Uluka 11
1 Ure uganiya Yeso māzin in Biringara a are ahira, uye anyimo ahana utarsa umeme, magun me, “Ugomo-Asere, bezin duru uwana ubirgngara gusi Yahaya me sa mā sa mā bezi a unu tarsa umeme”.
După ce a terminat de rugat într-un loc, unul din ucenicii Săi I-a zis: “Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum i-a învățat și Ioan pe ucenicii Săi.”
2 Yeso magun we, “Uganiya sa izin in biringara i gu, Acco, ackpici nizanu we me tigomo tiwome ti e,
El le-a zis: “Când vă rugați, spuneți, “Tatăl nostru care ești în ceruri, fie ca numele tău să fie păstrat sfânt. Fie ca Împărăția Ta să vină. Facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ.
3 Nyam duru imumbe sa tide ree konde uya uwui.
Dă-ne în fiecare zi pâinea noastră cea de toate zilele.
4 Kpicon duru madini marume, gusi ande sa ticensu we in muruba mu inde. Kati uhan haru anyimo uwuza umadini.
Iartă-ne nouă păcatele noastre, pentru că și noi înșine iertăm tuturor celor care ne sunt datori. Nu ne duce pe noi în ispită, ci izbăvește-ne pe noi de cel rău”.”
5 “Yeso magunwe, “Aveni anyimo ashi me inka mazin unu roni, madi haa ahira ameme ina tee niye, magun me, “Uroni, nyam ureme ubi mara immare inituru.
El le-a zis: “Care dintre voi, dacă vă veți duce la miezul nopții la un prieten și-i veți spune: “Prietene, împrumută-mi trei pâini,
6 Sa azi anime ure uroni mā aye a'ana me usuro atanu, abanna me izom mi mum be sa indi nyame,
căci un prieten de-al meu a venit la mine din călătorie și nu am ce să-i pun înainte,
7 Unuge sa maraa anyimo, makabirka, magu, kati-uwuzum dundung. Mamu kursa ana tukum am, in kuri inzi ina hana am ta mu totto. In daki in hiri inya we bi mana bi mare.
iar el, dinăuntru, va răspunde și va zice: “Nu mă deranja. Ușa este acum închisă, iar copiii mei sunt cu mine în pat. Nu pot să mă ridic și să ți-i dau'?”?
8 Ma buka shi, sa daki mahira ma nya we immare ba, abinime sa mazi uroni ume, daki wa kunna mu e ba, ugusa unu tira utari time ne, madi hiri ma nyawe vat immare sa unyara.
Vă spun că, deși nu se va ridica și nu i le va da, pentru că este prietenul lui, totuși, datorită insistenței lui, se va ridica și îi va da atâtea câte îi trebuie.
9 Mi in kuri ingusa shi, ikoni adi nya shi, nyara ni indi kem, kpotikon ana tukum adi poki shin.
“Vă spun: cereți și vi se va da. Continuați să căutați și veți găsi. Continuați să bateți la ușă și vi se va deschide.
10 Barki vat de be sa mā iko ma ke makabi, vat de sa ma nyara madi kuri makem; vat de sa ma kpotiko ana tukum me, adi poki men.
Căci oricine cere primește. Cel care caută găsește. Celui care bate i se va deschide.
11 Ire imum ini anyimo ashi me, inki vana umeme ma ikome bi cere, madi nyame biwa anyo abi cere me?
Care dintre voi, taților, dacă fiul vostru va cere o pâine, îi va da o piatră? Sau, dacă va cere un pește, nu-i va da un șarpe în loc de pește, nu-i așa?
12 Nyani inki ma iko me niwa, any me be bino?
Sau, dacă va cere un ou, nu-i va da un scorpion, nu-i așa?
13 Sa azi shi sa iwuza we imum iburu irusa ya nya ahana ashi me umum irere. Ahana ahira Aco ushi me sa maraa uzezsere, madi bibe bilau ba sere bige sa wa tiri me tari?
Dacă voi, deci, fiind răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru ceresc va da Duhul Sfânt celor care i-l cer?”
14 Ure uganiya, sa ye mazinu suso agbērgene anipum ure ubabbana. Uganiya sa ugbergene masuri, unu me sa mazi ubabbana mā buki tize. Abini me ni ori nanu ni kunna biyyau!
El scotea un demon, și acesta era mut. După ce demonul a ieșit, muticul a vorbit; și mulțimile se mirau.
15 Abanna me, aye anyimo anabu wa guana, “In nikara ni Ba'alzabuba ugomo wa gbergene mani māzinu suzo agbergene.
Dar unii dintre ei ziceau: “El scoate demonii prin Beelzebul, prințul demonilor.”
16 Aye wa masa me, wa nyara uguna wa bezi we uzina uire imum usuro azezsere.
Alții, punându-l la încercare, căutau de la el un semn din cer.
17 Abini me sa Yeso marusa a buru awe me, “Vat tigomo be sa ta harzina kare, ina je adini, tamare ini inome, ikure in akura a harzina kare, ina je nan ani a rizo in nome.
Dar El, cunoscându-le gândurile, le-a zis: “Orice împărăție împărțită împotriva ei însăși este dărâmată. O casă împărțită împotriva ei însăși cade.
18 Inki bibe biburu ba harzina kare ina je nan bini nibin, adiwu aneni tigomo ti meme ti rusi utonno? Abanna ya guna agi in suzo agbergene in nikara ni Ba'alzabuba.
Dacă și Satana este dezbinat împotriva lui însuși, cum va rezista împărăția lui? Căci voi spuneți că eu scot demoni prin Beelzebul.
19 Inki ma suso agbergene usuro Ba'alzabuba, ahira ande sa wa tarsa shi wa suso agbergene me? Barki anime, we wani wadi cukuno shi anu yesi utize tini kobbi.
Dar dacă Eu scot demoni prin Beelzebul, prin cine îi scot copiii voștri? De aceea ei vor fi judecătorii voștri.
20 Abanna me in ahira Asere ani in suzo agbergene, ya cukuno uguana tigomo tigomo-Asere ta aye ahira ashi me.
Dar dacă eu, prin degetul lui Dumnezeu, scot afară demoni, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit la voi.
21 Inki unubu una nikara, una tirunga tinikono madi ke matonno a kura ame ani, tironga time me tidi suri.
“Când un om puternic, înarmat până-n dinți, își păzește locuința, bunurile sale sunt în siguranță.
22 Inki ure unu uge be sa mateki me in nikama ma aye mare nikara nime, madi zaki tironga timi kono ahira unu me, makuri ma humuko tironga me.
Dar când cineva mai puternic îl atacă și îl învinge, îi ia toată armura în care se încredea și își împarte prada.
23 Desa zo me nigoo nan me, ishina ini mazin nan nan me; desa ma zome unu orso nan me, mazinu samara me uni.
Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea. Cine nu se adună cu mine se risipește.
24 Inki bibe bizenze ba suro anyimo unubu, make matarsi ti hira ti huu mazinu nyara ahira be sa madi venken. Inki daki makem ba, aguana, 'Tonno in akura am sa ma suroni.
După ce a ieșit din om, duhul necurat trece prin locuri uscate, căutând odihnă; și, cum nu găsește nimic, zice: “Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieșit.
25 Uganiya sa maze, makem a visa akura me, a kuri abarka ani lau.
Când se întoarce, o găsește măturată și pusă în ordine.
26 Madusa mazika are gbergene wani sunare agebe sa wateki me ini imum iburu, wa ē wa cukuno ahira me. Umaska unu ugino uteki utuba me unu zenze.
Atunci se duce și ia alte șapte duhuri mai rele decât el, intră și locuiesc acolo. Ultima stare a acelui om devine mai rea decât prima.”
27 Ya cukuno, uganiya sa māzin unboo timūmuū tigino, ure uneh mahira anyimo ani gura me mayeza nigmirang magun me, a buru sa a yoo arere ani ahira Asere, nan nihene sa wa hanzi.
Pe când zicea El aceste lucruri, o femeie din mulțime a ridicat glasul și I-a zis: “Binecuvântat este pântecele care Te-a născut și sânii care Te-au alăptat!”
28 Me makuri magu ana rere wani ande sa kunna tize ta Asere wakuri wa tarsi tini.
Iar el a zis: “Dimpotrivă, fericiți cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc.”
29 Uganiya sa anu waraa anyimo u eze ayimo u eze ahira ani ori, mahaa matubi maguana, uge cara me, u cara uzenze uni. Unyara uira ure imum, imum be sa unyara uguna anya uni une uni gusi uyunusa.
Când s-a adunat mulțimea la El, a început să zică: “Acesta este un neam rău. Ea caută un semn. Nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona.
30 Barki gusi yunusa sa ma cukuno imum uira ahira anu neneba, animani ahira avana unuba madi cukuno imum be anyara sa u ira uge ucara me.
Căci, după cum Iona a fost un semn pentru niniviteni, așa va fi și Fiul Omului pentru acest neam.
31 Korimo ukudi, madi tonno ma bui tize tini kobbo nan nabo ucar uge me, wadi kuri wa huzi we. Abanna me, ma aye ahira a put barki ma kunna urusa utize ti sulaimanu. Abanna me uye mayenne sa mateki Sulaimanu me.
Împărăteasa Sudului se va ridica la judecată împreună cu oamenii acestui neam și îi va condamna, pentru că a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată că unul mai mare decât Solomon este aici.
32 Anu Neneba wadi tonno atize tini kobbo nan nu ucara ugeme, wadi kuri wa huzi we. Abanna me wa kunna tize ti Ugomo-Asere ahira Yunusa wanno wa kabi abanna me uye ma yenne sa mateki yunusa me.
Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată împreună cu acest neam și îl vor condamna, pentru că s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată, unul mai mare decât Iona este aici.
33 Daki uye marani sa madi 'Ponsi' upitila ma hunze unin, nyani ma impi uni unu ucorom, abanna madi inki uni ahira aticukun ti uni barki vat de be sa ribe anyimo udenge me ama iri masaa me.
Nimeni, când aprinde o lampă, nu o pune în pivniță sau sub un coș, ci pe un suport, ca să vadă lumina cei ce intră.
34 Aje ashi me ane ani upitila ushi me, inki aje ashi me ahira memerom, apum ashi me adi minca in masaa, abanna me inki aje ashi ada hira memorm ba, apum ashi me adi cukuno in mariu.
Lampa trupului este ochiul. De aceea, când ochiul tău este bun, tot corpul tău este și el plin de lumină; dar când este rău, tot corpul tău este plin de întuneric.
35 Wusani Seke, barki kati masaa me macukuno shi mariu.
De aceea, vedeți dacă lumina care este în voi nu este întuneric.
36 Inki vat apum ashi me aminca in masaa, mariu mazoni ko cingilin, vat apum acukuno gusi upitila uge sa uzin in masaa ma uni ahira a “Shi me”.
Așadar, dacă tot trupul vostru este plin de lumină, neavând nicio parte întunecată, va fi în întregime plin de lumină, ca atunci când lampa cu strălucirea ei strălucitoare vă luminează.”
37 Uganiya sa māmari tize me ure ubafarise magu ame ma ē akura ameme mari imare, Yeso maribe macukono.
Pe când vorbea el, un fariseu l-a invitat să ia masa cu el. El a intrat și s-a așezat la masă.
38 Ubafirse madusa makunna biyyau barki ma iri me ma dunkuno aree imare saarki ukpico utari.
Fariseul, când l-a văzut, s-a mirat că nu se spălase mai întâi înainte de cină.
39 Abanna me ugomo-Asere magua me shi Afarisiya ikpicjo kamaru kisso nan u isso idang, abanna a nyimo me a ciki in madini nan mu mummu gbem amu ruba.
Domnul i-a zis: “Voi, fariseii, curățați partea exterioară a paharului și a farfuriei, dar partea voastră interioară este plină de șantaj și de răutate.
40 Shi anabu anuu uzatu ubasa utize, debe sa mabara matara me daki memani mabara anyimo me ba?
Voi, nebunilor, nu cumva Cel care a făcut partea exterioară nu a făcut și partea interioară?
41 Nyani imum be sa izi yanu dira abanna vat imumu idi cukuno shi lau.
Dar dați ca daruri celor nevoiași cele dinăuntru și iată că toate lucrurile vor fi curate pentru voi.
42 Abanna me, kash ushi anu bezi urusa, ayenne ikapsa bi inde azezsere ukirau umu pene, nan ti tuni-tizuu nan kondi tiya titene tu nyinza u gmei, abanna me ya samirka imum ihuuma nan irere ya Asere. Gbas ini a wuzi imum irere, ti hem Asere, a wuzi ukasu ati roronga.
Dar vai de voi, fariseilor! Pentru că voi dați zeciuială pentru mentă, rudenie și orice altă plantă, dar ocoliți dreptatea și dragostea lui Dumnezeu. Ar fi trebuit să le faceți pe acestea și să nu le lăsați pe celelalte nefăcute.
43 Kash ushi anurusa, barki inyara anya tihira titicukum tirere anyimo ati denge ta Asere, akuri a Issi shi a u usi shi ninonzo anyimo ukasuwa.
Vai de voi, fariseilor! Pentru că vă plac locurile cele mai bune din sinagogi și salutul din piețe.
44 Kash ushi izi kasi mucau sa daki awuzi muni uraa amaru ba, anubo wanno wa haka azezsere amuni azo uguna warusa ba.
Vai vouă, cărturari și farisei, ipocriților! Pentru că sunteți ca niște morminte ascunse, iar cei care umblă peste ele nu știu.”
45 Ure unu bezizi anyimo anu rusa Ayahudawa mā kabirka magua we, unu bezizi imum be sa wa buka ya caran duru iriba cangi.
Unul dintre avocați i-a răspuns: “Învățătorule, spunând aceasta, ne insulți și pe noi.”
46 Yeso magu, “Kash ushi anu bezizi utize! Abana ya cana unu ucira ugilak ugebe sa teki nikara vat. Abanna shi, in nipo ma daki ya dara tironga me ba.
El a zis: “Vai de voi, avocaților! Pentru că îi încărcați pe oameni cu poveri greu de purtat, iar voi înșivă nu ridicați nici măcar un deget pentru a ajuta la purtarea acestor poveri.
47 Kash ushi, abanna me ibara tiroronga ti ringizi amucau ma a dura Asere ayene unu uneze unu uneze ushi memani wa huu me.
Vai de voi! Pentru că voi construiți mormintele profeților, iar părinții voștri i-au ucis.
48 Ya cukuno ane unu guna irusa inti hara tinu uneze-uneze ushi me, barki we wa huu ana kudura ka Asere sa iringizi in we.
Așa că voi mărturisiți și consimțiți la faptele părinților voștri. Căci ei i-au ucis, iar voi le construiți mormintele.
49 Barki agino abanga urusa Asere wagu “Indi tumi ahana kadura nan ana dura ka Asere ahira aweme wadi kuri patti we, wa huuzi aye anyimo awe me.
De aceea și înțelepciunea lui Dumnezeu a spus: “Voi trimite la ei profeți și apostoli; și pe unii dintre ei îi vor ucide și îi vor prigoni,
50 Ucara ugene me, udi ziki kaduma ka mayye mana kadura Asere sa ahuu datti utuba unee.
pentru ca sângele tuturor profeților, care a fost vărsat de la întemeierea lumii, să fie cerut de acest neam,
51 Usuro amayye mattabila uhana ama Zakariya unuge sa ahuu atii hira utonzino unu tize ta Asere ti lau. Ee, mabuki shi adi nyari mayeje magino me ucara ugino me.
de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar și sanctuar. Da, vă spun, va fi cerut de această generație.
52 Kash ushi, anu bezizi urusa uti ze ta Yahudawa, barki ya zi kani imum ipoko ana tukumm urusa, shi acce ashime daki ya ribe ni ba, ya kuri ya kanti anu rie-uribe.
Vai de voi, avocaților! Căci ați luat cheia cunoștinței. Voi înșivă nu ați intrat înăuntru, iar pe cei care intrau, voi i-ați împiedicat.”
53 Sa Yeso ma ceki abanna me, unu nyetike nan Farisayawa wa wuzi ni eru nan me, wa wuzi matara nan me ti roronga gbardang.
Pe când le spunea El aceste lucruri, cărturarii și fariseii au început să se mânie cumplit și să scoată multe lucruri de la El,
54 Wazin unu nyara uti nah be sa wadi maki me anyimo a gbarang sa mazinu uboo me.
pândindu-L și căutând să-L prindă în ceva ce ar putea să spună, ca să-L acuze.
