Proverbi 15
1 La risposta dolce calma il furore, ma la parola dura eccita l’ira.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 La lingua dei savi è ricca di scienza, ma la bocca degli stolti sgorga follia.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Gli occhi dell’Eterno sono in ogni luogo, osservando i cattivi ed i buoni.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 La lingua che calma, è un albero di vita, ma la lingua perversa strazia lo spirito.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 L’insensato disdegna l’istruzione di suo padre, ma chi tien conto della riprensione diviene accorto.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Nella casa del giusto v’è grande abbondanza, ma nell’entrate dell’empio c’è turbolenza.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Le labbra dei savi spargono scienza, ma non così il cuore degli stolti.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Il sacrifizio degli empi è in abominio all’Eterno, ma la preghiera degli uomini retti gli è grata.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 La via dell’empio è in abominio all’Eterno, ma egli ama chi segue la giustizia.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Una dura correzione aspetta chi lascia la diritta via; chi odia la riprensione morrà.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
11 Il soggiorno de’ morti e l’abisso stanno dinanzi all’Eterno; quanto più i cuori de’ figliuoli degli uomini! (Sheol h7585)
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Il beffardo non ama che altri lo riprenda; egli non va dai savi.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Il cuore allegro rende ilare il volto, ma quando il cuore è triste, lo spirito è abbattuto.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Il cuor dell’uomo intelligente cerca la scienza, ma la bocca degli stolti si pasce di follia.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Tutt’i giorni dell’afflitto sono cattivi, ma il cuor contento è un convito perenne.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Meglio poco col timor dell’Eterno, che gran tesoro con turbolenza.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Meglio un piatto d’erbe, dov’è l’amore, che un bove ingrassato, dov’è l’odio.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 L’uomo iracondo fa nascere contese, ma chi è lento all’ira acqueta le liti.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 La via del pigro è come una siepe di spine, ma il sentiero degli uomini retti è piano.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Il figliuol savio rallegra il padre, ma l’uomo stolto disprezza sua madre.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 La follia è una gioia per chi è privo di senno, ma l’uomo prudente cammina retto per la sua via.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 I disegni falliscono, dove mancano i consigli; ma riescono, dove son molti i consiglieri.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Uno prova allegrezza quando risponde bene; e com’è buona una parola detta a tempo!
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
24 Per l’uomo sagace la via della vita mena in alto e gli fa evitare il soggiorno de’ morti, in basso. (Sheol h7585)
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 L’Eterno spianta la casa dei superbi, ma rende stabili i confini della vedova.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 I pensieri malvagi sono in abominio all’Eterno, ma le parole benevole son pure agli occhi suoi.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Chi è avido di lucro conturba la sua casa, ma chi odia i regali vivrà.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Il cuor del giusto medita la sua risposta, ma la bocca degli empi sgorga cose malvage.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 L’Eterno è lungi dagli empi, ma ascolta la preghiera dei giusti.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Uno sguardo lucente rallegra il cuore; una buona notizia impingua l’ossa.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 L’orecchio attento alla riprensione che mena a vita, dimorerà fra i savi.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Chi rigetta l’istruzione disprezza l’anima sua, ma chi dà retta alla riprensione acquista senno.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 Il timor dell’Eterno è scuola di sapienza; e l’umiltà precede la gloria.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
