Uluka 18
1 Ma buki we tize ta nyimo, abanga a birangara ko uya uganiya. Katti wa kuri inna dumo.
Și le-a mai spus o pildă, ca să se roage mereu și să nu se dea bătut,
2 Innu gusa, “Anyumo nire nipin ure unu urusa tize ma zo meni biyau ba Aere ba dāā ma hiri anu in tice ani ce ba.
zicând: “Într-o cetate era un judecător care nu se temea de Dumnezeu și nu avea respect față de oameni.
3 Ure ukoro ma rani a nyimo ani pin ma ziki innu eze ahira a meme, unnu gusa, “Ben kim in kem in suri a tari ti nu ukara um.
În acel oraș era o văduvă care venea adesea la el și îi spunea: “Apără-mă de adversarul meu!”.
4 A tiye joko ma zunusu ma benki meba, kamarka tiye cin magu nice nimeme, inda zom biyau ba Asere ba nannu hira anabu gu imum ba.
El nu a vrut pentru o vreme, dar după aceea și-a zis: “Deși nu mă tem de Dumnezeu și nici nu respect pe om,
5 Barki ukoro ugeme ma hum nipum.
totuși, pentru că această văduvă mă deranjează, o voi apăra, altfel mă va obosi prin venirea ei continuă.””
6 Asere magu, “kunna imum ige sa unu rusa itize ma buki.
Domnul a zis: “Ascultă ce spune judecătorul nedrept.
7 A ana Asere mada ayen kadundere a hira anu zonka sa wa zin na so innu wui nan niye ba?
Nu-i va răzbuna oare Dumnezeu pe aleșii Săi care strigă la El zi și noapte și totuși are răbdare cu ei?
8 Ma buka shi agi madi e in kadundere debe. anime ani, inka vana Asere ma aye, madi kem u inko iriba a ma nyanga?
Eu vă spun că îi va răzbuna repede. Cu toate acestea, când va veni Fiul Omului, va găsi el credință pe pământ?”
9 Monno ma kuri mabuki tize tanyimo a ayesa wa inki iriban agi wa zi lau wa izi aye.
Și a spus pilda aceasta unor oameni care erau convinși de dreptatea lor și care disprețuiau pe toți ceilalți:
10 Anu are wa ha udenge ASere abiringara, anu bezi urusa nan nu kabsa ukirfi.
“Doi oameni s-au urcat în templu să se roage: unul era fariseu, iar celălalt vameș.
11 Unu bezi ursa ma tonno in biringara anice nimeme, akari, anu imum ibur, anu tozoin na ney nani gu unu imum ibur, anutozo in na ney nani gu unu ukabsa ikirfi igeme.
Fariseul stătea în picioare și se ruga de unul singur, așa: 'Doamne, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni: șantajiști, nedrepți, adulteri, sau chiar ca acest vameș.
12 In kee in gam ure imum are kare ka tiya tiye sunare, in nyiza udukym anyimo ukirau vatimum sa ma kem.
Eu postesc de două ori pe săptămână. Dau zeciuială din tot ce primesc'.
13 Senke unu kabsa ikirfi me, maa turi put, ma yeze aje a sere senke ma vavi nihenu ni meme, unnu gusa, Asere kunna ugogoni um una maa dini”.
Dar vameșul, care stătea departe, nici măcar nu voia să-și ridice ochii spre cer, ci își bătea pieptul, zicând: 'Doamne, ai milă de mine, păcătosul!
14 Ma gu imme, unun ugeme makuri a kura ameme lau, ma teki uroni me, barki vat unu uge sa ma yeze nice nimeme adi yeze me.
Vă spun că acesta s-a coborât la casa lui mai degrabă îndreptățit decât celălalt; căci oricine se înalță va fi smerit, dar cel ce se smerește va fi înălțat.”
15 Anu me wa kuri wa e inna hana cincin, barki wa dari we, senke anu tarsa wa iri waa gwarika me.
Îi aduceau și pruncii lor, ca să se atingă de ei. Dar, văzând aceasta, discipolii i-au mustrat.
16 Senke Yeso ma titi me, innu guna, cekini mu hana mu cincin wa e a hira am, kati ikarti weba akura Asere awe ani.
Isus i-a chemat și le-a zis: “Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i împiedicați, căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia.
17 Kadundere ma bukashi, unu yesa ma nyari me ukaba a kura Asere gu vana cingilin, madaa ribe a nyimo ba.
Mai mult ca sigur, vă spun că oricine nu primește Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
Un domnitor L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
19 Yeso magu imme, nyani utisam unu uriri? unu uriri mazoni senke Asere cas.
Isus l-a întrebat: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
20 Urusa udungurka me, kati utoti unni ney u uye ba, kati u huu uye, kati uwuzi nikari, kati u wu moco, wuza aka coo uwe me imum iriri.
Tu cunoști poruncile: Să nu comiți adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
21 Ugomo ma gu, “Vat timumum me ma wuzi dati innu ti nyani tum.
El a zis: “Am observat toate aceste lucruri din tinerețea mea.”
22 Sa Yeso maa kunna magu imme, imum ineisa wa dira. udi zizi vat imum sa uzin u nya anu dira, u kabi ya zesere, u e u tarsim.
Isus, auzind acestea, i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește încă. Vinde tot ce ai și dă-le săracilor. Atunci vei avea o comoară în ceruri; apoi vino și urmează-mă.”
23 Senke sa ugomo ma kunna timumun me, ma kunna iriba kang, barki ikirfi imeme.
Dar când a auzit acestea, s-a întristat foarte tare, căci era foarte bogat.
24 unnu ira umeme maa kunna iriba, magu, a ikunna. Unnu ikirfi maribe akura Asere.
Isus, văzând că se întrista foarte tare, a zis: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!
25 me inna banga ba U Pakumi uribe anyimo anije ni alira, unnu guna una kirfi ma ribe Akura Asere.
Căci este mai ușor pentru o cămilă să intre prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
26 kunna wagu, “Ani aveni madi suburka?”
Și cei ce au auzit au zis: “Atunci cine poate fi mântuit?”
27 makabirka, imum sa idaa hem anu ba idi hem a hira Asere.
Dar El a zis: “Ceea ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu.”
28 magu, “Ba, ta ceki tirunga tiru vat ti tarsa we?”
Petru a zis: “Uite, am lăsat totul și am venit după Tine.”
29 magu in weh, kadundere maguna si, daki uye sa ma ceki akura ameme, uney, a henu nan aka coo, nan na hana, barki akuru Asere,
El le-a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care a lăsat casă, sau nevastă, sau frați, sau părinți, sau copii, pentru Împărăția lui Dumnezeu,
31 ma ori anu tarsa a hira ameme, magu in we ira, ti haza urshalima, vat unyettike wa na kadura me abanga vana unubu idi Ngwinca.
Apoi a luat pe cei doisprezece deoparte și le-a zis: “Iată, ne vom sui la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului.
32 nya me atari alumai, Wadi Wuzi me nieru, wa nya me mu ih wa wu me tobi.
Căci El va fi predat neamurilor, va fi batjocorit, tratat cu rușine și scuipat.
33 wa maari utira ume, we hu me, rono utaru ma hiri.
Îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi, va învia.”
34 rusi timumum ba, a hunze Wen, daa wa rusi ba imum sa abuki ba.
Ei n-au înțeles nimic din toate acestea. Acest cuvânt le-a fost ascuns și nu au înțeles ce se spunea.
35 Yeso ma eh mamu nan uyeriko, ure urubo ma ciki upuru una unnu nyara.
Pe când se apropia de Ierihon, un orb stătea pe drum și cerșea.
36 ma kunna nigoh nanu wa aaki, ma iki,
Auzind o mulțime care trecea, a întrebat ce înseamnă aceasta.
37 izi?” Wa gu imme, Yeso u Nazeret ma aka.
Ei i-au spus că Isus din Nazaret trecea pe acolo.
38 Me ma Yeze nigwiran, magu, “Yeso, vana u Dauda, kuma ngogoni um”.
El a strigat: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
39 Sa wa haaki aje wa gwangirka urobo me, wa gu 'imme ma ingara tik. Senke ma ru aje innu hunu kang, Vana U Dauda! Kunna ugogoni um”.
Cei care mergeau în frunte îl mustrau, ca să tacă; dar el striga și mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
40 Yesu ma tonno dang ma dungurka a eh innu nu me a hira a meme.
Isus, stând în picioare, a poruncit să fie adus la El. După ce s-a apropiat, l-a întrebat:
41 U nyara u wu we?” Magu, “Una kura, in nyara in hiri a hira?”
“Ce vrei să fac?”. El a spus: “Doamne, ca să văd din nou”.
42 Ma gu imme, kaba uhira, u inko iriba uwe me wa nya we ni huma.
Isus i-a zis: “Primește-ți vederea. Credința ta te-a vindecat”.
43 Me maa huma, matarsi me, unnu nonzo Asere. Anu vat sa wa iri, wa nonzo Asere.
Și îndată și-a recăpătat vederea și a mers după el, slăvind pe Dumnezeu. Tot poporul, când a văzut, a lăudat pe Dumnezeu.
