aceea tot Israelul a făcut pe Omri, căpetenia oştirii, împărat peste Israel, în acea zi în tabără.
17 Hagi ana'ma hutazageno'a, Omri'a Israeli sondia vahera Gibetoni kumateti zamavareno marerino Israeli vahe rankumapi Tirzama mani'naza vahera hara ome huzmante'ne.
Şi Omri s-a urcat de la Ghibeton şi tot Israelul cu el şi au asediat Tirţa.
18 Hagi Zimri'ma keama ha'ma eme hu'za ana kuma'ma emerizageno'a, kini ne'mofo nompi ufreno ha'ma hanigeno fraki'naza noma hunaraginte'nefi umaniteno, ana nona teve tagintegeno nereno agri'enena terasge'ne.
Şi s-a întâmplat, când Zimri a văzut că cetatea fusese luată, că a intrat în palatul casei împăratului şi a ars casa împăratului peste el cu foc şi a murit,
19 Na'ankure Jeroboamu'ma kumi'ma nehuno, Israeli vahe'ma zamazeri kumipima zmante'neaza huno, agra Ra Anumzamofo avurera kefo avu'ava nehuno, Israeli vahera zamazeri kumipi zamatre'ne.
Pentru păcatele sale cu care păcătuise făcând ce este rău în ochii DOMNULUI, pentru că umblase în calea lui Ieroboam şi în păcatul lui pe care l-a făcut, pentru a face pe Israel să păcătuiască.
20 Hagi Zimri'ma kinima mani'neno'ma hu'nea zantmimofo agenkene, Elama ahenea agenkea Israeli kini vahetmimofo agenkema krenentea avontafepi krente'naze.
Şi restul faptelor lui Zimri şi trădarea lui pe care a lucrat-o, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel?
21 Hagi ana'ma hazageno'a, Israeli vahe'mo'za tarefi atane'za magokaziga Ginati nemofo Tibni kinia azeri otizageno, mago kagiza Omri avariri'naze.
Atunci poporul lui Israel s-a despărţit în două părţi: jumătate din popor l-a urmat pe Tibni, fiul lui Ghinat, pentru a-l face împărat şi jumătate l-a urmat pe Omri.
22 Hianagi Omrima avaririza hanaveti'za Ginati nemofo Tibnima avariri'naza vahera hara huzmagatere'za, Tibnina ahe nefriza Omrina kinia azeri oti'naze.
Dar poporul care l-a urmat pe Omri l-a învins pe cel care îl urma pe Tibni, fiul lui Ghinat; astfel Tibni a murit, iar Omri a domnit.
23 Hagi kini ne' Asa'ma 31ni'a kafu Juda vahe kinima nemanigeno'a, Omri'a Israeli vahe kinia 12fu'a kafufi mani'ne. Hianagi 6si'a kafufi Tirza kumatera Israeli vahe kinia mani'ne.
În anul al treizeci şi unulea al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început Omri să domnească peste Israel, doisprezece ani; şase ani a domnit în Tirţa.
24 Hagi Sameria agona mopamofo nefa Semantetira, Omri'a 70 kilo hu'nea silva zagoreti ana mopa mizaseno rankuma tro huteno, ana mopa agafa ne' agire asamareno, Samarie huno ana kumamofo agi'a ante'ne.
Şi a cumpărat dealul Samariei de la Şemer pentru doi talanţi de argint şi a construit pe deal şi a pus numele cetăţii pe care o construise, după numele lui Şemer, stăpânul dealului, Samaria.
25 Hagi ko'ma maniza e'naza kini vahetmina Omri'a zamagatereno, rama'a kefo avu'ava Ra Anumzamofo avurera hu'ne.
Dar Omri a lucrat ce este rău în ochii DOMNULUI şi a făcut mai rău decât toţi cei care au fost înaintea lui.
26 Na'ankure Nebati nemofo Jeroboamu'ma Israeli vahe'ma zamazeri kumipima nezamanteno Ra Anumzana Israeli vahe Anumzamofoma azeri arimpama ahe'nea avu'ava avaririno, Omri'a kaza osu havi anumzantmina tro hunte'neno mono'ma huntea zamo Ra Anumzamofona azeri rimpahe'ne.
Fiindcă a umblat în toată calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi în păcatul lui cu care făcuse pe Israel să păcătuiască, pentru a provoca pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel la mânie cu deşertăciunile lor.
27 Hagi Omri'ma kinima mani'nea knafima fore'ma hu'nea zantamina Israeli kini vahe'mokizmi zamagi zamagenkema krenentaza avontafepi krente'naze.
Şi restul faptelor lui Omri şi tot ce a făcut şi puterea lui pe care a arătat-o, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel?
28 Hagi Omri'a frigeno Sameria asentazageno, nemofo Ahapu agri nona erino kinia mani'ne.
Astfel Omri a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în Samaria; Şi Ahab, fiul său, a domnit în locul său.
29 Hagi Kini ne' Asa'ma 38'a kafuma Juda vahe kinima nemanigeno'a, Omri nemofo Ahapu Israeli vahe kinia efore huno mani'ne. Hagi Omri nemofo Ahapu'a 22'a kafu Sameria kumatera kinia mani'neno Israeli vahera kegava hu'ne.
Şi în anul al treizeci şi optulea al lui Asa, împăratul lui Iuda, Ahab, fiul lui Omri, a început să domnească peste Israel; şi Ahab, fiul lui Omri, a domnit peste Israel în Samaria douăzeci şi doi de ani.
30 Hagi ko'ma maniza e'naza kini vahetmina zamagatereno, Omri nemofo Ahapu'a rama'a kefo avu'ava Ra Anumzamofo avurera hu'ne.
Şi Ahab, fiul lui Omri, a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI mai mult decât toţi cei care au fost înaintea lui.
31 Hagi Ahapu'a knare navu'nava nehue huno antahi amne nehuno, Nebati nemofo Jeroboamu'ma hu'nea kefo avu'avara agatereno, Saidoni kini ne' Etba'ali mofa' Jesebelina ara omenerino, Bali havi anumzamofonte monora hunte'ne.
Şi s-a întâmplat, ca şi cum ar fi fost un lucru uşor pentru el să umble în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, că a luat de soţie pe Izabela, fiica lui Etbaal, împăratul sidonienilor, şi a mers şi i-a servit lui Baal şi i s-a închinat.
32 Hagi Ahapu'a Sameria kumatera Bali havi anumzamofo mono no kino, agu'afina kresramna vu ita tro hunte'ne.
Şi a ridicat un altar pentru Baal în casa lui Baal, pe care o construise în Samaria.
33 Hagi anantera Asera a' havi anumzamofo amema'ama me' zafarami retru rentetere hu'ne. Hagi e'ina'ma hia zamo'a, ko'ma maniza e'naza kini vahetmimo'zama hu'naza kefo avu'avara agatereno, rama'a kefo avu'ava huno Ra Anumzana Israeli vahe Anumzamofona azeri arimpa ahe'ne.
Şi Ahab a făcut o dumbravă; şi Ahab a făcut mai mult, pentru a provoca pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel la mânie, decât toţi împăraţii lui Israel care au fost înaintea lui.
34 Hagi Ahapu'ma kinima mani'nea knafi, Beteli kumateti ne' Hieli'a Jeriko kumara ete eri agafa huno ki'ne. Hagi Ra Anumzamo'ma Nuni nemofo Josuama asami'nea kante anteno, ana kuma'ma eri agafa huno negigeno'a, ese mofavre'a Abiramu'a fri'ne. Hagi ana kumama kivagareno, ana kumamofo rankafama hagenentegeno'a, henka mofavre'a Segupu'a fri'ne. (Josua 6:26)
În zilele lui Hiel betelitul a construit Ierihonul; i-a pus temelia în Abiram, întâiul său născut, şi i-a pus porţile în cel mai tânăr fiu al său, Segub, conform cuvântului DOMNULUI, pe care îl spusese prin Iosua, fiul lui Nun.

< 1 Kva 16 >