Jọn 18
1 Mgbe Jisọs kwusiri okwu ndị a, ya na ndị na-eso ụzọ ya rịdara ndagwurugwu iyi Kidrọn rigorokwa nʼofe nke ọzọ, ebe e nwere otu ogige, ya na ndị na-eso ụzọ ya banyere nʼime ya.
După ce Isus a spus acestea, a ieșit cu discipolii lui dincolo de pârâul Chedron, unde era o grădină în care a intrat el și discipolii lui.
2 Judas, onye rara ya nye matakwara ebe ahụ. Nʼihi na Jisọs na ndị na-eso ụzọ ya na-anọ nʼebe ahụ ọtụtụ oge.
Și Iuda, de asemenea, care l-a trădat, știa locul acela pentru că Isus se aduna deseori acolo cu discipolii săi.
3 Ya mere, Judas duuru otu ndị agha, na ụfọdụ ndị ozi sitere nʼetiti ndịisi nchụaja na ndị Farisii bịa nʼebe ahụ. Ha chịkwa ọwaọkụ, oriọna na ngwa agha.
Atunci Iuda, primind o ceată de oameni și ofițeri de la preoții de seamă și farisei, a venit acolo cu lămpi și torțe și arme.
4 Ebe Jisọs maara ihe niile na-akwado ịbịakwasị ya, ọ pụtara sị ha, “Onye ka unu na-achọ?”
Isus așadar, știind toate cele ce urmau să vină asupra lui, a ieșit înainte și le-a spus: Pe cine căutați?
5 Ha zaghachiri ya, “Ọ bụ Jisọs onye Nazaret.” Ọ sịrị ha, “Ọ bụ m” (Judas onye ahụ rara ya nye so ha guzo nʼebe ahụ.)
Ei i-au răspuns: Pe Isus din Nazaret. Isus le-a spus: Eu sunt. Și Iuda de asemenea, care l-a trădat, stătea în picioare cu ei.
6 Mgbe Jisọs gwara ha, “Ọ bụ m,” ha laghachiri azụ, daa nʼala.
Imediat ce le-a spus [Isus]: Eu sunt, s-au dat înapoi și au căzut la pământ.
7 Ọzọ ọ jụkwara ha, “Onye ka unu na-achọ?” Ha sịrị, “Ọ bụ Jisọs onye Nazaret.”
Atunci i-a întrebat din nou: Pe cine căutați? Iar ei au spus: Pe Isus din Nazaret.
8 Jisọs zara, “Agwara m unu na Ọ bụ m. Ọ bụrụ na unu na-achọ m, hapụnụ ndị a ka ha laa.”
Isus a răspuns: V-am zis că eu sunt; de aceea dacă pe mine mă căutați, lăsați pe aceștia să meargă;
9 Nke a bụ iji mezuo okwu ahụ o kwuru na mbụ, “Etufughị m onye ọbụla nʼime ndị ahụ i nyere m.”
Ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese: Dintre aceia pe care mi i-ai dat nu am pierdut pe niciunul.
10 Ya mere Saimọn Pita, onye ji mma agha, mịpụtara ya, gbuo ohu onyeisi nchụaja, gbupụ ntị aka nri ya. Aha ohu ahụ bụ Malkus.
Atunci Simon Petru, având o sabie, a scos-o și a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Numele robului era Malhus.
11 Ma Jisọs gwara Pita, “Mịghachi mma agha gị nʼọbọ ya! Ọ bụ na mụ agaghị aṅụ site nʼiko ahụ Nna m nyere m ka m ṅụọ?”
Atunci Isus i-a spus lui Petru: Pune-ți sabia în teacă; paharul pe care mi l-a dat Tatăl, să nu îl beau?
12 Ya mere ndị agha ahụ na ọchịagha ha, na ndị na-ejere ndị Juu ozi, jidere Jisọs kee ya agbụ.
Atunci ceata și căpetenia și ofițerii iudeilor l-au luat pe Isus și l-au legat,
13 Ha buru ụzọ duru ya jekwuru Anas, onye bụ nna nwunye Kaịfas. Onye bụ onyeisi nchụaja nʼafọ ahụ.
Și l-au dus întâi la Ana, fiindcă el era socrul lui Caiafa, care era marele preot în anul acela.
14 Kaịfas bụkwa onye ahụ dụrụ ndị ndu ndị Juu ọdụ, sị na ọ ka mma ka otu onye nwụọ nʼihi mmadụ niile.
Iar Caiafa era cel care le recomandase iudeilor că este de folos să moară un singur om pentru popor.
15 Saimọn Pita na otu onye ọzọ na-eso ụzọ ya sooro Jisọs. Nʼihi na onye nke ahụ na-eso ụzọ ya bụ onye onyeisi nchụaja maara nke ọma, o sooro Jisọs banye nʼobi onyeisi nchụaja.
Și Simon Petru urma pe Isus și tot așa alt discipol; discipolul acela era cunoscut marelui preot și a intrat cu Isus în curtea palatului marelui preot.
16 Ma Pita na-eguzo nʼezi nʼọnụ ụzọ. Onye ọzọ ahụ na-eso ụzọ ya, nke onyeisi nchụaja maara nke ọma, pụrụ nʼezi gwa nwaagbọghọ ahụ na-eche ọnụ ụzọ okwu, ma kpọbata Pita.
Petru însă stătea în picioare afară la ușă. Atunci celălalt discipol, care îi era cunoscut marelui preot, a ieșit și i-a vorbit portăresei și l-a adus pe Petru înăuntru.
17 Nwaagbọghọ ahụ sịrị Pita, “Ọ bụ na ị bụghị otu nʼime ndị na-eso ụzọ nwoke a?” Pita sịrị, “Mba! Abụghị m.”
Atunci servitoarea, portăreasa, i-a spus lui Petru: Nu cumva și tu ești dintre discipolii acestui om? Nu sunt, a spus el.
18 Ndị ohu na ndị nche kwanyere ọkụ nʼihi na oyi na-atụ. Ha guzoro nʼebe ahụ na-anya ọkụ. Pita soro ha guzo na-anyakwa ọkụ.
Și robii și ofițerii, după ce făcuseră un foc de cărbuni pentru că era frig, stăteau în picioare și se încălzeau; iar Petru stătea în picioare cu ei și se încălzea.
19 Nʼoge ahụ onyeisi nchụaja ahụ jụrụ Jisọs banyere ndị na-eso ụzọ ya, na ozizi ya.
Atunci marele preot l-a întrebat pe Isus despre discipolii lui și despre doctrina lui.
20 Jisọs zara ya, “Nʼihu ọha mmadụ ka m kwuru okwu niile m kwuru. A kuziri m ihe nʼime ụlọ ekpere na nʼime ụlọnsọ ukwu ebe ndị Juu na-ezukọ. Ekwukwaghị m ihe ọbụla na nzuzo.
Isus i-a răspuns: Eu am vorbit deschis lumii; eu totdeauna am învățat în sinagogă și în templu, unde se adună întotdeauna iudeii și nu am spus nimic în taină.
21 Gịnị mere i ji ajụ m? Jụọ ndị niile gere m ntị! Ha makwaara ihe niile m kwuru.”
De ce mă întrebi? Întreabă-i pe cei care m-au auzit ce le-am vorbit; iată, ei știu ce am spus eu.
22 Mgbe o kwuru nke a, otu onye nʼime ndị na-eje ozi guzo nʼakụkụ ya, mara Jisọs ụra nʼihu, sị, “Ọ bụ otu a ka ị si aza onyeisi nchụaja ajụjụ?”
Și după ce a vorbit astfel, unul dintre ofițerii care stăteau în picioare acolo, l-a lovit cu palma pe Isus, spunând: Așa răspunzi marelui preot?
23 Jisọs zara ya, “Ọ bụrụ na ọ dị ihe ọjọọ m kwuru, gbaa ama megide okwu ọjọọ dị otu a, ma ọ bụrụ na m kwuru eziokwu, gịnị mere i ji ama m ụra.”
Isus i-a răspuns: Dacă am vorbit rău, adu mărturie despre răul acesta, dar dacă am vorbit bine, de ce mă bați?
24 Ya mere, Anas kere ya agbụ zigara ya Kaịfas onyeisi nchụaja.
Iar Ana l-a trimis legat la Caiafa, marele preot.
25 Ma dịka Saimọn Pita ka guzo nʼebe ahụ na-anya ọkụ, ha sịrị ya, “Ọ bụ na ị bụghị otu onye nʼime ndị na-eso ụzọ ya?” Ma ọ gọrọ agọ sị, “Abụghị m ya.”
Și Simon Petru stătea în picioare și se încălzea. Ei așadar i-au spus: Nu cumva ești și tu dintre discipolii lui? El a negat și a spus: Nu sunt.
26 Otu nʼime ndị ohu onyeisi nchụaja, bụ onye ikwu nwoke ahụ Pita bipụrụ ntị, sịrị, “Ọ bụ na m ahụghị gị na ya nʼime ogige ahụ?”
Unul dintre robii marelui preot, fiind rudă cu acela a cărui ureche o tăiase Petru, a spus: Nu te-am văzut eu în grădină cu el?
27 Ma Pita gọkwara agọ ọzọ. Nʼotu mgbe ahụ oke ọkụkụ kwara akwa.
Atunci Petru a negat din nou și imediat a cântat cocoșul.
28 Mgbe ahụ, ha sitere nʼụlọ Kaịfas duru Jisọs gaa nʼụlọeze Pailet. Ọ bụkwa nʼisi ụtụtụ, ma ha onwe ha abanyeghị nʼime ụlọeze ahụ nʼihi na ha achọghị imerụ onwe ha, ka ha nwee ike isoro rie nri na Mmemme Ngabiga.
Atunci l-au adus pe Isus de la Caiafa până la sala de judecată; și era dis-de-dimineață și ei nu au intrat în sala de judecată, ca să nu se întineze, ci să mănânce paștele.
29 Pailet gakwuru ha nʼezi sị, “Gịnị bụ ebubo unu na-ebo nwoke a?”
Pilat atunci a ieșit afară la ei și a spus: Ce acuzație aduceți împotriva acestui om?
30 Ha zara ma sị ya, “Ọ bụrụ na onye a abụghị onye arụrụala, anyị agaraghị akpọtara gị ya.”
Ei au răspuns și i-au zis: Dacă nu ar fi fost un răufăcător, nu ți l-am fi predat.
31 Pailet sịrị, “Durunụ ya pụọ kpee ya ikpe nʼonwe unu dị ka iwu unu si dị.” Ndị Juu sịrị ya, “Ma anyị enweghị ikike igbu onye o bụla.”
Atunci Pilat le-a spus: Luați-l voi și judecați-l conform cu legea voastră. De aceea iudeii i-au spus: Nouă nu ne este legiuit să ucidem pe nimeni.
32 Nke a mere iji mezuo okwu ahụ Jisọs kwuru banyere ụdị ọnwụ ọ gaje ịnwụ.
Ca să se împlinească cuvântul lui Isus pe care îl spusese, arătând cu ce moarte avea să moară.
33 Mgbe ahụ Pailet baghachiri nʼime ụlọeze ahụ, zie ozi ka a kpọọrọ ya Jisọs. Ọ jụrụ ya, “Ị bụ eze ndị Juu?”
Atunci Pilat a intrat din nou în sala de judecată și l-a chemat pe Isus și i-a spus: Ești tu Împăratul iudeilor?
34 Jisọs zara, “Ị na-ajụ nke a nʼonwe gị ka ọ bụ ihe ndị ọzọ gwara gị banyere m?”
Isus i-a răspuns: De la tine însuți spui aceasta, sau alții ți-au spus-o despre mine?
35 Pailet zara, “Abụ m onye Juu? Ọ bụ ndị ala gị na ndịisi nchụaja unu kpọtaara m gị. Gịnị ka i mere?”
Pilat a răspuns: Sunt eu iudeu? Națiunea ta și preoții de seamă mi te-au predat; ce ai făcut?
36 Jisọs zara, “Alaeze m abụghị nke ụwa a. A sị na alaeze m bụ nke ụwa a, ndị na-ejere m ozi gaara ịlụrụ m ọgụ iji gbochie m ịdaba nʼaka ndị Juu. Ma ugbu a, alaeze m abụghị nke ụwa a.”
Isus a răspuns: Împărăția mea nu este din această lume; dacă împărăția mea ar fi din această lume, atunci servitorii mei ar lupta ca nu cumva să fiu predat iudeilor; dar acum împărăția mea nu este de aici.
37 Pailet sịrị ya, “Ya bụ na ị bụ eze?” Jisọs zara, “Gị onwe gị kwuru na m bụ eze. Amụrụ m nʼihi nke a, ọ bụkwa nʼihi nke a ka m ji bi a nʼụwa ịgba ama banyere eziokwu. Onye ọbụla hụrụ eziokwu nʼanya na-ege m ntị.”
Atunci Pilat i-a spus: Așadar, ești tu împărat? Isus a răspuns: Tu spui că eu sunt împărat. Eu, pentru aceasta m-am născut și din această cauză am venit în lume, să aduc mărturie adevărului. Toți care sunt din adevăr ascultă vocea mea.
38 Pailet sịrị ya, “Gịnị bụ eziokwu?” Mgbe o kwuchara nke a, ọ pụrụ jekwuuru ndị Juu ọzọ sị ha, “Ọ dịghị ihe ọbụla m chọpụtara megidere ya.
Pilat i-a spus: Ce este adevărul? Și după ce a spus aceasta a ieșit din nou la iudei și le-a spus: Eu nu găsesc nicio vină în el.
39 Ma ọ bụ omenaala unu, na m ga-ahapụrụ unu otu onye mkpọrọ nʼoge Mmemme Ngabiga. Unu chọrọ ka m hapụrụ unu ‘eze ndị Juu’?”
Dar voi aveți un obicei, să vă eliberez pe unul la paște; doriți așadar să vă eliberez pe Împăratul iudeilor?
40 Ha tiri mkpu ọzọ sị, “Ọ bụghị nwoke a, ma hapụrụ anyị Barabas.” Barabas bụ onye abalị dị egwu.
Atunci toți au strigat din nou, spunând: Nu pe acesta, ci pe Baraba. Iar Baraba era un tâlhar.
