< Abụ Ọma 105 >
1 Nyenụ Onyenwe anyị otuto, kwupụtakwa aha ya. Meenụ ka amata nʼetiti mba niile banyere ihe niile ọ rụrụ.
Lodate il Signore e invocate il suo nome, proclamate tra i popoli le sue opere. Alleluia.
2 Bụkuo ya abụ, bụkuo ya abụ otuto; kwupụtanụ ọrụ ihe ịrịbama ya niile.
Cantate a lui canti di gioia, meditate tutti i suoi prodigi.
3 Ṅụrianụ nʼime aha nsọ ya; ka obi ndị niile na-achọ Onyenwe anyị ṅụrịa.
Gloriatevi del suo santo nome: gioisca il cuore di chi cerca il Signore.
4 Na-achọnụ Onyenwe anyị na ike ya, chọọnụ ihu ya mgbe niile.
Cercate il Signore e la sua potenza, cercate sempre il suo volto.
5 Chetanụ ọrụ ebube niile nke ọ rụrụ, ihe ịrịbama ya niile na ikpe ziri ezi niile si nʼọnụ ya pụta,
Ricordate le meraviglie che ha compiute, i suoi prodigi e i giudizi della sua bocca:
6 unu ụmụ ụmụ Ebraham, bụ ohu ya, unu ụmụ ụmụ Jekọb, ndị ọ họpụtara.
voi stirpe di Abramo, suo servo, figli di Giacobbe, suo eletto.
7 Ya onwe ya bụ Onyenwe anyị Chineke anyị; ikpe ya dị nʼụwa niile.
E' lui il Signore, nostro Dio, su tutta la terra i suoi giudizi.
8 Ọ na-echeta ọgbụgba ndụ ya ruo mgbe ebighị ebi, bụ nkwa o kwere nye puku ọgbọ,
Ricorda sempre la sua alleanza: parola data per mille generazioni,
9 ọgbụgba ndụ ahụ nke ya na Ebraham gbara na iyi ọ ṅụrụ nye Aịzik.
l'alleanza stretta con Abramo e il suo giuramento ad Isacco.
10 O mere ka o guzoro nye Jekọb dịka ụkpụrụ, ma nʼebe Izrel nọ, dịka ọgbụgba ndụ ebighị ebi:
La stabilì per Giacobbe come legge, come alleanza eterna per Israele:
11 “Aga m enye gị ala Kenan dịka oke i ga-eketa.”
«Ti darò il paese di Cànaan come eredità a voi toccata in sorte».
12 Mgbe ha dị ole na ole nʼọnụọgụgụ, nʼezie ha dị ole na ole, bụrụkwa ọbịa nʼime ya.
Quando erano in piccolo numero, pochi e forestieri in quella terra,
13 Ha wagharịrị site nʼotu mba gaa na mba ọzọ, sitekwa nʼotu alaeze gaa alaeze ọzọ.
e passavano di paese in paese, da un regno ad un altro popolo,
14 O kweghị ka onye ọbụla mekpaa ha ahụ; ọ baara ndị eze mba nʼihi ha;
non permise che alcuno li opprimesse e castigò i re per causa loro:
15 sị, “Unu emetụkwala ndị m e tere mmanụ aka; unu emekpakwala ndị amụma m ahụ.”
«Non toccate i miei consacrati, non fate alcun male ai miei profeti».
16 O zitere ụnwụ nʼala ahụ, bibie ụzọ niile ha si enweta ihe oriri;
Chiamò la fame sopra quella terra e distrusse ogni riserva di pane.
17 o zipụrụ otu nwoke ka ọ gaa nʼihu ha, Josef, onye e refuru dịka ohu.
Davanti a loro mandò un uomo, Giuseppe, venduto come schiavo.
18 Ha ji mkpọrọ igwe merụọ ya ahụ nʼụkwụ, nyanyekwa ya mkpọrọ igwe nʼolu,
Gli strinsero i piedi con ceppi, il ferro gli serrò la gola,
19 tutu ruo mgbe ihe ahụ o kwuru na ọ ga-eme mezuru, tutu ruo mgbe okwu Onyenwe anyị nwapụtara ya dịka onye eziokwu.
finché si avverò la sua predizione e la parola del Signore gli rese giustizia.
20 Eze ahụ zipụrụ ozi ka a tọpụ ya, onye ahụ na-achị ndị dị iche iche mere ka o nwere onwe ya.
Il re mandò a scioglierlo, il capo dei popoli lo fece liberare;
21 O mere ya ka ọ bụrụ onyenwe ezinaụlọ ya, onye na-achị ihe niile o nwere,
lo pose signore della sua casa, capo di tutti i suoi averi,
22 ikuziri ụmụ eze ndị ikom dịka o si masị ya, na izi ndị okenye ya amamihe.
per istruire i capi secondo il suo giudizio e insegnare la saggezza agli anziani.
23 Mgbe ahụ, Izrel bara nʼala Ijipt; Jekọb bikwara nʼala Ham dịka onye si mba ọzọ bịa.
E Israele venne in Egitto, Giacobbe visse nel paese di Cam come straniero.
24 Onyenwe anyị mere ka ndị ya mụbaa nke ukwuu; o mere ka ndị ya dị ukwuu nʼọnụọgụgụ karịa ndị iro ha,
Ma Dio rese assai fecondo il suo popolo, lo rese più forte dei suoi nemici.
25 ndị ọ tụgharịrị obi ha ka ha kpọọ ndị ya asị, ka ha gbaa izu nzuzo megide ndị ohu ya.
Mutò il loro cuore e odiarono il suo popolo, contro i suoi servi agirono con inganno
26 O zipụrụ Mosis, ohu ya, na Erọn, onye ọ họpụtara.
Mandò Mosè suo servo e Aronne che si era scelto.
27 Ha mere ọtụtụ ihe ịrịbama dị iche iche nʼetiti ha, ọrụ ebube ya dị iche iche nʼala Ham.
Compì per mezzo loro i segni promessi e nel paese di Cam i suoi prodigi.
28 O zipụrụ ọchịchịrị, mee ka ala ahụ gbaa ọchịchịrị, nʼihi na ha nupuru isi megide okwu ya.
Mandò le tenebre e si fece buio, ma resistettero alle sue parole.
29 O mere ka mmiri ha niile ghọọ ọbara, nke mere ka azụ niile dị nʼime ya nwụsịa.
Cambiò le loro acque in sangue e fece morire i pesci.
30 Ala ha niile jupụtara nʼawọ ọ bụladị nʼime ọnụụlọ ndina nke ndị na-achị achị.
Il loro paese brulicò di rane fino alle stanze dei loro sovrani.
31 O kwuru okwu, igwe ijiji na anwụ nta dị iche iche ejupụta nʼala ha niile.
Diede un ordine e le mosche vennero a sciami e le zanzare in tutto il loro paese.
32 Nʼọnọdụ mmiri ozuzo, o zitere ha mkpụrụ mmiri na amụma egbe eluigwe nʼala ha niile;
Invece delle piogge mandò loro la grandine, vampe di fuoco sul loro paese.
33 o tijisịrị osisi vaịnị na osisi fiig niile ha, kwatusịakwa osisi niile dị nʼala ha.
Colpì le loro vigne e i loro fichi, schiantò gli alberi della loro terra.
34 O kwuru okwu, igurube na ụkpana a na-apụghị ịgụta ọnụ jupụtara ebe niile;
Diede un ordine e vennero le locuste e bruchi senza numero;
35 ha richapụrụ ihe niile bụ ahịhịa ndụ dị nʼala ahụ, ripịakwa mkpụrụ niile ha kụrụ nʼubi ha.
divorarono tutta l'erba del paese e distrussero il frutto del loro suolo.
36 Mgbe ahụ, o gburu ndị niile e buru ụzọ mụọ nʼala ahụ, mkpụrụ mbụ nke ndị ikom ha.
Colpì nel loro paese ogni primogenito, tutte le primizie del loro vigore.
37 Ọ kpọpụtara ụmụ Izrel, ndị chịịrị ọlaọcha na ọlaedo, ọ dịghị otu onye nʼime ebo ya niile nke ahụ na-esighị ike.
Fece uscire il suo popolo con argento e oro, fra le tribù non c'era alcun infermo.
38 Obi dị Ijipt ụtọ mgbe ha pụrụ, nʼihi na oke egwu ndị Izrel dakwasịrị ha.
L'Egitto si rallegrò della loro partenza perché su di essi era piombato il terrore.
39 Ọ gbasara igwe ojii dịka ihe mkpuchi, na ọkụ na-enye ìhè nʼabalị.
Distese una nube per proteggerli e un fuoco per illuminarli di notte.
40 Ha rịọrọ ya, o zitere ha ụmụ nnụnụ kweel, jirikwa achịcha si nʼeluigwe nyejuo ha afọ.
Alla loro domanda fece scendere le quaglie e li saziò con il pane del cielo.
41 O tiwara nkume ahụ, mmiri sọpụtara; ọ sọgharịrị nʼime ọzara dịka iyi.
Spaccò una rupe e ne sgorgarono acque, scorrevano come fiumi nel deserto,
42 Nʼihi na o chetara nkwa ya dị nsọ, nke o kwere ohu ya Ebraham.
perché ricordò la sua parola santa data ad Abramo suo servo.
43 O ji aṅụrị dupụta ndị ya, jirikwa ọnọdụ iti mkpu ọṅụ dupụta ndị ya ọ họpụtara;
Fece uscire il suo popolo con esultanza, i suoi eletti con canti di gioia.
44 o nyere ha ala niile nke mba dị iche iche, ha ghọrọ ndị nnweta nke ihe ndị ọzọ rụpụta,
Diede loro le terre dei popoli, ereditarono la fatica delle genti,
45 ka ha nwee ike debe ụkpụrụ ya niile ma na-erubekwa isi nʼiwu ya niile. Toonu Onyenwe anyị.
perché custodissero i suoi decreti e obbedissero alle sue leggi. Alleluia.