Umatiyu 12
1 Uganiya uginome uwui wa asabar uni, yeso ma wata a tiruu ti zalkama, anu tarsa umeme wa kuna ikomo, wa tubi uhuba i alkama areme.
În vremea aceea, Iisus mergea în ziua de Sabat prin lanurile de grâu. Discipolilor Săi le era foame și au început să culeagă căpățâni de grâu și să mănânce.
2 Sa anu bezi urusa wa ira anime, we gun we, “Ira, anu tarsa uweme wa zinu wuza imum ige sa idi rize awuzi unu wui asabar ba.”
Dar fariseii, văzând aceasta, i-au spus: “Iată că discipolii tăi fac ceea ce nu este îngăduit să facă în ziua de Sabat.”
3 Ma gun we, dayamu ira imum me sa Dauda ma wuzi sa ma kuna ikomo ba, me wan aruni atanu tumeme.
Dar El le-a zis: “N-ați citit ce a făcut David și cei ce erau cu el, când i-a fost foame?
4 Sa ma ribe udange Asere ma ri imumare sa yazi ya Asere igebe sa yazi dayari ime ba, nani aroni ameme wari, anu akatuma ka Asere wani cas wa rizi.
cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinea de spectacol, pe care nu era îngăduit să o mănânce nici el, nici cei care erau cu el, ci numai preoții?
5 Nani dayamu ira anyimo atize ta Asere, unu wui asabar, anu katuma ka Asere wadi wuzi katuma uwui asabar sarki u ira aburi.
Sau n-ați citit în Lege că, în ziua Sabatului, preoții din templu profanează Sabatul și sunt nevinovați?
6 In bushi uye be sama teki aginome.
Dar Eu vă spun că unul mai mare decât templul este aici.
7 Daagi irusa ani me, ami ticukun ti runta tini nyara da uya uni ceba, da ida ira aburi ana buri ba.
Dar dacă ați fi știut ce înseamnă acest lucru: “Eu doresc milă, și nu jertfă”, nu i-ați fi condamnat pe cei fără vină.
8 Barki vana unu memani Asere Asabar.
Căci Fiul Omului este Domnul Sabatului.”
9 Mari aje unu ribize ati denge ta Asere.
A plecat de acolo și a intrat în sinagoga lor.
10 Urunu ma rani desa tari me ta wi, wa iki Yeso, wa gu, “Ya wuna uri ahuman unu nu rono Asabar?” Vat anime wa barki wa kem ahira umeki uni.
Și iată că era acolo un om cu o mână uscată. L-au întrebat: “Este îngăduit să vindeci în ziua de Sabat?”, ca să-l acuze.
11 Ma gun we, “Cangi aveni a unyimo ashime ingi ma zin in katuma, ku rizi anyimo uwa rono Asabar, mada meki kuni masusuba.
El le-a zis: “Cine dintre voi are o oaie și, dacă aceasta cade într-o groapă în ziua de Sabat, nu se va apuca de ea și n-o va scoate afară?
12 Ka huno kani unu ma tami kutam ku ginome, barki anime ya wuna uri awuzi imum mu i huma uwui wa Asabar.”
Cu cât este mai valoros atunci un om decât o oaie! De aceea este permis să faci binele în ziua de Sabat”.
13 Sa yeso ma gun unu nume, “Wito tari tuweme.” ma witi, ti kuri ti huma gusi ti umureme.
Apoi i-a spus omului: “Întinde-ți mâna”. El a întins-o; și ea a fost refăcută întreagă, la fel ca cealaltă.
14 Anu ubezi urusa wa suri, wa gamirka tize ani ce numeme, unu nyara una uhuna ume.
Dar fariseii au ieșit și au uneltit împotriva lui, ca să-l nimicească.
15 Sa yeso ma tinka we, ma hiri ahira me, anu gwardang wa tarsi me, ma humani in we vat.
Isus, aflând aceasta, s-a retras de acolo. L-au urmat mulțimi mari de oameni; și El i-a vindecat pe toți,
16 Ma kwadiwe kati wa buki aye abanga me.
și le-a poruncit să nu-L facă cunoscut,
17 A'anime barki a nyinca ubuka ishaya agi.
ca să se împlinească ceea ce fusese spus prin profetul Isaia, care zicea
18 “U rere um be sa ma zauka, desa mara iriba in, de sa iriba in irumza barki me, indi wu me bi be biriri, madi buu anu zatu tarsa tize ta Asere una ukadure.
“Iată robul Meu, pe care l-am ales, iubitul meu, în care sufletul meu este binevoitor. Voi pune Duhul Meu peste el. El va proclama dreptatea națiunilor.
19 Mada cara iriba nani ma buu haw-haw, ba desa madi kunna ni myira nu me u nah.
El nu se va zbate și nu va striga, nici nu-i va auzi cineva vocea pe străzi.
20 Nisubo sa na biki upura ni puraba; upitila sa wa biki uwuno uda wono ba, kadura adi ri aje.
El nu va rupe trestia zdrobită. El nu va stinge nici un fân care fumegă, până când va conduce justiția la victorie.
21 Anu uzatu tarsa Asere wadi inki iriba ani za unmeme.
În numele Lui vor nădăjdui neamurile.”
22 A eh me unu babana urubo desa ma zin na agwergene, ma human in me, ku babana kabuki tizze mu kuri ma iri ahira.
Atunci a fost adus la El un orb și mut, posedat de un demon, și L-a vindecat, astfel că orbul și mutul vorbea și vedea.
23 Anu vat wa gamirka tizze, wa gu, “Nani unuge mani vana u dauda?”
Toată mulțimea era uimită și zicea: “Oare poate fi acesta fiul lui David?”
24 Sa anu ubezi urusa wa kunna anime wagu, “Unu ubari uba, zabul ugomo agwargene, unu me ma su zo agwegene.”
Dar fariseii, când au auzit, au zis: “Omul acesta nu scoate demoni decât prin Beelzebul, prințul demonilor.”
25 Yeso sa marusa ugamara uweme, magun we, “Vat tigomo sa ta harzina barki ni eru, ti di curno. Nipin nani akura sadi harzina barki ni eru sadi adi ir aje.
Cunoscându-le gândurile, Isus le-a zis: “Orice împărăție împărțită împotriva ei însăși este dărâmată, și orice cetate sau casă împărțită împotriva ei însăși nu va rămâne în picioare.
26 Ingi unu uburi masuzo unu uburi, wa harzina ahira ani eru azigino me. Aneni tigomo me tidi tunno?
Dacă Satana îl alungă pe Satana, el este dezbinat împotriva lui însuși. Cum va rămâne atunci împărăția lui în picioare?
27 Ingi unu bari u ba, azabul uni suzo agwergene, ahana ashime we, wa suzo unu bari wa vi? I anime we wani wadi cukuno anu bara utize tishime.
Dacă Eu, prin Beelzebul, scot afară demoni, prin cine îi scot copiii voștri? De aceea ei vor fi judecătorii voștri.
28 Ingi me unu bari ubi be biriri ba Asere in suzo agwergene anime, tigomo ta Asere ta aye shi a zigino me.
Dar dacă eu, prin Duhul lui Dumnezeu, scot afară demoni, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
29 Adi wu aneni aribe a kura unani kara a ciri me tirunga, indaki atuba utira umemba, adi ku cari tirunga ta akura me.
Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să-i jefuiască bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic? Atunci îi va jefui casa.
30 Desa da mazo nan mi ba, nan debe sa mazon in orso nan mi ba madi samirka.
Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, și cine nu se adună cu Mine, risipește.
31 Barki anime in boo shi, na ti veteni vat madini marume, nan usizikeme wanu, vat desa ma sizikeme bi beu biriri ada ceke meba.
De aceea vă spun că orice păcat și orice blasfemie va fi iertat oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului nu va fi iertată oamenilor.
32 Vat desa ma tissa vana Asere, ca a veteme madini mameme. Dasa ma titta bibe biriri, ada vete madini mamebe, une nan-akura iwono. (aiōn g165)
Oricine va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului, îi va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu-i va fi iertat, nici în veacul acesta, nici în cel viitor. (aiōn g165)
33 “Nani igu matiti ma rizi uyo me cangi urizi, nani igu matte mazi zenzeg uyo me cangi uda rizi meba, barki a tingiza utiti ahira uyo me uni.
“Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat, căci pomul se cunoaște după rodul lui.
34 Shi ahana iwa, aneni ida ke i bu tizze ti huma, sa izi ana aburi, barki imum be sa ya re iriba, ine ini unu ma boo.
Voi, urmași ai viperelor, cum puteți, fiind răi, să vorbiți lucruri bune? Căci din belșugul inimii, gura vorbește.
35 Unu iriba ishew, anyimo iriba shew imeme maka wuzi imum mu ihuma, unu uburi, anyimo ani hara niburi numeme maka wuzi imum mu iburi.
Omul bun din comoara sa bună scoate lucruri bune, iar omul rău din comoara sa rea scoate lucruri rele.
36 In booshi, uwui umara une vat imum be sa unu ma wuzi adi gunguno ini.
Eu vă spun că orice cuvânt deșert pe care-l spun oamenii, vor da socoteală de el în ziua judecății.
37 Tizze tiwe tini tidi burwe, nan ti ri w. e”
Căci prin cuvintele voastre veți fi îndreptățiți, iar prin cuvintele voastre veți fi osândiți.”
38 Aye anu dungara wan na nu bezzu urusa, wa kabirka me wagu, “Unu dungara, ti nyara ti iri bire bi huri ahira aweme.”
Atunci unii dintre cărturari și farisei au răspuns: “Învățătorule, vrem să vedem un semn de la Tine.”
39 Yeso ma kabirka we magu, “Anu uneh ana aburu. Anu bezi uzatu hem, wa nyara wa iri bihuri, bi huri bi zoni sa adi bezzi we in daki bi Yunasa unu ukurzo.
Dar El le-a răspuns: “Un neam rău și adulterin caută un semn; dar nu i se va da alt semn decât semnul proorocului Iona.
40 Kasi sa Yunusa mawu tiye ti taru uwui nan niye anyimo apuru abicere, ane ani vana unu madi wu tiye ti taru niye nan nuwui anyimo adizi.
Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele peștelui uriaș, tot așa și Fiul Omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului.
41 Rono uweki utizze ti unineba wadi hiri nan anu uneh ugeme wadi reki we. Nani wadi hem in tizze ti Yunusa abame.
Bărbații din Ninive vor sta în picioare la judecată cu acest neam și îl vor condamna, pentru că s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că cineva mai mare decât Iona este aici.
42 Rono uweki utizze ti ugomo ane u kudu, madi hiri wanna nu uneh ugeme madi reki we. Barki ma eh usuro upingaru une ma kunna urusa u Sulemanu. Desa mateki sulemanu mayeh.
Împărăteasa Sudului se va ridica la judecata cu acest neam și-l va osândi, pentru că a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată, cineva mai mare decât Solomon este aici.
43 Sa ugwergene ubit ingi masuro ahira unu, madi tarsi ti hira ti uzatume umei barki u nyara u venke, mada kenze ba.
“Când un duh necurat iese din om, trece prin locuri fără apă, căutând odihnă, și nu o găsește.
44 Abinime ani madi gu, 'In di kuri akura sa ma suroni.' Ingi makuro, madi kem akurame unu ma zoni aciki anime.
Atunci el spune: “Mă voi întoarce în casa mea de unde am venit.” Și când se întoarce, o găsește goală, măturată și pusă în ordine.
45 Abinime ani madi ha maka inta agwergene usunare sa wa teki me ini mumu iburi. Wa ribe wa cukuno abini me. Unu uginomr ticukun ta dumo me ti teki ta jeme uni curnome. Ane ani idi cukuno inune uburi ugeme.”
Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri mai rele decât el, intră înăuntru și locuiesc acolo. Ultima stare a acelui om devine mai rea decât prima. Tot așa va fi și cu această generație rea.”
46 Mara anyimo atizze nan nigora, a inome nan anu henume wa turi a matara. Wanyari wa buki tizze wan me.
Pe când vorbea El încă mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să vorbească cu El.
47 Uye ma gun me, “Uwari uweme nan anu henu uwe me wa turi a matara wa nyara ubuka utizze nan hu.”
Cineva i-a zis: “Iată, mama ta și frații tăi stau afară și caută să vorbească cu tine.”
48 Ma kabirka magun me, “Aveni a ino um? Aka veni anu henu um?”
Dar el a răspuns celui ce-i vorbea: “Cine este mama mea? Cine sunt frații mei?”
49 Ma witi tari uwatu anu tarsa ume, masa, “Uwari um be nan anu henu um.
El a întins mâna spre ucenicii Săi și a zis: “Iată mama Mea și frații Mei!
50 Vat desa ma wuza imum me sa aco um, anyimo aseseri ma nyara, memani u henu um, nan ka ino um.”
Căci oricine face voia Tatălui Meu, care este în ceruri, acela este fratele Meu, sora Mea și mama Mea.”
