Matiu 9
1 Jisọs banyekwara nʼụgbọ mmiri nke kwọọrọ ya bịaruo nʼobodo nke ya.
A intrat într-o corabie, a trecut dincolo și a venit în cetatea sa.
2 Ndị ikom ụfọdụ butere ya otu nwoke akụkụ ahụ ya kpọnwụrụ akpọnwụ, bụ onye dina nʼute. Mgbe Jisọs hụrụ okwukwe ndị ahụ, ọ gwara onye ọrịa ahụ okwu sị ya, “Nwee obi ike nwa m nwoke nʼihi na a gbagharala gị mmehie gị niile.”
Și iată că i-au adus un om paralizat, întins pe un pat. Isus, văzând credința lor, i-a spus paraliticului: “Fiule, înveselește-te! Păcatele tale îți sunt iertate”.
3 Nʼoge a, ụfọdụ ndị ozizi iwu nke ndị Juu nọ nʼebe ahụ sịrịtara onwe ha, “Nwoke a na-ekwulu Chineke.”
Și iată că unii dintre cărturari își ziceau: “Omul acesta hulește”.
4 Ma ebe Jisọs matara ihe ha na-eche nʼobi ha, ọ sịrị, “Gịnị mere unu ji na-eche ajọ echiche nʼobi unu?
Isus, cunoscând gândurile lor, a zis: “Pentru ce gândiți rău în inimile voastre?
5 Olee nke ka mfe ikwu? Ọ bụ ị sị, ‘A gbagharala gị mmehie gị niile,’ ka ọ bụ ị sị, ‘Bilie jee ije’?
Căci ce este mai ușor: să spui: “Păcatele tale sunt iertate”, sau să spui: “Scoală-te și umblă?”
6 Ma ka unu mata na Nwa nke Mmadụ nwere ikike nʼụwa ịgbaghara mmehie.” Ọ sịrị onye ahụ akụkụ ahụ ya kpọnwụrụ akpọnwụ, “Bilie, chịrị ute gị laa!”
Dar ca să știți că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele — (apoi i-a spus paraliticului): “Scoală-te, ia-ți rogojina și du-te la casa ta”.
7 Nwoke ahụ biliri, chịrị ute ya laa nʼụlọ ya.
Și s-a sculat și a plecat la casa lui.
8 Mgbe igwe mmadụ a hụrụ ihe ahụ mere, akpata oyi jụrụ ha nʼahụ nʼihi egwu. Ha tokwara Chineke onye na-enye ụmụ mmadụ ikike dị otu a.
Dar mulțimile, văzând aceasta, s-au mirat și au slăvit pe Dumnezeu, care dăduse oamenilor o asemenea putere.
9 Mgbe Jisọs si nʼebe ahụ na-aga, ọ hụrụ otu nwoke a na-akpọ Matiu ka ọ nọdụrụ ala nʼụlọ ịnakọta ụtụ. Ọ sịrị ya, “Soro m.” Na-atụfughị oge, ọ hapụrụ ihe niile soro ya.
Când a trecut Isus de acolo, a văzut pe un om numit Matei, care ședea la percepție. I-a spus: “Urmează-mă”. El s-a ridicat și l-a urmat.
10 Dị ka ọ nọdụrụ ala iri nri uhuruchi nʼụlọ Matiu, ọtụtụ ndị ọna ụtụ na ndị mmehie sooro ya na ndị na-eso ụzọ ya nọdụ na-eri nri.
Pe când ședea el în casă, iată că au venit mulți vameși și păcătoși și s-au așezat la masă cu Isus și cu discipolii săi.
11 Mgbe ndị Farisii hụrụ nke a, ha jụrụ ndị na-eso ụzọ ya ajụjụ sị ha, “Gịnị mere onye ozizi unu ji eso ndị ọna ụtụ na ndị mmehie na-eri nri?”
Fariseii, văzând aceasta, au zis discipolilor lui: “De ce mănâncă învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii?”
12 Mgbe ọ nụrụ nke a, Jisọs sịrị, “Mkpa dibịa adịghị akpa ndị ahụ dị ike, kama ọ bụ ndị ahụ na-esighị ike ka mkpa dibịa na-akpa.
Când a auzit Isus, le-a zis: “Cei sănătoși nu au nevoie de doctor, dar cei bolnavi au nevoie de doctor.
13 Ma gaanụ mụta ihe okwu a pụtara, ‘Ana m achọ ebere, ọ bụghị aja.’Nʼihi na abịaghị m ịkpọ ndị ezi omume, kama abịara m ịkpọ ndị mmehie.”
Voi însă mergeți și învățați ce înseamnă acest lucru: “Eu vreau milă, și nu jertfă”, căci n-am venit să chem la pocăință pe cei drepți, ci pe păcătoși.”
14 Emesịa, ndị na-eso ụzọ Jọn bịara jụọ ya ajụjụ sị, “Gịnị mere ndị na-eso ụzọ gị adịghị ebu ọnụ dị ka anyị onwe anyị na ndị Farisii na-eme?”
Atunci ucenicii lui Ioan au venit la el și i-au zis: “De ce noi și fariseii postim des, iar ucenicii tăi nu postesc?”
15 Jisọs jụrụ ha sị, “O kwesiri ka ndị enyi onye na-alụ nwunye ọhụrụ nọrọ na mwute na-erighị nri, mgbe ha na di nwanyị ọhụrụ nọ? Oge na-abịa mgbe a ga-ewepụ di nwanyị ọhụrụ nʼetiti ha, mgbe ahụ ka ha ga-ebu ọnụ.
Isus le-a zis: “Pot oare prietenii mirelui să jelească atâta timp cât mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti.
16 “Ọ dịghị onye na-eji akwa ọhụrụ kwachie ebe akwa ochie siri dọkaa, nʼihi na akwa ahụ ga-esi nʼebe a kwachiri ya dọwaa; mee ka ọ dị njọ karịa ka ọ dị na mbụ.
Nimeni nu pune o bucată de pânză neîncălzită pe o haină veche, pentru că petecul s-ar rupe de pe haină și se face o gaură și mai mare.
17 Ọ dịkwaghị onye ga-etinye mmanya ọhụrụ nʼime karama akpụkpọ ochie, nʼihi na karama ochie ahụ ga-agbawa mee ka mmanya ọhụrụ ahụ wufuo. Kama ọ dị mma itinye mmanya ọhụrụ nʼime karama akpụkpọ ọhụrụ, nke ga-echekwa ha abụọ nke ọma.”
Nici oamenii nu pun vin nou în piei de vin vechi, căci altfel s-ar sparge piei, s-ar vărsa vinul și s-ar strica piei. Nu, ei pun vin nou în piei de vin proaspăt, și amândouă se păstrează.”
18 Mgbe ọ nọ na-ekwu okwu, otu onyeisi ụlọ ekpere bịara kpọọ isiala nye ya, sị, “Ọ dịbeghị anya nwa m nwanyị nwụrụ. Otu ọ dị, bịa ka ị bikwasị ya aka gị. Ọ ga-ebili dịkwa ndụ ọzọ.”
Pe când le spunea acestea, iată că a venit un domnitor și I s-a închinat, zicând: “Fiica mea a murit; vino și pune mâna pe ea și va trăi.”
19 Nʼihi nke a, Jisọs soro ya gawa. Ndị na-eso ụzọ ya sokwara ha.
Isus s-a sculat și a mers după el, ca și ucenicii lui.
20 Ma o nwere otu nwanyị onye ahụ na-esighị ike. Nwanyị a anọọla nʼọrịa a afọ iri na abụọ. Ọ bụkwa ọrịa oruru ọbara nke na-adịghị akwụsị akwụsị ka ọ na-arịa. Nwanyị a sitere nʼazụ bịaruo ya nso, metụ ọnụ uwe ya aka.
Și iată că o femeie, care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, a venit în urma Lui și s-a atins de marginea hainei Lui;
21 Nʼihi na o kwuolarị nʼime obi ya sị, “Ọ bụrụ nnọọ na m ga-enwe ike metụ ọnụ uwe ya aka, a ga-agwọ m.”
căci zicea în sinea ei: “Dacă mă ating de haina Lui, mă voi face bine”.
22 Jisọs chigharịrị lee ya anya sị ya, “Ada m, nwee obi ike, nʼihi na e sitela nʼokwukwe gị mee ka ahụ dị gị mma.” Ahụ dịkwara nwanyị ahụ mma site nʼoge ahụ.
Dar Isus, întorcându-se și văzând-o, a zis: “Fiică, înveselește-te! Credința ta te-a făcut sănătoasă”. Și femeia s-a făcut bine din acel ceas.
23 Mgbe Jisọs batara nʼụlọ onyendu ụlọ ekpere ndị Juu ahụ, hụ igwe mmadụ ka ha na-atụ ụzụ na ndị na-egbu ọja.
Când a intrat Isus în casa domnitorului și a văzut pe cei ce cântau la fluier și mulțimea în dezordine,
24 Ọ sịrị ha, “Sinụ ebe a pụọ, nwata nwanyị a anwụghị anwụ, kama ọ nọ nʼụra.” Ma ha chịrị ya ọchị.
le-a zis: “Faceți loc, căci fata nu este moartă, ci doarme.” Îl ridiculizau.
25 Ma mgbe achụpụsịrị igwe mmadụ ahụ, ọ banyere nʼime ụlọ, jide nwata nwanyị ahụ nʼaka, o bilie ọtọ.
Dar, când mulțimea a fost trimisă afară, El a intrat înăuntru, a luat-o de mână și fata s-a ridicat.
26 Akụkọ ọrụ ebube a gbasara nʼebe niile nʼala ahụ.
Vestea aceasta s-a răspândit în toată țara aceea.
27 Mgbe Jisọs si nʼebe ahụ na-apụ, ụmụ nwoke abụọ ndị kpuru ìsì sooro ya. Ha tikuru ya mkpu na-asị, “Nwa Devid, meere anyị ebere!”
Pe când trecea Isus de acolo, doi orbi L-au urmărit, strigând și zicând: “Ai milă de noi, Fiul lui David!”
28 Ha sooro ya bata nʼụlọ ebe ọ nọ. Ọ jụrụ ha ajụjụ sị, “Unu kwere na m nwere ike ime ka unu hụ ụzọ?” Ha zara sị ya, “E, Onyenwe anyị, anyị kweere.”
După ce a intrat în casă, orbii s-au apropiat de El. Isus le-a zis: “Credeți că pot face acest lucru?” Ei i-au spus: “Da, Doamne”.
29 O metụrụ ha aka nʼanya sị ha, “Ya dịrị unu dị ka okwukwe unu si dị.”
Apoi s-a atins de ochii lor și a zis: “Fie vouă după credința voastră!”
30 Ngwangwa ndị ìsì ahụ bidoro ịhụ ụzọ. Jisọs maara ha ọkwa sị ha “Unu agwakwala onye ọbụla.”
Atunci li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu strictețe, zicând: “Aveți grijă ca nimeni să nu afle despre aceasta.”
31 Ma ha pụrụ gbasaa akụkọ a ebe niile nʼala ahụ.
Dar ei au ieșit și au răspândit faima Lui în toată țara aceea.
32 Mgbe ndị a sitere nʼebe ahụ pụọ, ndị ọzọ buteere ya nwoke dara ogbi, onye mmụọ ọjọọ bikwa nʼime ya.
Pe când ieșeau ei afară, iată că a fost adus la El un mut, care era posedat de un demon.
33 Mgbe ọ chụpụrụ mmụọ ọjọọ ahụ, onye ogbi ahụ bidoro ikwu okwu. Ibubo nwụrụ igwe mmadụ nọ nʼebe ahụ. Ha sịrị, “Anyị ahụtụbeghị ihe dị otu a nʼala Izrel.”
După ce a fost izgonit demonul, omul mut a vorbit. Mulțimile se minunau și spuneau: “Așa ceva nu s-a mai văzut în Israel!”
34 Ma ndị Farisii sịrị, “Ọ bụ ekwensu, eze ndị mmụọ ọjọọ, na-enye ya ike ịchụpụ mmụọ ọjọọ.”
Dar fariseii ziceau: “Prin prințul demonilor scoate demoni.”
35 Jisọs jegharịrị nʼobodo niile na ogbe niile dị nʼebe ahụ, ma ndị ukwu na ndị nta, na-ezi ihe nʼụlọ ekpere ndị Juu, na-ekwusakwa oziọma nke alaeze ahụ. Ọ na-agwọkwa ọrịa na nrịa nrịa niile dị iche iche.
Isus străbătea toate cetățile și satele, învățând în sinagogile lor, propovăduind vestea cea bună a Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință în popor.
36 Mgbe ọ hụrụ igwe mmadụ niile na-abịakwute ya, ọmịiko ha mere ya, nʼihi na ha bụ ndị a na-esogbu. Ndị na-enweghị onye inyeaka. Ndị dị ka atụrụ na-enweghị onye na-azụ ha.
Când a văzut mulțimile, i s-a făcut milă de ele, pentru că erau hărțuite și împrăștiate, ca niște oi fără păstor.
37 Mgbe ahụ, ọ sịrị ndị na-eso ụzọ ya, “Owuwe ihe ubi hiri nne nʼezie. Ma ndị ọrụ dị ole na ole.
Atunci le-a spus discipolilor săi: “Într-adevăr, secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini.
38 Ya mere, rịọọnụ Onyenwe owuwe ihe ubi ka o zite ndị ọrụ nʼowuwe ihe ubi ya.”
Rugați-vădeci ca Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său.”
