Mak 1
1 Mmalite oziọma maka Jisọs Kraịst, Ọkpara Chineke.
Începutul Veștii Bune a lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
2 Dịka e dere ya rịị nʼakwụkwọ Aịzaya onye amụma sị, “Aga m ezipu onyeozi m nʼihu gị, onye ga-edozi ụzọ gị.”
După cum este scris în profeți, “Iată, trimit pe mesagerul Meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta:
3 “Otu onye na-eti mkpu nʼọzara, na-asị, ‘Dozienụ ụzọ maka Onyenwe anyị, meenụ ka okporoụzọ ya guzozie.’”
glasul cuiva care strigă în pustiu, 'Pregătiți calea Domnului! Fă-i cărările drepte!”
4 Jọn omee baptizim pụtara na-eme baptizim nʼọzara, ma na-ekwusa baptizim nke nchegharị maka mgbaghara mmehie.
Ioan a venit să boteze în pustie și să propovăduiască botezul pocăinței pentru iertarea păcatelor.
5 Ndị mmadụ si nʼakụkụ Judịa niile na ndị niile bi na Jerusalem pụrụ jekwuru ya. Ka ha na-ekwupụta mmehie ha, o mere ha baptizim nʼosimiri Jọdan.
Tot ținutul Iudeii și toți cei din Ierusalim au ieșit la el. Au fost botezați de el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele.
6 Uwe Jọn yi nʼahụ ya bụ nke e ji ajị ịnyịnya kamel mee. O kekwara ihe okike e ji akpụkpọ anụ mee nʼukwu ya. Nri ya bụ igurube na mmanụ aṅụ.
Ioan era îmbrăcat cu păr de cămilă și avea o curea de piele la brâu. El mânca lăcuste și miere sălbatică.
7 O kwusara sị: “Onye dị ike karịa m na-abịa nʼazụ m. Onye m na-erughị ihudata ala tọpụ eriri akpụkpọụkwụ ya.
El propovăduia, spunând: “După mine vine cel care este mai puternic decât mine, a cărui șnur al sandalelor nu sunt vrednic să mă aplec și să îl desfac.
8 Eji m mmiri na-eme unu baptizim, ma ọ ga-eji Mmụọ Nsọ mee unu baptizim.”
Eu v-am botezat în apă, dar el vă va boteza în Duhul Sfânt.”
9 Nʼoge ahụ, Jisọs sitere na Nazaret nke Galili bịa nʼosimiri Jọdan, ebe Jọn mere ya baptizim.
În zilele acelea, Isus a venit din Nazaret din Galileea și a fost botezat de Ioan în Iordan.
10 Ma mgbe o si nʼime mmiri ahụ na-apụta, ọ hụrụ ka eluigwe meghere. Hụkwa Mmụọ Nsọ dị ka nduru ka ọ rịdatara bekwasị ya nʼisi ya.
Imediat ce a ieșit din apă, a văzut cerurile despărțindu-se și Duhul Sfânt coborând peste el ca un porumbel.
11 Otu olu si nʼeluigwe daa, “Ị bụ Ọkpara m hụrụ nʼanya, ihe gị dị m ezi mma.”
Un glas a venit din cer: “Tu ești Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”
12 Ngwangwa, Mmụọ Nsọ duuru ya baa nʼime ọzara.
Și îndată Duhul Sfânt l-a izgonit în pustiu.
13 Ọ nọkwara nʼime ọzara ahụ iri ụbọchị anọ, ebe ekwensu nwara ya ọnwụnwa. Ya na ụmụ anụ ọhịa nọkwa. Ma ndị mmụọ ozi jeere ya ozi.
Acolo, în pustiu, a stat patruzeci de zile, ispitit de Satana. Era cu animalele sălbatice; și îngerii îi slujeau.
14 Mgbe e tinyesịrị Jọn nʼụlọ mkpọrọ, Jisọs gara na Galili, na-ekwusa oziọma Chineke.
După ce Ioan a fost luat în temniță, Isus a venit în Galileea, propovăduind vestea cea bună a Împărăției lui Dumnezeu,
15 Ọ sịrị, “Oge ahụ eruola, alaeze Chineke dị nso. Chegharịanụ ma kwerekwanụ nʼoziọma.”
și zicând: “Timpul s-a împlinit și Împărăția lui Dumnezeu este aproape! Pocăiți-vă și credeți în Vestea cea Bună!”.
16 Mgbe Jisọs na-aga nʼakụkụ osimiri Galili, ọ hụrụ Saimọn na Andru nwanne ya, ka ha na-awụnye ụgbụ ha nʼime mmiri nʼihi na ha bụ ndị ọkụ azụ.
Trecând pe malul mării Galileii, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, care aruncau o plasă în mare, căci erau pescari.
17 Jisọs siri ha, “Bịanụ soro m, m ga-emekwa unu ndị ọkụ na-akụta mmadụ.”
Isus le-a zis: “Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni”.
18 Ngwangwa ha hapụrụ ụgbụ azụ ha ma soro ya.
Și îndată și-au lăsat plasele și au mers după El.
19 Mgbe ọ gatụrụ nʼihu nke nta, ọ hụrụ Jemis nwa Zebedi na nwanne ya bụ Jọn ndị nọ nʼime ụgbọ mmiri, na-ekezi ụgbụ azụ ha.
Și, mergând puțin mai departe de acolo, a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe fratele său Ioan, care erau și ei în corabie și reparau plasele.
20 Ngwangwa, ọ kpọrọ ha, ha hapụrụ nna ha Zebedi na ndị o goro ọrụ nʼime ụgbọ soro ya.
Imediat i-a chemat, iar ei au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, cu slujitorii angajați, și au mers după el.
21 Ha gara Kapanọm, mgbe ụbọchị izuike ruru, ọ bara nʼime ụlọ ekpere ma malite izi ha ihe.
S-au dus în Capernaum, și îndată, în ziua de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța.
22 Ozizi ya juru ha anya nke ukwuu, nʼihi na o ziri ha ihe dịka onye nwere ikike, ọ bụghị dị ka nke ndị ozizi iwu.
Ei erau uimiți de învățătura lui, pentru că îi învăța ca având autoritate, și nu ca pe cărturari.
23 Ma nʼotu oge ahụ, otu nwoke nọ nʼime ụlọ ekpere ahụ nke mmụọ na-adịghị ọcha bi nʼime ya, tiri mkpu nʼoke olu,
Îndată s-a găsit în sinagoga lor un om cu un duh necurat și a strigat, zicând:
24 sị, “Gịnị ka anyị na gị nwekọrọ, gị Jisọs onye Nazaret? Ị bịala ịla anyị nʼiyi? Amaara m onye ị bụ, Onye Nsọ nke Chineke.”
“Ha! Ce avem noi de-a face cu tine, Isus, Nazarineanule? Ai venit să ne distrugi? Eu știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!”.
25 Ma Jisọs baara ya mba sị ya, “Mechie ọnụ sikwa nʼime ya pụta!”
Isus l-a mustrat și i-a zis: “Taci și ieși din el!”
26 Mmụọ ahụ na-adịghị ọcha seere ya, mee ka ahụ ya maa jijiji, o tiri mkpu nʼoke olu, ma sikwa nʼime ya pụta.
Și duhul necurat a ieșit din el, care-l zguduia și striga cu glas tare.
27 Ha niile bụ ndị nọ nʼọnọdụ ihe iju anya ma na-ajụrịtara onwe ha ajụjụ sị, “Gịnị bụ nke a? Ozizi ọhụrụ ya na ikike! Ọ na-enye ọ bụladị mmụọ na-adịghị ọcha iwu. Ha na-erubekwara ya isi.”
Toți erau uimiți, așa că se întrebau între ei și ziceau: “Ce este aceasta? O învățătură nouă? Pentru că el poruncește cu autoritate chiar și duhurilor necurate, iar acestea îl ascultă!”
28 Akụkọ banyere ya gbasara ngwangwa ruo akụkụ niile nke Galili.
Imediat, vestea despre el s-a răspândit pretutindeni în toată regiunea Galileii și în împrejurimile ei.
29 Ngwangwa ha hapụrụ ụlọ ekpere ahụ, ha na Jemis na Jọn soro banye nʼụlọ Saimọn na Andru.
Și îndată ce au ieșit din sinagogă, au intrat în casa lui Simon și Andrei, cu Iacov și Ioan.
30 Nʼoge a, nne nwunye Saimọn dina nʼakwa ndina. Ahụ ọkụ jikwa ya. Ha mere ka ọ mata banyere ya.
Mama soției lui Simon zăcea bolnavă de febră și îndată i-au povestit despre ea.
31 Ọ gakwuru ya, jide ya nʼaka selite ya elu. Ahụ ọkụ ahụ hapụrụ ya. Ọ malitekwara ile ha ọbịa.
El a venit, a luat-o de mână și a ridicat-o. Febra a lăsat-o imediat și ea le-a slujit.
32 Nʼoge uhuruchi, mgbe anwụ dara, ha kpọtaara ya ndị niile ahụ na-esighị ike na ndị mmụọ ọjọọ bi nʼime ha.
Seara, când a apus soarele, au adus la El pe toți cei bolnavi și pe cei posedați de demoni.
33 Obodo ahụ niile gbakọrọ nʼọnụ ụzọ.
Toată cetatea era adunată la ușă.
34 Ọ gwọrọ ọtụtụ ndị bu ọrịa dị iche iche, ọ chụpụkwara ọtụtụ mmụọ ọjọọ ma o kweghị ka mmụọ ọjọọ ndị ahụ kwuo okwu nʼihi na ha matara onye ọ bụ.
El a vindecat pe mulți bolnavi de diferite boli și a izgonit mulți demoni. Nu le permitea demonilor să vorbească, pentru că îl cunoșteau.
35 Nʼisi ụtụtụ, mgbe ọchịchịrị ka gbachiri, o biliri, ga ebe ọ ga-anọrọ onwe ya, naanị ya. Nʼebe ahụ kwa ka ọ nọ kpee ekpere.
Dis-de-dimineață, pe când era încă întuneric, s-a sculat și a ieșit afară, s-a dus într-un loc pustiu și s-a rugat acolo.
36 Saimọn na ndị ya na ha nọ pụrụ na-achọgharị ya.
Simon și cei care erau cu el l-au căutat.
37 Ma mgbe ha hụrụ ya, ha sịrị ya, “Mmadụ niile na-achọgharị gị!”
L-au găsit și i-au spus: “Toată lumea te caută.”
38 Ọ zaghachiri ha sị, “Ka anyị gaanụ ebe ọzọ, nʼobodo ndị ọzọ dị anyị gburugburu, ka m zisakwaara ha oziọma. Ọ bụ nʼihi nke a ka m ji bịa.”
Și le-a zis: “Să mergem în altă parte, în cetățile vecine, ca să propovăduiesc și acolo, căci pentru aceasta am ieșit.”
39 Ya mere, ọ pụrụ jegharịa na Galili niile na-ekwusa oziọma nʼụlọ ekpere ha niile, na-achụpụkwa mmụọ ọjọọ.
Și a mers în sinagogile lor în toată Galileea, predicând și scoțând demoni.
40 Otu onye ekpenta bịakwutere ya gbuo ikpere nʼala rịọọ ya sị, “Ọ bụrụ na ị chọrọ, ị pụrụ ime ka m dị ọcha.”
Un leprosar a venit la El și L-a rugat, îngenunchind în fața Lui și spunându-I: “Dacă vrei, poți să mă cureți.”
41 Ebe o jupụtara nʼọmịiko, Jisọs setịpụrụ aka ya metụ ya sị, “Achọrọ m, dị ọcha!”
Și, cuprins de milă, a întins mâna, l-a atins și i-a zis: “Vreau să... Să fie curățat”.
42 Ngwangwa ekpenta ya hapụrụ ya, e mekwara ka ọ dị ọcha.
După ce a spus aceasta, îndată lepra s-a depărtat de la el și a fost curățit.
43 Mgbe ahụ, Jisọs ji ịdọ aka na ntị zilaga ya,
El l-a avertizat cu strictețe și l-a trimis imediat afară,
44 ọ gwara ya sị, “Hụkwa na ọ dịghị onye ọbụla ị ga-agwa ihe a. Kama gaa gosi onye nchụaja onwe gị. Chụọkwa aja dị ka Mosis nyere nʼiwu, maka ime ka ị dị ọcha gị, ka ọ bụrụ ihe ama nye ha.”
și i-a zis: “Vezi să nu spui nimic nimănui, ci du-te să te prezinți preotului și oferă pentru curățirea ta ceea ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”
45 Ma ọ pụrụ malite ịkọsa akụkọ banyere ọgwụgwọ ya ebe niile. Nʼihi ya Jisọs enwekwaghị ike ịbanye nʼobodo, kama ọ gara nọrọ nʼebe zoro ezo. Ma ndị mmadụ na-abịakwutekwa ya site nʼebe niile dị iche iche.
Dar el a ieșit și a început să propovăduiască mult și să răspândească vestea, încât Isus nu mai putea intra în cetate, ci era afară, în locuri pustii. Oamenii veneau la el de pretutindeni.
