< 出エジプト記 35 >

1 モーセはイスラエルの人々の全会衆を集めて言った、「これは主が行えと命じられた言葉である。
Mousese da Isala: ili dunu fi huluane gilisima: ne sia: i. Amalalu, e da ilima amane sia: i, “Hina Gode da dilima amane sia: sa,
2 六日の間は仕事をしなさい。七日目はあなたがたの聖日で、主の全き休みの安息日であるから、この日に仕事をする者はだれでも殺されなければならない。
‘Dilia da hialigi amoga eso gafeyale gala amoga dilia da hawa: hamomu da defea. Be eso fesu amo da Na hadigi eso Nama modale ligiagai dagoi. Amo esoga dilia helefima. Nowa da Sa: bade esoga hawa: hamosea, amo fanelegema.
3 安息日にはあなたがたのすまいのどこでも火をたいてはならない」。
Hawa: hamosu maedafa hamoma. Sa: bade esoga, dilia diasu ganodini, lalu mae didima.’”
4 モーセはイスラエルの人々の全会衆に言った、「これは主が命じられたことである。
Mousese da Isala: ili dunu huluane ilima amane sia: i, “Hina Gode da dilima amane sia: sa,
5 あなたがたの持ち物のうちから、主にささげる物を取りなさい。すべて、心から喜んでする者は、主にささげる物を持ってきなさい。すなわち金、銀、青銅。
‘Hina Godema hahawane udigili iasu gaguli misa. Nowa dunu da hanai galea, e da hahawane udigili iasu amo gouli o silifa o balase amo gaguli misa.
6 青糸、紫糸、緋糸、亜麻糸、やぎの毛糸。
Eno da abula noga: iwane o sibi hinabo mola: ya: i o oga: iyei o yoi. Eno da abula goudi hinabo amoga hamoi.
7 あかね染めの雄羊の皮、じゅごんの皮、アカシヤ材、
Sibi gawali gadofo ulasi, bulamagau gadofo, aga: isia ifa,
8 ともし油、注ぎ油と香ばしい薫香とのための香料、
gamali susuligi, hedama: ne fodole nasu amo ilegesu susuligi amola gabusiga: manoma amoga gilisimusa:
9 縞めのう、エポデと胸当とにはめる宝石。
Eno da ‘ganilia: ne’ amola eno igi noga: idafa amo gobele salasu Ouligisu dunu ea ‘ifode’ amola Bidegi Gaga: su ganodini salimusa:’”
10 すべてあなたがたのうち、心に知恵ある者はきて、主の命じられたものをみな造りなさい。
Mousese da Gode Ea sia: eno Isala: ili dunuma amane adole i, “Hawa: hamosu dunu ida: iwane dilia gilisisu ganodini esalebe, ilia da misini amola Gode Ea hamoma: ne sia: i liligi huluane hamomu da defea.
11 すなわち幕屋、その天幕と、そのおおい、その鉤と、その枠、その横木、その柱と、その座、
Amo da Gode Ea Abula Diasu, ea dedebosu liligi huluane, ea ma: go, abula: ime, bulufalegei dududawalo, golasu ifa, amo ea bai huluane,
12 箱と、そのさお、贖罪所、隔ての垂幕、
Gode Ea Gousa: su Sema Gagili, ea gaguli ahoasu ifa, ea ga: lu amola abula amo da Gode Ea Gousa: su Sema Gagili wamolegesu,
13 机と、そのさお、およびそのもろもろの器、供えのパン、
fafai, ea ifa amola ea liligi huluane, agi ga: gi Godema iasu,
14 また、ともしびのための燭台と、その器、ともしび皿と、ともし油、
gamali bai amola ea liligi, gamali, gamali susuligi,
15 香の祭壇と、そのさお、注ぎ油、香ばしい薫香、幕屋の入口のとばり、
gabusiga: manoma amo gobesisu oloda amola ea gaguli ahoasu ifa, ilegesu susuligi, gabusiga: manoma, Gode Ea Abula Diasu logo holei abula ga: su,
16 燔祭の祭壇およびその青銅の網、そのさおと、そのもろもろの器、洗盤と、その台、
gobele salasu oloda, ea balasega hamoi gigiadomai, ea ifa amola liligi huluane, dodofesu ofodo amola ea bai,
17 庭のあげばり、その柱とその座、庭の門のとばり、
gagoi gaga: su abula amola ea golasu ifa amola ilia bai huluane, gagoi ea logo holei ga: su abula,
18 幕屋の釘、庭の釘およびそのひも、
Abula Diasu amola Gagoi ilia udidisu ifa sagasu amola efe udidisu,
19 聖所における務のための編物の服、すなわち祭司の務をなすための祭司アロンの聖なる服およびその子たちの服」。
abula ida: iwane gobele salasu dunu da Hadigi Malei Sesei ganodini hawa: hamosea salasu amola hadigi abula Elane amola egefelali sala.” Mousese da amo huluane hamoma: ne sia: i.
20 イスラエルの人々の全会衆はモーセの前を去り、
Isala: ili dunu da yolesili asili,
21 すべて心に感じた者、すべて心から喜んでする者は、会見の幕屋の作業と、そのもろもろの奉仕と、聖なる服とのために、主にささげる物を携えてきた。
amola huluane da hanai galea, hahawane udigili iasu amo Hina Gode Ea Abula Diasu hahamoma: ne Ema gaguli misi. Ilia da liligi huluane, amo da Hina Godema nodone sia: ne gadomusa: amola gobele salasu dunu ilia abula hamomusa: , amo gaguli misi.
22 すなわち、すべて心から喜んでする男女は、鼻輪、耳輪、指輪、首飾り、およびすべての金の飾りを携えてきた。すべて金のささげ物を主にささげる者はそのようにした。
Nowa da hanai galea, dunu amola uda da nina: hamosu liligi amo gouli gedusu, abula bagedigi, igi noga: i, gouli gisa: gini amola gouli nina: hamosu liligi huluane Hina Godema ima: ne gaguli misi.
23 すべて青糸、紫糸、緋糸、亜麻糸、やぎの毛糸、あかね染めの雄羊の皮、じゅごんの皮を持っている者は、それを携えてきた。
Nowa da abula noga: iwane o sibi hinabo mola: ya: i o oga: iyei o yoi o goudi hinaboga hamoi abula o sibi gawali gadofo ulasi o bulamagau gadofo amo liligi gagui dialebe, amo gaguli misi.
24 すべて銀、青銅のささげ物をささげることのできる者は、それを主にささげる物として携えてきた。また、すべて組立ての工事に用いるアカシヤ材を持っている者は、それを携えてきた。
Amola nowa da silifa o balase gagui galea, ilia da ilia hahawane udigili iasu Hina Godema gaguli misi. Amola nowa da aga: isia ifa Hina Gode Ea liligi hahamoma: ne defele gala da amo gaguli misi.
25 また、すべて心に知恵ある女たちは、その手をもって紡ぎ、その紡いだ青糸、紫糸、緋糸、亜麻糸を携えてきた。
Bagade dawa: su hawa: hamosu uda da abula nodomesu efe ahea: ya: i noga: iwane amola nodomesu efe amo mola: ya: i, oga: iyei amola yoi sibi hinabo amo gobiaha: i agoane hamoi amo gaguli misi.
26 すべて知恵があって、心に感じた女たちは、やぎの毛を紡いだ。
Ilia da goudi hinabo amoga efe hamosu.
27 また、かしらたちは縞めのう、およびエポデと胸当にはめる宝石を携えてきた。
Isala: ili fi asigilai ouligisu dunu da ‘ganilia: ne’ amola igi ida: iwane eno, amo ‘ifode’ amola Bidegi Gaga: su amo ganodini salimusa: gaguli misi.
28 また、ともしびと、注ぎ油と、香ばしい薫香のための香料と、油とを携えてきた。
Amola ilia da hedama: ne fodole nasu, gamali susuligi, ligiagasu susuligi amola gabusiga: manoma susuligi gaguli misi dagoi.
29 このようにイスラエルの人々は自発のささげ物を主に携えてきた。すなわち主がモーセによって、なせと命じられたすべての工作のために、物を携えてこようと、心から喜んでする男女はみな、そのようにした。
Nowa Isala: ili dunu da hanai galea da Hina Gode da Mousesema sia: i defele, Ea Abula Diasu hawa: hamomusa: gini, hahawane udigili iasu Hina Godema gaguli misi dagoi.
30 モーセはイスラエルの人々に言った、「見よ、主はユダの部族に属するホルの子なるウリの子ベザレルを名ざして召し、
Mousese da Isala: ili dunuma amane sia: i, “Hina Gode da Bisa: liele (Uli egefe amola He ea aowa - Yuda fi dunu) amo ilegei dagoi.
31 彼に神の霊を満たして、知恵と悟りと知識と諸種の工作に長ぜしめ、
E da Ea A: silibu ea gasa Ema i dagoi. E da Gode Ea A: silibu Hadigidafa amo Ea gasa lai dagoiba: le, hawa: hamosu bagade dawa: , amola liligi huluane noga: idafa hamoma: ne e da gasa gala.
32 工夫を凝らして金、銀、青銅の細工をさせ、
E da gouli, silifa amola balase amoga liligi ida: iwane hamomu dawa: , amola amoga osa: le dedesu hou noga: idafa dawa:
33 また宝石を切りはめ、木を彫刻するなど、諸種の工作をさせ、
E da igi ida: iwane gala amo hedofasu hou amola amoga osa: le dedesu hou noga: le dawa: E da ifa oso gasa: su hou noga: le dawa: amola liligi huluane hahamomusa: , e da dawa: lai amola gasa gala.
34 また人を教えうる力を、彼の心に授けられた。彼とダンの部族に属するアヒサマクの子アホリアブとが、それである。
Hina Gode da ema amola Ouhoulia: be (Ahisama: ge ea mano - Da: ne fi dunu) elama bagade dawa: su hou i dagoi. Ela da Hina Gode Ea A: silibu Hadigidafaga gasa lai dagoiba: le, ela da eno dunuma amo hou olelemu defele esala.
35 主は彼らに知恵の心を満たして、諸種の工作をさせられた。すなわち彫刻、浮き織および青糸、紫糸、緋糸、亜麻糸の縫取り、また機織など諸種の工作をさせ、工夫を凝らして巧みなわざをさせられた。
Ela da hawa: hamosu huluane hamomusa: gasa bagade gala. Amo da osa: le dedesu hou, hawa: hamomusa: meloa ilegele dedesu, abula amunisu amola sibi hinabo efe mola: ya: i, oga: iyei amola yoi amunasu hou amola abula hou eno. Ilia da hawa: hamosu huluane dawa: , amola liligi hamoma: ne ilegesu dedesu bagade dawa:”

< 出エジプト記 35 >