詩篇 114

1 イスラエルがエジプトをいで、ヤコブの家が異言の民を離れたとき、

Când Israel a ieșit din Egipt, casa lui Iacob dintr-un popor cu o limbă străină,

2 ユダは主の聖所となり、イスラエルは主の所領となった。

Iuda a fost sanctuarul său și Israel locul stăpânirii lui.

3 海はこれを見て逃げ、ヨルダンはうしろに退き、

Marea a văzut și a fugit, Iordanul s-a întors înapoi.

4 山は雄羊のように踊り、小山は小羊のように踊った。

Munții au săltat ca berbecii și colinele ca mieii.

5 海よ、おまえはどうして逃げるのか、ヨルダンよ、おまえはどうしてうしろに退くのか。

Ce te-a supărat pe tine, mare, de ai fugit? Pe tine, Iordane, de te-ai întors înapoi?

6 山よ、おまえたちはどうして雄羊のように踊るのか、小山よ、おまえたちはどうして小羊のように踊るのか。

Voi, munți, că ați săltat ca berbecii, și voi coline, ca mieii?

7 地よ、主のみ前におののけ、ヤコブの神のみ前におののけ。

Cutremură-te pământule, în prezența Domnului, în prezența Dumnezeului lui Iacob,

8 主は岩を池に変らせ、石を泉に変らせられた。

Care a prefăcut stânca în apă stătătoare, cremenea în fântână de ape.