Salmi 18
1 Al Capo de’ musici. Di Davide, servo dell’Eterno, il quale rivolse all’Eterno le parole di questo cantico quando l’Eterno l’ebbe riscosso dalla mano di tutti i suoi nemici e dalla mano di Saul. Egli disse: Io t’amo, o Eterno, mia forza!
Mai marelui muzician, un psalm al lui David, servitorul DOMNULUI, care a spus DOMNULUI cuvintele acestei cântări în ziua în care DOMNUL l-a eliberat din mâna tuturor dușmanilor săi și din mâna lui Saul, și a spus: Te voi iubi, DOAMNE, tăria mea.
2 L’Eterno è la mia ròcca, la mia fortezza, il mio liberatore; il mio Dio, la mia rupe, in cui mi rifugio, il mio scudo, il mio potente salvatore, il mio alto ricetto.
DOMNUL este stânca mea și fortăreața mea și eliberatorul meu; Dumnezeul meu, tăria mea, în care mă voi încrede; pavăza mea și cornul salvării mele și turnul meu înalt.
3 Io invocai l’Eterno ch’è degno d’ogni lode e fui salvato dai miei nemici.
Voi chema pe DOMNUL, care este demn de laudă, astfel voi fi salvat din mâna dușmanilor mei.
4 I legami della morte m’aveano circondato e i torrenti della distruzione m’aveano spaventato.
Întristările morții m-au încercuit și potopurile de oameni neevlavioși m-au înspăimântat.
5 I legami del soggiorno de’ morti m’aveano attorniato, i lacci della morte m’aveano còlto. (Sheol h7585)
Întristările iadului m-au încercuit, capcanele morții m-au întâmpinat. (Sheol h7585)
6 Nella mia distretta invocai l’Eterno e gridai al mio Dio. Egli udì la mia voce dal suo tempio e il mio grido pervenne a lui, ai suoi orecchi.
În strâmtorarea mea l-am chemat pe DOMNUL și am strigat către Dumnezeul meu; el mi-a auzit vocea din templul său și strigătul meu a ajuns înaintea lui, în urechile lui.
7 Allora la terra fu scossa e tremò, i fondamenti de’ monti furono smossi e scrollati; perch’egli era acceso d’ira.
Atunci pământul s-a zguduit și s-a cutremurat, temeliile munților de asemenea s-au mișcat și s-au zguduit, pentru că s-a înfuriat.
8 Un fumo saliva dalle sue nari; un fuoco consumante gli usciva dalla bocca, e ne procedevano carboni accesi.
Un fum s-a înălțat din nările lui și foc mistuia din gura lui, cărbuni s-au aprins prin el.
9 Egli abbassò i cieli e discese, avendo sotto i piedi una densa caligine.
El de asemenea a aplecat cerurile și a coborât, și întuneric era sub picioarele lui.
10 Cavalcava sopra un cherubino e volava; volava veloce sulle ali del vento;
Și călărea pe un heruvim și zbura; da, el zbura pe aripile vântului.
11 avea fatto delle tenebre la sua stanza nascosta, avea posto intorno a sé per suo padiglione l’oscurità dell’acque, le dense nubi de’ cieli.
A făcut întunericul locul lui tainic, cortul lui de jur împrejurul lui erau ape întunecoase și nori groși ai cerurilor.
12 Per lo splendore che lo precedeva, le dense nubi si sciolsero con gragnuola e con carboni accesi.
La strălucirea dinaintea sa, norii lui groși au trecut; grindină și cărbuni de foc.
13 L’Eterno tuonò ne’ cieli e l’Altissimo diè fuori la sua voce con gragnuola e con carboni accesi.
DOMNUL de asemenea a tunat în ceruri și cel Preaînalt a dat drumul vocii sale; grindină și cărbuni de foc.
14 E avventò le sue saette e disperse i nemici; lanciò folgori in gran numero e li mise in rotta.
Da, și-a trimis săgețile și i-a împrăștiat; și a aruncat fulgere și i-a învins.
15 Allora apparve il letto delle acque, e i fondamenti del mondo furono scoperti al tuo sgridare, o Eterno, al soffio del vento delle tue nari.
Atunci s-au văzut albiile apelor și temeliile lumii s-au dezgolit la mustrarea ta, DOAMNE, la pufnirea suflării nărilor tale.
16 Egli distese dall’alto la mano e mi prese, mi trasse fuori delle grandi acque.
El a trimis din înalt, m-a luat, m-a scos din multe ape.
17 Mi riscosse dal mio potente nemico, e da quelli che mi odiavano perch’eran più forti di me.
M-a eliberat de dușmanul meu puternic și de cei ce m-au urât, fiindcă erau prea puternici pentru mine.
18 Essi m’eran piombati addosso nel dì della mia calamità, ma l’Eterno fu il mio sostegno.
M-au întâmpinat în ziua nenorocirii mele, dar DOMNUL a fost sprijinul meu.
19 Egli mi trasse fuori al largo, mi liberò, perché mi gradisce.
M-a dus de asemenea într-un loc larg; m-a eliberat, pentru că a găsit plăcere în mine.
20 L’Eterno mi ha retribuito secondo la mia giustizia, mi ha reso secondo la purità delle mie mani,
DOMNUL m-a răsplătit conform dreptății mele, mi-a întors conform curăției mâinilor mele.
21 poiché ho osservato le vie dell’Eterno e non mi sono empiamente sviato dal mio Dio.
Pentru că am ținut căile DOMNULUI și nu m-am abătut cu stricăciune de la Dumnezeul meu.
22 Poiché ho tenuto tutte le sue leggi davanti a me, e non ho rimosso da me i suoi statuti.
Pentru că toate judecățile lui au fost înaintea mea și statutele lui, nu le-am pus deoparte de la mine.
23 E sono stato integro verso lui, e mi son guardato dalla mia iniquità.
Am fost de asemenea integru înaintea lui și m-am păzit de nelegiuirea mea.
24 Ond’è che l’Eterno m’ha reso secondo la mia giustizia, secondo la purità delle mie mani nel suo cospetto.
De aceea DOMNUL mi-a întors conform dreptății mele, conform curăției mâinilor mele înaintea ochilor săi.
25 Tu ti mostri pietoso verso il pio, integro verso l’uomo integro;
Cu cel milos te vei arăta milos, cu un om integru te vei arăta integru.
26 ti mostri puro col puro e ti mostri astuto col perverso;
Cu cel pur te vei arăta pur și cu cel pervers te vei arăta pervers.
27 poiché tu sei quel che salvi la gente afflitta e fai abbassare gli occhi alteri.
Fiindcă vei salva poporul chinuit, dar vei înjosi priviri trufașe.
28 Sì, tu sei quel che fa risplendere la mia lampada; l’Eterno, il mio Dio, è quel che illumina le mie tenebre.
Fiindcă vei aprinde candela mea, DOMNUL Dumnezeul meu îmi va lumina întunericul.
29 Con te io assalgo tutta una schiera e col mio Dio salgo sulle mura.
Căci cu tine am alergat asupra unei cete și cu Dumnezeul meu am sărit peste zid.
30 La via di Dio è perfetta; la parola dell’Eterno e purgata col fuoco; egli è lo scudo di tutti quelli che sperano in lui.
Cât despre Dumnezeu, calea lui este desăvârșită, cuvântul DOMNULUI este încercat; el este o pavăză pentru toți cei ce se încred în el.
31 Poiché chi è Dio fuor dell’Eterno? E chi è Ròcca fuor del nostro Dio,
Căci cine este Dumnezeu în afară de DOMNUL? Și cine este o stâncă în afară de Dumnezeul nostru?
32 l’Iddio che mi cinge di forza e rende la mia via perfetta?
Dumnezeu este cel ce mă încinge cu tărie și îmi face calea desăvârșită.
33 Egli rende i miei piedi simili a quelli delle cerve, e mi rende saldo sui miei alti luoghi;
El îmi face picioarele ca ale căprioarei și mă așază pe locurile mele înalte.
34 ammaestra le mie mani alla battaglia e le mie braccia tendono un arco di rame.
Îmi deprinde mâinile la război, ca brațele mele să frângă un arc de oțel.
35 Tu m’hai anche dato lo scudo della tua salvezza, e la tua destra m’ha sostenuto, e la tua benignità m’ha fatto grande.
Tu de asemenea mi-ai dat scutul salvării tale și mâna ta dreaptă m-a ținut sus și bunătatea ta m-a făcut mare.
36 Tu hai allargato la via ai miei passi; e i miei piedi non hanno vacillato.
Mi-ai lărgit pașii sub mine, încât picioarele mele nu au alunecat.
37 Io ho inseguito i miei nemici e li ho raggiunti; e non son tornato indietro prima d’averli distrutti.
Am urmărit pe dușmanii mei și i-am ajuns și nu m-am întors înapoi până ce nu au fost mistuiți.
38 Io li ho abbattuti e non son potuti risorgere; son caduti sotto i miei piedi.
I-am rănit încât nu erau în stare să se ridice; sunt căzuți sub picioarele mele.
39 Tu m’hai cinto di forza per la guerra; tu hai fatto piegare sotto di me i miei avversari;
Fiindcă m-ai încins cu tărie pentru bătălie, ai supus sub mine pe cei ce s-au ridicat împotriva mea.
40 hai fatto voltar le spalle davanti a me ai miei nemici, e ho distrutto quelli che m’odiavano.
Mi-ai dat de asemenea gâturile dușmanilor mei, ca să îi nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41 Hanno gridato, ma non vi fu chi li salvasse; hanno gridato all’Eterno, ma egli non rispose loro.
Au strigat, dar nu era nimeni să îi salveze, către DOMNUL, dar nu le-a răspuns.
42 Io li ho tritati come polvere esposta al vento, li ho spazzati via come il fango delle strade.
Atunci i-am pisat mărunt ca țărâna înaintea vântului, i-am aruncat precum pământul pe străzi.
43 Tu m’hai liberato dalle dissensioni del popolo, m’hai costituito capo di nazioni; un popolo che non conoscevo mi e stato sottoposto.
M-ai scăpat de luptele poporului; și m-ai făcut capul păgânilor, un popor pe care nu l-am cunoscut mă va servi.
44 Al solo udir parlare di me, m’hanno ubbidito; i figli degli stranieri m’hanno reso omaggio.
Imediat ce aud de mine, vor asculta de mine, străinii mi se vor supune.
45 I figli degli stranieri son venuti meno, sono usciti tremanti dai loro ripari.
Străinii se vor ofili și de teamă vor ieși din locurile lor închise.
46 Vive l’Eterno! Sia benedetta la mia ròcca! E sia esaltato l’Iddio della mia salvezza!
DOMNUL trăiește; și binecuvântată fie stânca mea; și să fie înălțat Dumnezeul salvării mele.
47 l’Iddio che fa la mia vendetta e mi sottomette i popoli,
Dumnezeu este cel ce îmi face dreptate și supune popoarele sub mine.
48 che mi scampa dai miei nemici. Sì, tu mi sollevi sopra i miei avversari, mi riscuoti dall’uomo violento.
Mă scoate din mâna dușmanilor mei, da, tu mă înalți deasupra celor ce se ridică împotriva mea; m-ai eliberat din mâna omului violent.
49 Perciò, o Eterno, ti loderò fra le nazioni, e salmeggerò al tuo nome.
De aceea îți voi aduce mulțumiri, DOAMNE, printre păgâni, și voi cânta laude numelui tău.
50 Grandi liberazioni egli accorda al suo re, ed usa benignità verso il suo Unto, verso Davide e la sua progenie in perpetuo.
Mare eliberare dă împăratului său; și arată milă unsului său, lui David și seminței lui, pentru totdeauna.
