Jọn 1
1 Na mbụ okwu ahụ dịrịị, okwu ahụ na Chineke nọ, okwu ahụ bụkwa Chineke.
La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.
2 Ya na Chineke nọ site na mbụ.
El era la început cu Dumnezeu.
3 E sitere na ya kee ihe niile, ọ dịghịkwa ihe ọbụla e kere eke nke a na-ekeghị site na ya.
Toate lucrurile au fost făcute prin el. Fără el, nimic din ceea ce a fost făcut nu s-a făcut.
4 Nʼime ya ka ndụ dịrịị, ndụ ahụ bụkwa ìhè nye mmadụ niile,
În El era viața, iar viața era lumina oamenilor.
5 ìhè ahụ na-enwu nʼime ọchịchịrị, ma ọchịchịrị ahụ emenyụghị ya.
Lumina strălucește în întuneric, iar întunericul nu a biruit-o.
6 Ọ dị otu nwoke Chineke zitere, aha ya bụ Jọn.
Și a venit un om trimis de Dumnezeu, care se numea Ioan.
7 Ọ bịara dị ka onye akaebe ịgba ama banyere ìhè ahụ, ka mmadụ niile site nʼaka ya kwere.
Acesta a venit ca martor, ca să mărturisească despre lumină, pentru ca toți să creadă prin el.
8 Ya onwe ya abụghị ìhè ahụ, ọ bịara naanị ịgba akaebe banyere ìhè ahụ.
El nu era lumina, ci a fost trimis ca să mărturisească despre lumină.
9 Ezi ìhè ahụ nke na-enye mmadụ ọbụla ìhè na-abịa nʼime ụwa.
Lumina adevărată, care luminează pe toată lumea, venea în lume.
10 Ọ bịara nʼụwa, ma ụwa bụ ihe e kere site nʼaka ya, ma ụwa amataghị onye ọ bụ.
El era în lume, și lumea a fost făcută prin El, și lumea nu L-a recunoscut.
11 Ọ bịakwutere ihe ndị ahụ bụ ndị nke ya, ma ndị ahụ bụ ndị nke ya anabataghị ya.
El a venit la ai Săi, și cei ce erau ai Săi nu L-au primit.
12 Ma ndị ahụ niile nabatara ya, ndị ahụ niile kweere nʼaha ya ka o nyere ike ịghọ ụmụ Chineke.
Dar tuturor celor care l-au primit, le-a dat dreptul de a deveni copii ai lui Dumnezeu, celor ce cred în numele lui;
13 Ụmụ a na-amụghị site nʼọbara, maọbụ site na mkpebi nke anụ ahụ, ma ọ bụkwanụ mkpebi nke mmadụ, kama site na Chineke.
care nu s-au născut din sânge, nici din voința cărnii, nici din voința omului, ci din Dumnezeu.
14 Okwu ahụ ghọrọ anụ ahụ birikwa nʼetiti anyị. Anyị ahụla ebube ya, ebube nke onye naanị ya bụ Ọkpara Nna mụrụ, onye si nʼebe Nna nọ bịa, onye jupụtara nʼamara na eziokwu.
Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi. Am văzut slava Lui, o slavă ca a Fiului unic născut din Tatăl, plin de har și de adevăr.
15 Jọn gbara ama banyere ya mgbe ọ na-eti mkpu na-asị, “Onye a bụ onye ahụ m kwuru banyere ya, ‘Onye na-abịa m nʼazụ dị ukwuu karịa m, nʼihi na o bukwa m ụzọ dịrị.’”
Ioan a mărturisit despre el. El a strigat, spunând: “Acesta a fost cel despre care am spus: “Cel care vine după mine m-a întrecut pe mine, pentru că a fost înaintea mea”.”
16 Site nʼịba ụba nke amara ya, anyị niile anatala amara a tụkwasịrị nʼamara.
Din plinătatea lui, noi toți am primit har peste har.
17 Nʼihi na e nyere iwu site nʼaka Mosis, ma amara na eziokwu bịara site nʼaka Jisọs Kraịst.
Căci Legea a fost dată prin Moise. Harul și adevărul s-au realizat prin Isus Cristos.
18 Ọ dịbeghị onye ọbụla hụrụla Chineke, ma Chineke, onye naanị ya bụ Ọkpara Nna mụrụ. Onye ya na Nna dị na mma, emeela ka anyị mata ya.
Nimeni nu L-a văzut pe Dumnezeu în niciun moment. Fiul unic născut, care este în sânul Tatălui, l-a declarat.
19 Nke a bụ ịgba ama Jọn mgbe ndị ndu ndị Juu nọ na Jerusalem zipụrụ ndị nchụaja na ndị Livayị ka ha bịa jụọ ya onye ọ bụ?
Iată mărturia lui Ioan, când iudeii au trimis preoți și leviți de la Ierusalim ca să-l întrebe: “Cine ești Tu?”
20 O mechighị ọnụ ya, kama o kwupụtara sị, “Abụghị m Kraịst ahụ.”
El a declarat, și nu a negat, ci a declarat: “Eu nu sunt Hristosul.”
21 Mgbe ahụ ha jụrụ ya sị, “Ị bụkwanụ onye? Ị bụ Ịlaịja?” Ọ zara sị ha, “Abụghị m ya.” “Ị bụ Onye amụma ahụ?” “Mba.”
Și L-au întrebat: “Și atunci, ce? Ești tu Ilie?” El a spus: “Nu sunt.” “Tu ești profetul?” El a răspuns: “Nu.”
22 Ha sịrị ya, “Ị bụ onye? Nye anyị ọsịsa anyị ga-eweghachiri ndị zitere anyị. Gịnị ka i kwuru banyere onwe gị?”
Și I-au zis: “Cine ești Tu? Dă-ne un răspuns pe care să-l ducem înapoi la cei care ne-au trimis. Ce spui despre tine însuți?”
23 Ọ sịrị, dịka Aịzaya onye amụma kwuru, “Abụ m onye na-eti mkpu nʼime ọzara, ‘Meenụ ka ụzọ Onyenwe anyị guzozie.’”
El a zis: “Eu sunt glasul celui care strigă în pustiu: “Îndreptați calea Domnului”, cum a zis profetul Isaia”.
24 Ma ndị Farisii ahụ ezitere
Cei care fuseseră trimiși erau din partea fariseilor.
25 jụrụ ya, sị, “Gịnị mere i ji na-eme baptizim ọ bụrụ na ị bụghị Kraịst maọbụ Ịlaịja, maọbụ onye amụma ahụ?”
Ei L-au întrebat: “De ce deci botezi, dacă nu ești nici Hristosul, nici Ilie, nici proorocul?”
26 Jọn zara ha sị, “Eji m mmiri na-eme baptizim, ma ọ dị otu onye nọ nʼetiti unu nke unu na-amaghị.
Ioan le-a răspuns: “Eu botez în apă, dar în mijlocul vostru este Unul pe care nu-L cunoașteți.
27 Onye ahụ nke na-abịa nʼazụ m, onye m na-erughị ịtọpụ eriri akpụkpọụkwụ ya.”
El este cel care vine după mine, care este preferat înaintea mea, căruia nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua de la sandale.”
28 Ihe a mere na Betani nʼofe osimiri Jọdan bụ ebe Jọn nọ na-eme baptizim.
Aceste lucruri se întâmplau în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
29 Nʼechi ya, ọ hụrụ ka Jisọs na-abịakwute ya sị, “Leekwa, Nwa Atụrụ Chineke, onye na-ebupụ mmehie ụwa.
A doua zi, a văzut pe Isus venind la el și a zis: “Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!
30 Ọ bụ onye a ka m kwuru okwu ya mgbe ahụ m sịrị, ‘otu nwoke na-abịa nʼazụ m, onye dị ukwuu karịa m, nʼihi na o bukwa m ụzọ dịrị.’
Acesta este Acela despre care am spus: “După mine vine un om care este preferat înaintea mea, pentru că a fost înaintea mea”.
31 Mụ onwe m amataghị ya, ma a bịara m were mmiri na-eme baptizim nʼihi nke a, ka e kpughee ya nye ndị Izrel.”
Eu nu-l cunoșteam, dar pentru aceasta am venit botezând în apă, ca să fie descoperit lui Israel.”
32 Mgbe ahụ Jọn gbara ama a sị, “Ahụrụ m ka Mmụọ Nsọ sitere nʼeluigwe rịdata dị ka nduru, nọkwasị ya.
Ioan a depus mărturie și a zis: “Am văzut Duhul Sfânt coborând din cer ca un porumbel și a rămas peste El.
33 Mụ onwe m amabughị ya, ma onye ahụ zitere m ka m jiri mmiri mee baptizim kwuru, ‘Onye ahụ ị ga-ahụ, onye Mmụọ Nsọ ga-ebekwasị, ma nọgidekwa, ọ bụ ya ga-eji Mmụọ Nsọ mee baptizim.’
Eu nu l-am recunoscut, dar cel care m-a trimis să botez în apă mi-a spus: “Pe oricine vei vedea Duhul coborând și rămânând asupra lui, acela este cel care botează în Duhul Sfânt.
34 Mụ onwe m ahụla ya, na-agbakwa ama na onye a bụ Ọkpara Chineke.”
Eu am văzut și am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu.”
35 Nʼechi ya, Jọn na mmadụ abụọ ndị na-eso ụzọ ya guzoro nʼebe ahụ ọzọ.
A doua zi, Ioan, stând în picioare cu doi din ucenicii săi,
36 Mgbe ọ hụrụ Jisọs ka ọ na-agafe, ọ sịrị, “Leenụ, Nwa Atụrụ Chineke.”
s-a uitat la Isus, care mergea, și a zis: “Iată Mielul lui Dumnezeu!”
37 Mgbe mmadụ abụọ ahụ na-eso ụzọ ya nụrụ nke a, ha tụgharịrị soro Jisọs.
Cei doi discipoli l-au auzit vorbind și l-au urmat pe Isus.
38 Mgbe Jisọs tụgharịrị hụ ka ha na-eso ya, ọ sịrị ha, “Gịnị ka unu chọrọ?” Ha sịrị ya, “Rabbi” (nke pụtara “Onye ozizi”), “olee ebe i bi?”
Isus s-a întors și, văzându-i că îi urmăreau, le-a zis: “Ce căutați?” I-au zis: “Rabi” (adică, în traducere, Învățător), “unde stai?”.
39 Ọ sịrị ha, “Bịanụ, unu ga-ahụ.” Ha sooro ya ga hụ ebe ọ na-anọ. Ha nọnyekwara ya ụbọchị ahụ niile. Ọ bụ nʼihe dị ka elekere anọ nke mgbede.
Și le-a zis: “Veniți și vedeți.” Au venit și au văzut unde stătea și au rămas cu el în acea zi. Era pe la ora zece.
40 Otu nʼime mmadụ abụọ ahụ nụrụ ihe Jọn kwuru, nke sooro ya bụ Andru nwanne Saimọn Pita.
Unul dintre cei doi care l-au auzit pe Ioan și l-au urmat a fost Andrei, fratele lui Simon Petru.
41 Ihe mbụ o mere bụ ịchọta Saimọn nwanne ya sị ya, “Anyị achọtala Mezaya ahụ” (onye a na-akpọkwa Kraịst).
El l-a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, și i-a spus: “L-am găsit pe Mesia!”. (ceea ce înseamnă, fiind interpretat, Hristos).
42 Ọ kpọtaara ya Jisọs. O lere ya anya sị, “Ị bụ Saimọn nwa Jọn. A ga-akpọ gị Sefas” (nke nsụgharị ya, pụtara Pita).
L-a adus la Isus. Isus s-a uitat la el și i-a spus: “Tu ești Simon, fiul lui Iona. Te vei numi Cefa” (ceea ce înseamnă, prin interpretare, Petru).
43 Nʼechi ya, o kpebiri ịga Galili. Mgbe ọ hụrụ Filip, ọ sịrị ya, “Soro m.”
A doua zi, s-a hotărât să se ducă în Galileea și a găsit pe Filip. Isus i-a spus: “Urmează-mă”.
44 Filip bụ onye obodo Betsaida dị ka Andru na Pita.
Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei și a lui Petru.
45 Filip chọtara Nataniel sị ya, “Anyị achọtala onye ahụ Mosis dere banyere ya nʼiwu, onye ndị amụma dekwara banyere ya, Jisọs onye Nazaret, nwa Josef.”
Filip l-a găsit pe Natanael și i-a spus: “L-am găsit pe Acela despre care au scris Moise în Lege, dar și profeții: Iisus din Nazaret, fiul lui Iosif”.
46 Nataniel sịrị ya, “Ihe ọma ọbụla ọ pụrụ i si na Nazaret pụta?” Ma Filip sịrị ya, “Bịa ka ị hụrụ.”
Natanael I-a zis: “Poate ieși ceva bun din Nazaret?” Filip i-a zis: “Vino și vezi”.
47 Mgbe Jisọs hụrụ ka Nataniel na-abịaru ya nso, o kwuru sị, “Leenụ ezi nwa afọ Izrel onye aghụghọ na-adịghị nʼime ya.”
Isus a văzut pe Natanael venind la El și a zis despre el: “Iată un israelit, în care nu este nici o înșelăciune!”
48 Nataniel sịrị ya, “Olee otu i si mata onye m bụ?” Jisọs sịrị ya, “Tupu Filip akpọ gị, ahụlarị m gị ka ị nọ nʼokpuru osisi fiig.”
Natanael i-a zis: “De unde Mă cunoști?” Isus i-a răspuns: “Înainte ca Filip să te cheme, când erai sub smochin, te-am văzut.”
49 Mgbe ahụ, Nataniel zaghachiri, “Onye ozizi, ị bụ Ọkpara Chineke; ị bụ eze Izrel.”
Natanael I-a răspuns: “Rabi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu! Tu ești Regele lui Israel!”
50 Jisọs zara sị ya, “I kwere nʼihi na agwara m gị na ahụrụ m gị nʼokpuru osisi fiig? Ị ga-ahụ ihe dị ukwuu karịa nke a.”
Isus i-a răspuns: “Pentru că ți-am spus: “Te-am văzut sub smochin”, crezi tu? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea!”
51 Ọ sịkwara ya, “Nʼezie, nʼezie agwa m unu, unu ga-ahụ eluigwe ka o meghere hụkwa ndị mmụọ ozi Chineke ka ha na-arịgokwuru, ma na-arịdakwuru Nwa nke Mmadụ.”
El i-a zis: “Cu siguranță, vă spun tuturor că, după aceea, veți vedea cerul deschis și îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând asupra Fiului Omului.”
