Matiu 14
1 Nʼoge a Herọd eze na-achị Galili nụrụ ihe banyere Jisọs.
În vremea aceea, Irod tetrarhul a auzit vestea despre Isus
2 Ọ gwara ndị na-ejere ya ozi okwu sị ha, “Onye a bụkwanụ Jọn omee baptizim. O sitela na ndị nwụrụ anwụ bilie dịkwa ndụ ọzọ. Ọ bụ ya mere ike ịrụ ọrụ ebube ndị a ji dị nʼime ya.”
și a zis slujitorilor săi: “Acesta este Ioan Botezătorul. El a înviat din morți. De aceea lucrează în el aceste puteri”.
3 Nʼihi na, Herọd jidere Jọn kee ya agbụ tinye ya nʼụlọ mkpọrọ, nʼihi Herodịas nwunye Filip nwanne ya nwoke.
Pentru că Irod îl prinsese pe Ioan, îl legase și îl întemnițase din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip.
4 Nʼihi na Jọn gwara ya, “Ọ bụghị ihe ziri ezi nʼiwu ka ị kpọrọ ya.”
Căci Ioan îi spusese: “Nu-ți este îngăduit să o ai.”
5 Herọd chọrọrị igbu ya, ma ọ tụrụ egwu ndị mmadụ, nʼihi na ha weere Jọn dị ka onye amụma.
Când a vrut să-l omoare, s-a temut de mulțime, pentru că îl socotea profet.
6 Ma mgbe a na-eme mmemme icheta ọmụmụ Herọd, ada Herodịas tere egwu nʼihu Herọd, na nʼihu ndị ọbịa bịara nʼụbọchị ahụ. Obi tọrọ Herọd ụtọ nke ukwuu.
Dar când a venit ziua de naștere a lui Irod, fiica Irodiadei a dansat printre ei și i-a plăcut lui Irod.
7 Nke a mere o ji ṅụọ iyi kwee nkwa inye ya ihe ọbụla ọ rịọrọ.
De aceea a promis cu jurământ că-i va da tot ce-i va cere.
8 Ma dị ka nne ya si haziere ya, ọ rịọrọ eze Herọd sị, “Nye m isi Jọn omee baptizim nʼefere ugbu a.”
Ea, fiind îndemnată de mama ei, a zis: “Dă-mi aici, pe un platou, capul lui Ioan Botezătorul”.
9 Arịrịọ a wutere eze Herọd, ma nʼihi iyi ọ ṅụrụ na nʼihi ndị ọbịa ya niile, ọ chọghị ịla azụ nʼokwu ya. O nyere iwu ka e meere ya ihe ọ chọrọ.
Împăratul s-a mâhnit, dar a poruncit să fie dat, pentru jurămintele sale și pentru cei ce stăteau la masă cu el.
10 O ziri ozi ka e bipụ isi Jọn nʼụlọ mkpọrọ.
A trimis și a decapitat pe Ioan în temniță.
11 E tinyere isi ya nʼefere bunye nwaagbọghọ ahụ. Ọ naara ya bulaara nne ya.
Capul lui a fost adus pe un platou și dat tinerei domnișoare, iar ea l-a dus mamei sale.
12 Ndị na-eso ụzọ ya bịara buru ozu ya gaa lie. Ha gara kọọrọ Jisọs ihe mere.
Ucenicii lui au venit, au luat trupul și l-au îngropat. Apoi s-au dus și au anunțat pe Isus.
13 Mgbe Jisọs nụrụ akụkọ a, ọ banyere nʼụgbọ mmiri gaa nʼọzara, ebe ọ ga-anọdụrụ onwe ya. Ma mgbe igwe mmadụ nụrụ ya, ha si obodo dị iche iche sooro ya nʼukwu ala.
Isus, când a auzit aceasta, s-a retras de acolo cu o barcă într-un loc pustiu, la o parte. Când au auzit mulțimile, l-au urmat pe jos dinspre cetăți.
14 Mgbe o sitere nʼụgbọ mmiri ahụ rịdata, ọ hụrụ oke igwe mmadụ. O nwere ọmịiko nʼebe ha nọ, gwọọ ndị ọrịa nʼetiti ha.
Isus a ieșit afară și a văzut o mulțime mare. I s-a făcut milă de ei și le-a vindecat bolnavii.
15 Nʼoge anyasị ụbọchị ahụ, ndị na-eso ụzọ ya bịakwutere ya sị ya, “Chi na-achọ iji. Ebe a abụkwaghị ebe ndị mmadụ bi. O nweghị nri a ga-azụta nʼọzara a. Zilaga igwe mmadụ ndị a ka ha gaa nʼime obodo zụọra onwe ha nri.”
Când s-a făcut seară, ucenicii Lui au venit la El și I-au zis: “Locul acesta este pustiu și ora este deja târzie. Trimiteți mulțimea să plece, ca să se ducă în sate și să-și cumpere de mâncare.”
16 Ma Jisọs gwara ha sị, “Ọ dịghị mkpa na ha ga-ala. Nyenụ ha nri ka ha rie.”
Dar Isus le-a zis: “Nu este nevoie să plece. Dați-le voi ceva de mâncare”.
17 Ha zara ya sị, “Ọ bụ naanị ogbe achịcha ise na azụ abụọ ka anyị nwere.”
Ei I-au spus: “Avem aici numai cinci pâini și doi pești.”
18 Ọ sịrị ha, “Wetaranụ m ha nʼebe a.”
El a zis: “Adu-i aici la Mine”.
19 Ọ gwara igwe mmadụ ahụ ka ha nọdụ ala nʼahịhịa. O weere ogbe achịcha ise na azụ abụọ ahụ welie anya ya elu nye Chineke ekele. Ọ nyawara achịcha ahụ, nye ha ndị na-eso ụzọ ya, ndị na-eso ụzọ ya nyere ha igwe mmadụ ahụ.
A poruncit mulțimilor să se așeze pe iarbă; apoi a luat cele cinci pâini și cei doi pești și, privind spre cer, a binecuvântat, a frânt și a dat pâinile ucenicilor, iar ucenicii au dat mulțimilor.
20 Onye ọbụla riri rijuo afọ. Emesịa, ndị na-eso ụzọ Jisọs tụtụkọtara iberibe achịcha dara nʼala tụtụjuo ha nkata iri na abụọ.
Toți au mâncat și s-au săturat. Au luat douăsprezece coșuri pline cu ceea ce rămăsese de la bucățile sparte.
21 Ma ndị riri nri ahụ dị puku ụmụ nwoke ise, nʼagụnyeghị ụmụ nwanyị, na ụmụntakịrị.
Cei care au mâncat erau cam cinci mii de bărbați, pe lângă femei și copii.
22 Mgbe nke a gasịrị, ọ gwara ndị na-eso ụzọ ya ka ha banye nʼụgbọ malite ịgafe ofe ọzọ nke osimiri ahụ. Ma ya onwe ya nọdụrụ maka izilaga ndị mmadụ ahụ.
Îndată Isus a pus pe ucenici să se urce în corabie și să meargă înaintea Lui, în cealaltă parte, în timp ce El gonea mulțimea.
23 Mgbe ọ zilagasịrị igwe mmadụ ahụ, ọ rigooro nʼelu ugwu ikpe ekpere, naanị ya. Mgbe oge anyasị ruru, naanị ya nọkwa na-ebe ahụ.
După ce a alungat mulțimile, s-a urcat singur pe munte ca să se roage. Când a venit seara, era acolo singur.
24 Ma nʼoge a ụgbọ mmiri ahụ esitela nʼebe ala dị nso gamie nʼelu osimiri, ebili mmiri na-ebugharịkwa ya, nʼihi na ifufe ahụ na-emegide ya.
Dar corabia se afla acum în mijlocul mării, tulburată de valuri, căci vântul era împotrivă.
25 Ma ihe dị ka site nʼelekere atọ ruo elekere isii nke ụtụtụ, Jisọs bịakwutere ha, na-aga ije nʼelu osimiri.
În a patra veghe a nopții, Isus a venit la ei, mergând pe mare.
26 Mgbe ndị na-eso ụzọ ya hụrụ ya ka ọ na-aga ije nʼelu osimiri ahụ, obi lọrọ ha mmiri, ha sị, “Ọ bụkwanụ mmụọ o!” Ha tiri mkpu nʼihi egwu.
Când discipolii l-au văzut umblând pe mare, s-au tulburat și au zis: “Este o fantomă!” și au strigat de frică.
27 Ma ngwangwa Jisọs sịrị ha, “Nweenụ obi ike! O bụ m; unu atụla egwu.”
Dar îndată Isus le-a vorbit și le-a zis: “Înveseliți-vă! Eu sunt! Nu vă temeți!”.
28 Pita zara ya, “Onyenwe anyị, ọ bụrụ na ọ bụ gị, sị m bịakwute gị nʼelu mmiri.”
Petru I-a răspuns: “Doamne, dacă ești Tu, poruncește-mi să vin la Tine pe ape.”
29 Ọ sịrị ya, “Bịa!” Pita sitere nʼụgbọ ahụ pụta, bido ịga ije nʼelu mmiri ijekwuru Jisọs.
El a zis: “Vino!” Petru a coborât din barcă și a mers pe ape pentru a veni la Isus.
30 Ma mgbe ọ hụrụ oke ebili mmiri ahụ ka ọ na-amagharị; egwu tụrụ ya. Ma mgbe ọ malitere imikpu nʼime mmiri ahụ, o tiri mkpu sị, “Onyenwe m! Zọpụta m!”
Dar, văzând că vântul era puternic, s-a temut și, începând să se scufunde, a strigat: “Doamne, salvează-mă!”.
31 Na-atụfughị oge, Jisọs setịpụrụ aka ya dọpụta Pita. Ọ sịrị ya, “Gị onye okwukwe nta, nʼihi gịnị ka i ji nwee obi abụọ!”
Îndată Isus a întins mâna, l-a apucat și i-a zis: “Tu, cel cu puțină credință, de ce te-ai îndoit?”
32 Ma mgbe ha rịbanyere nʼime ụgbọ ahụ ifufe ahụ kwụsịkwara.
Când s-au urcat în barcă, vântul a încetat.
33 Ndị ahụ nọ nʼụgbọ ahụ kpọrọ isiala nye ya sị, “Nʼezie, ị bụ Ọkpara Chineke.”
Cei care erau în barcă au venit și i s-au închinat, spunând: “Cu adevărat ești Fiul lui Dumnezeu!”
34 Mgbe ha gafere nʼofe nke ọzọ, ha bịarutere nʼala Genesaret.
După ce au trecut dincolo, au ajuns în ținutul Ghenaretului.
35 Mgbe ndị obodo ahụ matara na ọ bụ ya, ha zisara ozi gburugburu obodo niile ahụ, ma dutere ya ndị niile ahụ na-adịghị ike.
Când oamenii din acel loc l-au recunoscut, au trimis în toată regiunea din jur și i-au adus pe toți cei bolnavi;
36 Ha rịọrọ ya ka o kwenye ka ha metụ ọ bụladị ọnụ uwe ya aka. Ndị niile metụrụ ya aka ka a gwọrọ.
și l-au rugat să atingă doar franjurii hainei lui. Toți cei care o atingeau se vindecau.
