Salmi 90
1 Preghiera di Mosè, uomo di Dio. O Signore, tu sei stato per noi un rifugio d’età in età.
O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu. Doamne, ai fost locuința noastră în toate generațiile.
2 Avanti che i monti fossero nati e che tu avessi formato la terra e il mondo, anzi, ab eterno in eterno, tu sei Dio.
Înainte ca munții să se nască, sau chiar înainte să fi format pământul și lumea, chiar din veșnicie în veșnicie, tu ești Dumnezeu.
3 Tu fai tornare i mortali in polvere e dici: Ritornate, o figliuoli degli uomini.
Tu întorci pe om la nimicire și spui: Întoarceți-vă, copiii oamenilor.
4 Perché mille anni, agli occhi tuoi, sono come il giorno d’ieri quand’è passato, e come una veglia nella notte.
Căci o mie de ani în ochii tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut, și ca o gardă în noapte.
5 Tu li porti via come in una piena; son come un sogno. Son come l’erba che verdeggia la mattina;
Îi porți precum cu un potop; ei sunt ca un somn, dimineața sunt ca iarba care crește;
6 la mattina essa fiorisce e verdeggia, la sera è segata e si secca.
Dimineața, înflorește și crește; seara este tăiată, și se ofilește.
7 Poiché noi siam consumati per la tua ira, e siamo atterriti per il tuo cruccio.
Căci suntem mistuiți prin mânia ta și prin furia ta suntem tulburați.
8 Tu metti le nostre iniquità davanti a te, e i nostri peccati occulti, alla luce della tua faccia.
Ai pus nelegiuirile noastre înaintea ta, păcatele noastre tainice în lumina înfățișării tale.
9 Tutti i nostri giorni spariscono per il tuo cruccio; noi finiamo gli anni nostri come un soffio.
Căci toate zilele noastre sunt duse în furia ta, ne petrecem anii ca o poveste spusă.
10 I giorni de’ nostri anni arrivano a settant’anni; o, per i più forti, a ottant’anni; e quel che ne fa l’orgoglio, non è che travaglio e vanità; perché passa presto, e noi ce ne voliam via.
Zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani; și dacă din cauza puterii ar fi optzeci de ani, totuși puterea lor este muncă și întristare, căci trece repede și noi zburăm.
11 Chi conosce la forza della tua ira e il tuo cruccio secondo il timore che t’è dovuto?
Cine cunoaște puterea mâniei tale? Potrivit cu temerea de tine, așa este furia ta.
12 Insegnaci dunque a così contare nostri giorni, che acquistiamo un cuor savio.
De aceea învață-ne să ne numărăm zilele, ca să ne dedicăm inimile la înțelepciune.
13 Ritorna, o Eterno; fino a quando? e muoviti a pietà dei tuoi servitori.
Întoarce-te, DOAMNE, până când? Și pocăiește-te referitor la servitorii tăi.
14 Saziaci al mattino della tua benignità, e noi giubileremo, ci rallegreremo tutti i dì nostri.
Satură-ne la revărsatul zorilor cu mila ta, ca să ne bucurăm și să ne veselim toate zilele noastre.
15 Rallegraci in proporzione de’ giorni che ci hai afflitti, e degli anni che abbiam sentito il male.
Veselește-ne tot atât câte zile ne-ai chinuit și câți ani am văzut răul.
16 Apparisca l’opera tua a pro de’ tuo servitori, e la tua gloria sui loro figliuoli.
Să se arate lucrarea ta servitorilor tăi și gloria ta copiilor lor.
17 La grazia del Signore Iddio nostro sia sopra noi, e rendi stabile l’opera delle nostre mani; sì, l’opera delle nostre mani rendila stabile.
Și să fie asupra noastră frumusețea DOMNULUI Dumnezeul nostru și întemeiază lucrarea mâinilor noastre asupra noastră; da, lucrarea mâinilor noastre, întemeiaz-o.
