Salmi 44

1 Al capo de’ musici. Dei figliuoli di Core. Cantico. O Dio, noi abbiamo udito coi nostri orecchi, i nostri padri ci hanno raccontato l’opera che compisti ai loro giorni, ai giorni antichi.

Mai marelui muzician, pentru fiii lui Core, „Maschil.” Noi am auzit cu urechile noastre, Dumnezeule, părinții noștri ne-au spus ce lucrare ai făcut în zilele lor, în timpurile din vechime.

2 Tu con la tua mano scacciasti le nazioni e stabilisti i nostri padri; distruggesti dei popoli per estender loro.

Cum ai alungat pe păgâni cu mâna ta și i-ai sădit; cum ai chinuit popoarele și le-ai alungat.

3 Poiché essi non conquistarono il paese con la loro spada, né fu il loro braccio che li salvò, ma la tua destra, il tuo braccio, la luce del tuo volto, perché li gradivi.

Căci nu prin sabia lor au luat țara în stăpânire, nici brațul lor nu i-a salvat, ci dreapta ta și brațul tău și lumina înfățișării tale, deoarece le-ai arătat favoare.

4 Tu sei il mio re, o Dio, ordina la salvezza di Giacobbe!

Tu ești Împăratul meu, Dumnezeule; poruncește eliberări pentru Iacob.

5 Con te noi abbatteremo i nostri nemici, nel tuo nome calpesteremo quelli che si levan contro a noi.

Prin tine vom împunge pe dușmanii noștri, prin numele tău îi vom călca în picioare pe cei ce se ridică împotriva noastră.

6 Poiché non è nel mio arco che io confido, e non è la mia spada che mi salverà;

Căci nu mă voi încrede în arcul meu, nici sabia mea nu mă va salva.

7 ma sei tu che ci salvi dai nostri nemici e rendi confusi quelli che ci odiano.

Ci tu ne-ai salvat de dușmanii noștri și i-ai făcut de rușine pe cei ce ne urau.

8 In Dio noi ci glorieremo, ogni giorno e celebreremo il tuo nome in perpetuo. (Sela)

Cu Dumnezeu ne fălim cât este ziua de lungă și lăudăm numele tău pentru totdeauna. (Selah)

9 Ma ora ci hai reietti e coperti d’onta, e non esci più coi nostri eserciti.

Dar tu ne-ai lepădat și ne-ai făcut de rușine și nu mergi înainte cu armatele noastre.

10 Tu ci fai voltar le spalle davanti al nemico, e quelli che ci odiano ci depredano.

Ne-ai făcut să dăm înapoi dinaintea dușmanului și cei ce ne urăsc pradă pentru ei.

11 Ci hai dati via come pecore da mangiare, e ci hai dispersi fra le nazioni.

Ne-ai dat ca oi pentru a fi mâncare; și ne-ai împrăștiat printre păgâni.

12 Tu vendi il tuo popolo per un nulla, e non ti sei tenuto alto nel fissarne il prezzo.

Vinzi poporul tău pentru nimic și nu te îmbogățești prin prețul lor.

13 Tu ci fai oggetto d’obbrobrio per i nostri vicini, di beffe e di scherno per quelli che ci stan d’intorno.

Ne faci de ocară pentru vecinii noștri, o batjocură și un lucru de râs pentru cei din jurul nostru.

14 Tu ci rendi la favola delle nazioni, e i popoli scuotono il capo, quando si tratta di noi.

Ne faci o zicătoare printre păgâni, o clătinare de cap printre popoare.

15 Tuttodì l’onta mia mi sta dinanzi, e la vergogna mi cuopre la faccia

Confuzia mea este tot timpul înaintea mea și rușinea feței mele m-a acoperit,

16 all’udire chi mi vitupera e m’oltraggia, al vedere il nemico ed il vendicativo.

Din cauza vocii celui ce ocărăște și blasfemiază, din cauza dușmanului și a răzbunătorului.

17 Tutto questo ci è avvenuto. Eppure non t’abbiam dimenticato e non siamo stati infedeli al tuo patto.

Toate acestea au venit peste noi; totuși nu te-am uitat, nici nu ne-am purtat înșelător în legământul tău.

18 Il nostro cuore non si è rivolto indietro, e i nostri passi non si sono sviati dal tuo sentiero,

Inima noastră nu s-a întors înapoi, nici pașii noștri nu s-au abătut de la calea ta,

19 perché tu ci avessi a fiaccare cacciandoci in dimore di sciacalli, perché tu avessi a stender su noi l’ombra della morte.

Deși ne-ai zdrobit în locuința dragonilor și ne-ai acoperit cu umbra morții.

20 Se avessimo dimenticato il nome del nostro Dio, e avessimo teso le mani verso un dio straniero,

Dacă noi am uitat numele Dumnezeului nostru, sau am întins mâinile noastre spre un dumnezeu străin,

21 Dio non l’avrebbe egli scoperto? Poich’egli conosce i segreti del cuore.

Nu va cerceta Dumnezeu aceasta? Căci el cunoaște tainele inimii.

22 Anzi è per cagion tua che siamo ogni dì messi a morte, e reputati come pecore da macello.

Da, datorită ție suntem uciși cât este ziua de lungă; suntem socotiți ca oi pentru măcel.

23 Risvegliati! Perché dormi, o Signore? Destati, non rigettarci in perpetuo!

Trezește-te; de ce dormi, Doamne? Ridică-te, nu ne lepăda pentru totdeauna.

24 Perché nascondi la tua faccia e dimentichi la nostra afflizione e la nostra oppressione?

De ce îți ascunzi fața și uiți nenorocirea noastră și oprimarea noastră?

25 Poiché l’anima nostra è abbattuta nella polvere; il nostro corpo aderisce alla terra.

Căci sufletul nostru este prosternat până în țărână, pântecul nostru se lipește de pământ.

26 Lèvati in nostro aiuto, e liberaci, per amor della tua benignità.

Ridică-te în ajutorul nostru și răscumpără-ne datorită îndurărilor tale.