Giobbe 11
1 Allora Tsofar di Naama rispose e disse:
Atunci a răspuns Țofar naamatitul și a zis:
2 “Cotesta abbondanza di parole rimarrà ella senza risposta? Basterà egli esser loquace per aver ragione?
Nu ar trebui să se răspundă mulțimii de cuvinte? Și ar trebui să fie declarat drept un om plin de vorbire?
3 Varranno le tue ciance a far tacere la gente? Farai tu il beffardo, senza che alcuno ti confonda?
Ar trebui minciunile tale să facă pe oameni să tacă? Și când tu batjocorești, nu te va face niciun om de rușine?
4 Tu dici a Dio: “Quel che sostengo è giusto, e io sono puro nel tuo cospetto”.
Pentru că ai spus: Doctrina mea este pură și eu sunt curat în ochii tăi.
5 Ma, oh se Iddio volesse parlare e aprir la bocca per risponderti
Dar de ar vorbi Dumnezeu și și-ar deschide buzele împotriva ta;
6 e rivelarti i segreti della sua sapienza poiché infinita è la sua intelligenza vedresti allora come Iddio dimentichi parte della colpa tua.
Și de ți-ar arăta tainele înțelepciunii, că ele sunt dublul a ceea ce este! Să știi de aceea că Dumnezeu îți cere mai puțin decât merită nelegiuirea ta.
7 Puoi tu scandagliare le profondità di Dio? arrivare a conoscere appieno l’Onnipotente?
Poți tu prin cercetare să găsești pe Dumnezeu? Poți afla până la desăvârșire pe cel Atotputernic?
8 Si tratta di cose più alte del cielo… e tu che faresti? di cose più profonde del soggiorno de’ morti… come le conosceresti? (Sheol h7585)
Este la fel de înaltă ca cerul; ce poți tu face? Mai adâncă decât iadul; ce poți tu cunoaște? (Sheol h7585)
9 La lor misura è più lunga della terra, più larga del mare.
Măsura ei este mai lungă decât pământul și mai largă decât marea.
10 Se Dio passa, se incarcera, se chiama in giudizio, chi s’opporrà?
Dacă el retează și închide, sau adună, atunci cine îl poate împiedica?
11 Poich’egli conosce gli uomini perversi, scopre senza sforzo l’iniquità.
Pentru că el cunoaște oamenii deșerți și vede stricăciunea; nu va lua el aminte la ea?
12 Ma l’insensato diventerà savio, quando un puledro d’onàgro diventerà uomo.
Căci omul deșert ar fi înțelept, deși omul se naște ca mânzul unei măgărițe sălbatice.
13 Tu, però, se ben disponi il cuore, e protendi verso Dio le palme,
Dacă îți pregătești inima și îți întinzi mâinile spre el,
14 se allontani il male ch’è nelle tue mani, e non alberghi l’iniquità nelle tue tende,
Dacă este nelegiuire în mâna ta, pune-o departe și să nu locuiască stricăciunea în corturile tale.
15 allora alzerai la fronte senza macchia, sarai incrollabile, e non avrai paura di nulla;
Fiindcă atunci îți vei ridica fața fără pată; da, vei fi neclintit și nu te vei teme;
16 dimenticherai i tuoi affanni; te ne ricorderai come d’acqua passata;
Deoarece îți vei uita nefericirea și ți-o vei aminti ca ape care trec;
17 la tua vita sorgerà più fulgida del meriggio, l’oscurità sarà come la luce del mattino.
Și vârsta ta va fi mai senină ca miezul zilei; vei străluci, vei fi ca dimineața.
18 Sarai fiducioso perché avrai speranza; ti guarderai bene attorno e ti coricherai sicuro.
Și vei fi în siguranță, pentru că este speranță; da, vei săpa împrejurul tău și te vei odihni în siguranță.
19 Ti metterai a giacere e niuno ti spaventerà; e molti cercheranno il tuo favore.
De asemenea te vei culca și nimeni nu te va înspăimânta; da, mulți te vor implora.
20 Ma gli occhi degli empi verranno meno; non vi sarà più rifugio per loro, e non avranno altra speranza che di esalar l’anima”.
Dar ochii celor stricați se vor sfârși și nu vor scăpa și speranța lor va fi darea duhului.
