Giobbe 37
1 A tale spettacolo il cuor mi trema e balza fuor del suo luogo.
La aceasta de asemenea inima mea tremură și sare din locul ei.
2 Udite, udite il fragore della sua voce, il rombo che esce dalla sua bocca!
Ascultă cu atenție vuietul vocii sale și sunetul ce iese din gura lui.
3 Egli lo lancia sotto tutti i cieli e il suo lampo guizza fino ai lembi della terra.
El îl conduce sub întregul cer și fulgerul lui până la marginile pământului.
4 Dopo il lampo, una voce rugge; egli tuona con la sua voce maestosa; e quando s’ode la voce, il fulmine non e già più nella sua mano.
După acesta răcnește o voce, el tună cu vocea maiestății sale; și nu le va opri când se aude vocea sa.
5 Iddio tuona con la sua voce maravigliosamente; grandi cose egli fa che noi non intendiamo.
Dumnezeu tună uimitor cu vocea sa; face lucruri mari pe care nu le înțelegem.
6 Dice alla neve: “Cadi sulla terra!” lo dice al nembo della pioggia, al nembo delle piogge torrenziali.
Pentru că el spune zăpezii: Fii pe pământ; la fel ploii mărunte și ploii mari a tăriei sale.
7 Rende inerte ogni mano d’uomo, onde tutti i mortali, che son opera sua, imparino a conoscerlo.
El sigilează mâna fiecărui om, ca toți oamenii să cunoască lucrarea lui.
8 Le bestie selvagge vanno nel covo, e stan ritirate entro le tane.
Atunci fiarele intră în vizuini și rămân în locurile lor.
9 Dai recessi del sud viene l’uragano, dagli aquiloni il freddo.
Din sud vine vârtejul de vânt, și frigul din nord.
10 Al soffio di Dio si forma il ghiaccio e si contrae la distesa dell’acque.
Prin suflarea lui Dumnezeu este dată bruma; și lățimea apelor este strâmtată.
11 Egli carica pure le nubi d’umidità, disperde lontano le nuvole che portano i suoi lampi
De asemenea prin udare el obosește norul gros, el împrăștie norul său luminos;
12 ed esse, da lui guidate, vanno vagando nei lor giri per eseguir quanto ei loro comanda sopra la faccia di tutta la terra;
Și norul este întors de jur împrejur prin sfaturile lui, ca ei să facă orice le poruncește peste fața lumii, pe pământ.
13 e le manda o come flagello, o come beneficio alla sua terra, o come prova della sua bontà.
El face ca acesta să vină, fie pentru disciplinare, fie pentru pământul său, fie pentru milă.
14 Porgi l’orecchio a questo, o Giobbe; fermati, e considera le maraviglie di Dio!
Dă ascultare la aceasta, Iov, stai liniștit și ia aminte la minunatele lucrări ale lui Dumnezeu.
15 Sai tu come Iddio le diriga e faccia guizzare il lampo dalle sue nubi?
Știi tu când Dumnezeu i-a aranjat și a făcut lumina norului său să strălucească?
16 Conosci tu l’equilibrio delle nuvole, le maraviglie di colui la cui scienza è perfetta?
Știi tu cumpănirea norilor, minunatele lucrări ale celui care este desăvârșit în cunoaștere?
17 Sai tu come mai gli abiti tuoi sono caldi quando la terra s’assopisce sotto il soffio dello scirocco?
Cum ți se încălzesc hainele când el liniștește pământul prin vântul de sud?
18 Puoi tu, come lui, distendere i cieli e farli solidi come uno specchio di metallo?
Ai întins împreună cu el cerul, care este tare și ca o oglindă turnată?
19 Insegnaci tu che dirgli!… Nelle tenebre nostre, noi non abbiam parole.
Învață-ne ce să îi spunem; căci nu ne putem rândui vorbirea din cauza întunericului.
20 Gli si annunzierà forse ch’io voglio parlare? Ma chi mai può bramare d’essere inghiottito?
I se va spune că eu vorbesc? Dacă un om vorbește, cu siguranță va fi înghițit.
21 Nessuno può fissare il sole che sfolgora ne’ cieli quando v’è passato il vento a renderli tersi.
Și acum oamenii nu văd lumina strălucitoare din nori, dar vântul trece și îi curăță.
22 Dal settentrione viene l’oro; ma Dio è circondato da una maestà terribile;
Vreme bună vine din nord; cu Dumnezeu este înspăimântătoare maiestate.
23 l’Onnipotente noi non lo possiam scoprire. Egli è grande in forza, in equità, in perfetta giustizia; egli non opprime alcuno.
Dar cât despre cel Atotputernic, nu îl putem afla, el este măreț în putere și în judecată și în abundență a dreptății; el nu va chinui.
24 Perciò gli uomini lo temono; ei non degna d’uno sguardo chi si presume savio”.
De aceea oamenii se tem de el, el nu părtinește pe niciunul dintre înțelepții în inimă.
