Dagiti Proverbio 17
1 Nasaysayaat ti maaddaan iti kinatalna a nabuyugan iti namaga a sangkasakmol a tinapay ngem ti balay a napnoan iti panagrambak a nabuyogan iti panagaapa.
Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
2 Iturayan ti nasirib nga adipen ti anak nga agar-aramid iti nakababain ken makibingayto isuna iti tawid a kasla maysa isuna kadagiti agkakabsat.
Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
3 Ti pagguguran ket para iti pirak ken ti horno ket para iti balitok, ngem daldalusan ni Yahweh dagiti puso.
Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
4 Ti tao nga agar-aramid iti dakes ket dumdumngeg kadagiti agsasao iti nadangkes a wagas; ipangpangag ti ulbod a tao dagiti agsasao iti dakes.
Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
5 Siasinoman a mangum-umsi kadagiti napanglaw ket lalaisenna ti Nangparsua kenkuana, ken madusa ti tao nga agragrag-o gapu iti kinaawan gasat dagiti dadduma.
Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
6 Dagiti appo ti korona dagiti natataenganen, ken dagiti nagannak ti mangmangiyeg iti dayaw kadagiti annakda.
Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
7 Ti nasayaat a sao ket saan a maitutop para iti maag; ad-adda a saan a maitutop dagiti ulbod a bibig iti pamilia ti ari.
Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
8 Ti pasuksok ket kasla bato a maar-aramat iti panagsalamangka ti tao a mangit-ited iti daytoy; uray sadinoman ti turongenna, agballigi isuna.
Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
9 Ti siasinoman a mangpalabas iti maysa a nagkuranganda kenkuana ket makabirok iti ayat, ngem ti tao a mangul-ulit iti maysa a banag ket paad-adaywenna dagiti nasinged a gagayyemna.
Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
10 Ti panangtubngar ket umuneg iti kaunggan ti tao nga addaan pannakaawat, abakna ti sangagasut a saplit iti maag.
O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
11 Birbiruken laeng ti dakes a tao ti panagsukirna, isu nga addanto naranggas a mensahero a maibaon a maibusor kenkuana.
Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
12 Nasaysayaat ti makasabat iti oso a natakawan kadagiti annakna, ngem ti makasabat iti maag iti kinamaagna.
Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
13 No adda maysa a tao a mangisupapak iti dakes iti naimbag, saanto a pulos a panawan ti kinadakes ti balayna.
Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
14 Ti pagrugian ti riri ket kas iti tao a nangibulos iti danum nga agayus iti sadinoman, isu nga adaywam ti riri sakbay a mairugi daytoy.
Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
15 Siasinoman a mangwayawaya kadagiti nadangkes a tattao wenno mangdusa kadagiti agar-aramid iti nalinteg— dagitoy a tattao ket agpapada a makarimon kenni Yahweh.
Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
16 Apay pay laeng nga agbayad ti maag tapno makasursuro iti kinasirib no saanna met a kabaelan ti makasursuro?
La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
17 Ti maysa a gayyem ket managayat iti amin a tiempo, ken tumpuar ti maysa a kabsat iti tiempo ti pannakariribuk.
Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
18 Ti tao nga awan nakemna ket mangpatalged kadagiti karkari ken agbalin nga akinrebbeng kadagiti utang ti kaarrubana.
Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
19 Ti siasinoman a makinkayat iti riri, kaykayatna met ti basol; ti tao nga agar-aramid iti nangato unay a balandra iti ruanganna, itultulokna met nga adda tultulang a matukkol.
Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
20 Ti maysa a tao nga addaan iti saan a nasayaat a puso, saan a pulos a makasarak iti nasayaat; matnag iti pannakadidigra ti tao nga addaan iti ulbod a dila.
Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
21 Ti siasinoman a maaddaan iti putot a maag ket mangmangiyeg iti ladingit iti bagina; saan nga agrag-o ti siasinoman nga ama iti maag nga anak.
Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
22 Ti naragsak a puso ket nasayaat nga agas, ngem ti naburak nga espiritu ket mangpamaga kadagiti tultulang.
O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
23 Aw-awaten ti nadangkes a tao ti pasuksok tapno ballikugenna dagiti wagas ti kinalinteg.
Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
24 Ti tao nga addaan pannakaawat, iturturongna ti bagina iti kinasirib, ngem dagiti mata dagiti maag ket naiturong iti nagpatinggaan ti daga.
Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
25 Ti maag nga anak ket ladingit iti amana ken saem iti babai a nangipasngay kenkuana.
Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
26 Kasta met a saan a pulos a nasayaat ti panangdusa iti tao nga agar-aramid iti nalinteg; wenno saan a nasayaat a sapliten dagiti natakneng a tattao.
De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
27 Ti tao nga addaan pannakaammo agus-usar iti bassit a sasao, ken managteppel ti tao nga addaan pannakaawat.
Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
28 Uray ti maag ket maipagarup a masirib no naulimek isuna; no ikaemna ti ngiwatna, maibilang a nalaing isuna.
Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
