Diuteronomi 11
1 Hụ Onyenwe anyị bụ Chineke gị nʼanya, na-edebezukwa ikpe ya na ụkpụrụ ya na ihe niile o nyere nʼiwu.
De aceea să iubeşti pe DOMNUL Dumnezeul tău şi să păzeşti întotdeauna însărcinarea lui şi statutele lui şi judecăţile lui şi poruncile lui.
2 Chetanụ taa na ọ bụghị ụmụ unu, kama ọ bụ unu onwe unu jiri anya unu hụ ịdọ aka na ntị Onyenwe anyị Chineke unu. Ọ bụ unu hụrụ ịdị ukwuu ya, ịdị ike ya, ịrụsị ọrụ ike nke ike ya,
Şi să cunoaşteţi astăzi, pentru că nu vorbesc cu copiii voştri care nu au cunoscut şi care nu au văzut pedeapsa DOMNULUI Dumnezeul vostru, măreţia sa, mâna sa cea tare şi braţul său cel întins,
3 ihe ịrịbama ya niile na ihe niile o mere nʼIjipt, otu o si megide Fero eze Ijipt na ndị ala Ijipt niile.
Şi miracolele sale şi faptele sale, pe care le-a făcut în mijlocul Egiptului lui Faraon, împăratul Egiptului, şi întregii lui ţări;
4 Unu hụrụ ihe o mere ndị agha Ijipt na ịnyịnya ha, na ụgbọ agha ha. Otu o si mee ka ha laa nʼiyi nʼime Osimiri Uhie, mgbe ha na-achụ unu ọsọ, na otu Onyenwe anyị si wetara ha ịla nʼiyi ebighị ebi.
Şi ce a făcut el armatei Egiptului, cailor lor şi carelor lor; cum a făcut ca apa Mării Roşii să îi potopească, pe când vă urmăreau, şi cum DOMNUL i-a nimicit până în această zi;
5 Ọ bụghị ụmụ unu hụrụ ihe o meere unu nʼoge ahụ niile unu nọ nʼọzara tutu unu erute nʼebe a,
Şi ce v-a făcut în pustiu, până când aţi ajuns în locul acesta;
6 na ihe o mere Datan na Abiram, ụmụ Eliab, ndị si nʼebo Ruben, otu ala si meghee ọnụ ya loda ha, ha na ezinaụlọ ha, ụlọ ikwu ha na ihe ọbụla nke dị ndụ ha nwere nʼetiti Izrel niile.
Şi ce a făcut lui Datan şi lui Abiram, copiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cum pământul şi-a deschis gura şi i-a înghiţit cu familiile lor şi cu corturile lor şi cu toate averile lor, în mijlocul întregului Israel,
7 Ma ọ bụ anya unu hụrụ oke ihe ịtụnanya ndị a niile Onyenwe anyị mere.
Dar ochii voştri au văzut toate faptele cele mari ale DOMNULUI, pe care el le-a făcut.
8 Lezienụ anya debe iwu ndị a m na-enye unu taa, ka unu nwee ike, baa bichikwaa ala ahụ unu na-agafe Jọdan inweta,
De aceea să păziţi toate poruncile pe care vi le poruncesc astăzi, ca să fiţi tari şi să intraţi şi să stăpâniţi ţara în care mergeţi să o stăpâniţi;
9 ka unu bie ogologo ndụ nʼime ala ahụ Onyenwe anyị ṅụrụ nʼiyi inye nna nna unu ha, na ụmụ ụmụ ha, ala mmiri ara ehi na mmanụ aṅụ na-eru na ya.
Şi ca să vă lungiţi zilele în ţara, pe care DOMNUL a jurat părinţilor voştri să o dea, lor şi seminţei lor, ţară în care curge lapte şi miere.
10 Nʼihi na ala a unu na-aga ịbanye nʼime ya inweta adịghị ka ala Ijipt, ebe unu si pụta, ebe ị na-agha mkpụrụ gị, were ụkwụ tụwara mmiri ụzọ, dịka a na-eme nʼubi akwụkwọ nri.
Pentru că ţara în care intri să o stăpâneşti, nu este ca ţara Egiptului, din care aţi ieşit, unde îţi semănai sămânţa şi o udai cu piciorul tău, ca pe o grădină de zarzavaturi,
11 Ma ala unu na-agafe Jọdan inweta bụ ala nwere ugwu na ndagwurugwu, nke na-aṅụ mmiri ozuzo si nʼeluigwe.
Ci ţara în care mergeţi să o stăpâniţi, este o ţară cu dealuri şi văi şi care bea apă din ploaia cerului,
12 Ọ bụ ala nke Onyenwe anyị Chineke unu nʼonwe ya na-elekọta! Site nʼụbọchị ruo nʼụbọchị, sitekwa na mbido afọ ruo nʼọgwụgwụ afọ, anya ya adịghị apụ na ya.
O ţară de care îngrijeşte DOMNUL Dumnezeul tău, ochii DOMNULUI Dumnezeul tău sunt întotdeauna asupra ei, de la începutul anului până la sfârşitul anului.
13 Ya mere, ọ bụrụ na unu ga-eji ntụkwasị obi rube isi nʼiwu ya niile, nke m na-enye unu taa, ọ bụrụkwa na unu ga-eji obi unu niile na mmụọ unu niile hụ Onyenwe anyị Chineke unu nʼanya, ọ bụrụkwa na unu ga-efe ya ofufe,
Şi se va întâmpla, dacă veţi da ascultare cu atenţie la poruncile mele, pe care vi le poruncesc astăzi, să îl iubiţi pe DOMNUL Dumnezeul vostru şi să îi serviţi cu toată inima voastră şi cu tot sufletul vostru,
14 ọ ga na-ezite mmiri ozuzo nʼoge ya, mmiri ozuzo nke mbụ na nke ikpeazụ, nke ga-eme ka ọka unu mịa mkpụrụ hiri nne, ka unu nwee ọtụtụ vaịnị, nweekwa mmanụ oliv.
Că eu voi da ţării voastre ploaie la timpul ei, ploaia timpurie şi ploaia târzie; ca să îţi strângi grânele tale şi vinul tău şi untdelemnul tău.
15 Ọ ga-eme ka anụ ụlọ gị nwee ahịhịa ha ga-ata, gị onwe gị ga-enwekwa ihe oriri dị ukwuu. Afọ ga-ejukwa gị nʼihe i nwere.
Şi voi trimite iarbă pe câmpul tău pentru vitele tale şi vei mânca şi te vei sătura.
16 Ma lezienụ anya, ka ahapụ ịrafu obi unu mee ka unu wezuga onwe unu, bido ife chi ndị ọzọ ofufe, kpọọkwa isiala nye ha.
Luaţi seama la voi înşivă ca inima voastră să nu se înşele şi să vă abateţi şi să serviţi altor dumnezei şi să vă închinaţi lor;
17 Mgbe ahụ, iwe Onyenwe anyị ga-adị ọkụ nʼebe unu nọ, ọ ga-agbachi eluigwe, mmiri agaghị ezo, ala agaghị epupụtakwa ihe ubi, unu ga-alakwa nʼiyi nʼotu ntabi anya, nʼezi ala ahụ Onyenwe anyị na-enye unu.
Şi atunci să se aprindă furia DOMNULUI împotriva voastră şi să închidă cerul, ca să nu fie ploaie şi ca pământul să nu îşi dea rodul lui şi să pieriţi repede din ţara cea bună pe care v-o dă DOMNUL.
18 Meenụ ka okwu m ndị a dịgide nʼobi unu na nʼime mmụọ unu. Keenụ ha dịka ihe ịrịbama nʼelu aka unu, kekwasịkwa ha dịka ihe ncheta nʼegedege ihu unu.
De aceea să puneţi aceste cuvinte ale mele în inima voastră şi în sufletul vostru şi să le legaţi ca semn pe mâna voastră şi să vă fie ca fruntarii între ochi.
19 Kuzierenụ ha ụmụ unu, na-ekwu ihe banyere ha mgbe ị na-anọdụ nʼụlọ gị, na mgbe ị na-aga nʼokporoụzọ, mgbe ị na-edina ala na mgbe i si nʼihe ndina bilie.
Şi să le învăţaţi pe copiii voştri, vorbind despre ele când şezi în casa ta şi când mergi pe drum şi când te culci şi când te scoli.
20 Dee ha nʼelu ibo ọnụ ụlọ gị na nke ọnụ ụzọ ama gị.
Şi să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale,
21 Ka ụbọchị ndụ unu na nke ụmụ unu dị ogologo nʼala ahụ unu na-aga ibi nʼime ya, nke Onyenwe anyị kwere nna unu na nkwa. Dịka ogologo ụbọchị niile ha nke eluigwe dị nʼelu, ụwa dịkwa nʼokpuru ya.
Ca zilele voastre şi zilele copiilor voştri să fie înmulţite cât zilele cerului deasupra pământului în ţara, pe care a jurat-o DOMNUL către părinţii voştri, că le-o va da.
22 Ọ bụrụ na unu elezie anya debe iwu niile m na-enye unu taa, na-ahụkwa Onyenwe anyị Chineke unu nʼanya, na-eso ụzọ ya, na-adaberekwa na ya,
Pentru că, dacă veţi păzi cu atenţie toate aceste porunci pe care vi le poruncesc, să le împliniţi, să iubiţi pe DOMNUL Dumnezeul vostru, să umblaţi în toate căile lui şi să vă alipiţi de el,
23 Onyenwe anyị ga-achụpụ mba niile bi nʼala ahụ unu na-aga inweta, unu ga-anapụkwa ha ala ahụ, ọ bụladị na ha buru ibu, siekwa ike karịa unu.
Atunci DOMNUL va alunga toate aceste naţiuni dinaintea voastră şi veţi stăpâni naţiuni mai mari şi mai puternice decât voi.
24 Ebe ọbụla unu zọnyere ụkwụ unu nʼala ahụ aghọọla nke unu, site na ndịda Negeb ruo Lebanọn, sitekwa nʼOsimiri Yufretis ruo Osimiri Mediterenịa. Ha ga-abụ nke unu.
Fiecare loc unde va călca talpa piciorului vostru va fi al vostru, ţinutul vostru va fi de la pustiu şi Liban, de la râu, râul Eufrat, până la marea cea mai îndepărtată.
25 Ọ dịghị onye ọbụla pụrụ imegide unu nʼihi na Onyenwe anyị Chineke unu ga-emenye ha egwu na ụjọ nʼafọ nʼụzọ ọbụla unu na-aga, dịka o kwere na nkwa.
Nimeni nu va fi în stare să stea înaintea voastră, DOMNUL Dumnezeul vostru va pune teama de voi şi groaza de voi peste toată ţara pe care o veţi călca, precum v-a spus el.
26 Lee, taa, ana m eche nʼihu unu ngọzị Onyenwe anyị na ọbụbụ ọnụ.
Iată, vă pun înainte astăzi şi binecuvântare şi blestem;
27 Ngọzị ga-adịrị unu ma ọ bụrụ na unu edebe iwu Onyenwe anyị Chineke unu, nke m na-enye unu taa.
Binecuvântare, dacă veţi asculta de poruncile DOMNULUI Dumnezeul vostru, pe care vi le poruncesc astăzi;
28 Nkọcha ahụ ga-adị ma ọ bụrụ na unu ajụ irube isi nye iwu niile nke Onyenwe anyị, bụ Chineke unu, wezuga onwe unu nʼụzọ ahụ nke m nyere unu nʼiwu taa site nʼịgbaso chi ndị ọzọ, nke unu na-amaghị.
Şi blestem, dacă nu veţi asculta de poruncile DOMNULUI Dumnezeul vostru, ci vă veţi abate de la calea pe care v-o poruncesc astăzi, pentru a merge după alţi dumnezei, pe care nu i-aţi cunoscut.
29 Mgbe Onyenwe anyị Chineke unu mere ka unu nweta ala ahụ, a ga-esite nʼelu ugwu Gerizim kwupụta ngọzị ga-adịrị unu, a ga-esitekwa nʼelu ugwu Ebal kwupụta ọbụbụ ọnụ ga-adakwasị unu.
Şi se va întâmpla, când DOMNUL Dumnezeul tău te va fi dus în ţara în care intri ca să o stăpâneşti, că vei pune binecuvântarea pe muntele Garizim şi blestemul pe muntele Ebal.
30 Gerizim na Ebal bụ ugwu dị nʼofe Jọdan, nʼakụkụ okporoụzọ dị nʼọdịda anyanwụ. Ọ dị nso nʼebe osisi ukwu ndị ahụ toro na More, nʼala ndị Kenan ahụ bi nʼAraba, nʼakụkụ Gilgal.
Nu sunt ei dincolo de Iordan, lângă calea unde soarele apune, în ţara canaaniţilor, care locuiesc în câmpie în dreptul Ghilgalului, lângă câmpiile lui More?
31 Nʼihi na unu na-aga ịgafe osimiri Jọdan, ịbanye nweta ala ahụ Onyenwe anyị Chineke unu na-enye unu. Mgbe unu nwetara ya biri nʼime ya,
Pentru că veţi trece Iordanul ca să intraţi şi să stăpâniţi ţara pe care v-o dă DOMNUL Dumnezeul vostru; şi o veţi stăpâni şi veţi locui în ea.
32 hụnụ na unu rubere isi debe iwu niile na ụkpụrụ niile m na-eche nʼihu unu taa.
Şi să luaţi seama să împliniţi toate statutele şi judecăţile pe care vi le pun astăzi înainte.
