2 Ndị Eze 14

1 Nʼafọ nke abụọ nke ịbụ eze Jehoash nwa Jehoahaz nʼIzrel, ka Amazaya nwa Joash eze Juda malitere ọchịchị ya.

În anul al doilea al lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel, a domnit Amația, fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda.

2 Amazaya gbara iri afọ abụọ na ise mgbe ọ malitere ịbụ eze. Ọ bụ eze na Jerusalem iri afọ abụọ na itoolu. Aha nne ya bụ Jehoadin, onye Jerusalem.

El era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a început să domnească și a domnit douăzeci și nouă de ani în Ierusalim. Și numele mamei lui era Ioadan a Ierusalimului.

3 O mere ihe ziri ezi nʼanya Onyenwe anyị, ma o meghị dịka nna nna ya bụ Devid mere. Nʼihe niile, ọ gbasoro nzọ ụkwụ nna ya Joash.

Și el a făcut ceea ce era drept înaintea ochilor DOMNULUI, totuși nu ca David, tatăl său; a făcut conform cu toate lucrurile pe care Ioas, tatăl său, le-a făcut.

4 Ọ wezugaghị ebe ịchụ aja niile dị nʼugwu. Ndị Juda gara nʼihu na-achụ aja na-esurekwa ihe nsure ọkụ na-esi isi ụtọ nʼelu ugwu ahụ niile.

Totuși înălțimile nu au fost îndepărtate, căci încă poporul sacrifica și ardea tămâie pe înălțimi.

5 Mgbe alaeze ahụ siri ike nʼọchịchị ya, o gburu ndị ozi ahụ gburu eze, bụ nna ya.

Și s-a întâmplat, cum s-a întărit împărăția în mâna lui, că a ucis pe servitorii lui care îl uciseseră pe tatăl său, împăratul.

6 Ma o meghị ka ụmụ ndị ogbu mmadụ ahụ nwụọ, nʼusoro ihe e dere nʼakwụkwọ iwu Mosis, ebe Onyenwe anyị nyere iwu sị: “Agaghị eme ka ndị mụrụ ụmụ nwụọ nʼihi ihe ụmụ ha metara, maọbụ mee ka ụmụ nwụọ nʼihi ihe ndị mụrụ ha metara, onye ọbụla ga-anwụ nʼihi mmehie nke aka ya.”

Dar pe copiii ucigașilor nu i-a ucis; conform cu ce este scris în cartea legii lui Moise, în care DOMNUL a poruncit, spunând: Părinții să nu fie dați la moarte pentru copii, nici copiii să nu fie dați la moarte pentru părinți; ci fiecare om să fie dat la moarte pentru propriul său păcat.

7 Amazaya bụ onye gburu puku ndị agha Edọm iri na Ndagwurugwu Nnu, dọtakwa obodo Sela nʼagha, gụgharịa ya Jekteel, nke bụ aha a na-akpọ ya ruo ụbọchị taa.

El a lovit zece mii din Edom în valea sării, și a luat Sela cu război și i-a pus numele Iocteel până în această zi.

8 Mgbe ahụ, Amazaya zigara ndị ozi ka ha jekwuru Jehoash nwa Jehoahaz nwa Jehu, eze Izrel, zie ya ozi ịma aka, sị, “Bịa, ka dimkpa na ibe ya zute ihu na ihu nʼagha.”

Atunci Amația a trimis mesageri la Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel, spunând: Vino să ne privim unul pe altul în față.

9 Ma Jehoash eze Izrel zighachiri ozi nye Amazaya eze Juda sị ya, “Uke dị na Lebanọn zigaara osisi sida nke dị na Lebanọn ozi, sị ya, ‘Nye nwa m nwoke nwa gị nwanyị ka ọ bụrụ nwunye ya.’ Mgbe ahụ, anụ ọhịa nke dị na Lebanọn gafetere ebe ahụ, zọpịa uke ahụ.

Și Ioas, împăratul lui Israel, a trimis la Amația, împăratul lui Iuda, spunând: Ciulinul care este în Liban a trimis la cedrul care era în Liban, spunând: Dă pe fiica ta de soție fiului meu; și a trecut o fiară sălbatică, ce este în Liban, și a călcat în picioare ciulinul.

10 I meriela Edọm, nʼezie. Ugbu a, mpako abatala. Ṅụrịa ọṅụ nʼihi mmeri nke i nwetara, ma nọdụ nʼụlọ gị. Nʼihi gịnị ka ị ga-eji kpaliere onwe gị nsogbu, si otu a wetara onwe gị na Juda ọdịda?”

În adevăr, tu ai lovit pe Edom și inima ta te-a înălțat; fălește-te cu aceasta și rămâi acasă, fiindcă de ce să te amesteci spre vătămarea ta, ca să cazi, tu, și Iuda cu tine?

11 Ma otu ọ dị, Amazaya egeghị ntị. Ya mere, Jehoash bụ eze Izrel buliri agha, ya na Amazaya eze Juda zutere ihu na ihu nʼagha na Bet-Shemesh, dị nʼala Juda.

Dar Amația a refuzat să asculte. De aceea, Ioas, împăratul lui Israel, s-a urcat; și el și Amația, împăratul lui Iuda, s-au privit unul pe altul în față la Bet-Șemeș, care aparține de Iuda.

12 Ndị Izrel meriri ndị Juda, mee ka ha gbalaga, nwoke ọbụla nʼụlọ ya.

Și Iuda a fost pus la ce este mai rău înaintea lui Israel și au fugit fiecare om la corturile lor.

13 Jehoash bụ eze Izrel nwudere Amazaya bụ eze Juda, nwa Joash, nwa Ahazaya na Bet-Shemesh. Mgbe ahụ, Jehoash gara Jerusalem kwada mgbidi Jerusalem, site nʼỌnụ ụzọ ama Ifrem ruo nʼọnụ ụzọ ama Nkuku, nke ogologo ya ruru narị nzọ ụkwụ isii.

Și Ioas, împăratul lui Israel, l-a luat pe Amația, împăratul lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ahazia, la Bet-Șemeș și a venit la Ierusalim și a dărâmat zidul Ierusalimului de la poarta lui Efraim până la poarta colțului, patru sute de coți.

14 Ọ chịkọrọ ọlaedo na ọlaọcha niile na ngwongwo niile ahụtara nʼụlọnsọ ukwu Onyenwe anyị, na nke dị nʼụlọakụ nke ụlọeze. Ọ dọtara ọtụtụ ndị mmadụ nʼagha, kpọrọ laghachi na Sameria.

Și a luat tot aurul și argintul și toate vasele care s-au găsit în casa DOMNULUI și în tezaurele casei împăratului și ostateci și s-a întors în Samaria.

15 Ihe banyere akụkọ ndị ọzọ gbasara ọchịchị Jehoash, na ihe o mere, na ihe ọ rụpụtara, tinyere agha ọ lụrụ megide Amazaya eze Juda, ọ bụ na-edeghị ha nʼakwụkwọ akụkọ ihe ndị eze Izrel mere nʼoge ha?

Și restul faptelor lui Ioas pe care le-a făcut și puterea lui și cum s-a luptat cu Amația, împăratul lui Iuda, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraților lui Israel?

16 Jehoash sooro nna nna ya ha dinaa nʼọnwụ, e lie ya na Sameria, ebe e liri eze ndị Izrel ndị ọzọ. Jeroboam nwa ya ghọrọ eze nʼọnọdụ ya.

Și Ioas a adormit cu părinții săi și a fost îngropat în Samaria cu împărații lui Israel; și Ieroboam, fiul său, a domnit în locul său.

17 Amazaya nwa Joash, eze Juda nọrọ ndụ afọ iri na ise, mgbe Jehoash nwa Jehoahaz, eze Izrel nwụsịrị.

Și Amația, fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a trăit după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel, cincisprezece ani.

18 Ma banyere ihe ndị ọzọ niile mere nʼoge ọchịchị Amazaya, ọ bụ na e deghị ha nʼakwụkwọ akụkọ ihe mere nʼoge ndị eze Juda?

Și restul faptelor lui Amația, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraților lui Iuda?

19 Ha gbara izuzu imegide ya nʼime Jerusalem, ọ gbapụrụ gbalaga Lakish. Ma ha zipụrụ ndị ikom chụụrụ ya gaa Lakish, gbuo ya nʼebe ahụ.

Și ei au uneltit împotriva lui în Ierusalim; și el a fugit la Lachis; dar ei au trimis după el la Lachis și l-au ucis acolo.

20 Ha bulatara ozu ya nʼelu ịnyịnya, e lie ya na Jerusalem nʼebe e liri ndị nna nna ya ha, nʼobodo Devid.

Și l-au adus pe cai; și a fost îngropat la Ierusalim cu părinții săi în cetatea lui David.

21 Mgbe ahụ, ndị Juda niile duuru Azaraya onye aha ya bụkwa Uzaya, onye gbara afọ iri na isii, mee ya eze nʼọnọdụ nna ya Amazaya.

Și tot poporul lui Iuda l-a luat pe Azaria, care era în vârstă de șaisprezece ani și l-a făcut împărat în locul tatălui său, Amația.

22 Ọ bụ ya wugharịrị obodo Elat, nyeghachi ya Juda, mgbe Amazaya eze sooro ndị nna nna ya ha dina nʼọnwụ.

El a zidit Elatul și l-a înapoiat lui Iuda, după ce împăratul a adormit cu părinții săi.

23 Nʼafọ nke iri na ise nke Amazaya nwa Joash, eze Juda, Jeroboam nwa Jehoash eze Izrel ghọrọ eze na Sameria. Ọ chịrị iri afọ anọ na otu dịka eze.

În anul al cincisprezecelea al lui Amația, fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, Ieroboam, fiul lui Ioas, împăratul lui Israel, a început să domnească în Samaria; și a domnit patruzeci și unu de ani.

24 Ma o mere ihe ọjọọ nʼanya Onyenwe anyị nʼihi na o wezugaghị onwe ya site na mmehie Jeroboam nwa Nebat, onye ahụ dubara ndị Izrel na mmehie.

Și el a făcut ce este rău înaintea ochilor DOMNULUI; nu s-a depărtat de toate păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască.

25 Ọ bụ ya weghachitara oke ala Izrel site na Lebo Hamat ruo nʼosimiri Araba, dịka okwu Onyenwe anyị, Chineke nke Izrel si dị, nke o kwuru site nʼọnụ Jona nwa Amitai, onye amụma si Gat Hefa.

El a înapoiat ținutul lui Israel de la intrarea Hamatului până la marea câmpiei, conform cuvântului DOMNULUI Dumnezeul lui Israel, pe care îl vorbise prin mâna servitorului său Iona, fiul lui Amitai, profetul, care era din Gat-Hefer.

26 Onyenwe anyị hụrụ ọnọdụ ọjọọ nke ndị Izrel nọ nʼime ya; onye ọbụla nʼime ha, ohu na onye nwe onwe ya, nọ nʼoke ahụhụ. Ọ dịkwaghị onye inyeaka ọbụla ha nwere.

Pentru că DOMNUL a văzut nenorocirea lui Israel, că aceasta era foarte amară, căci nu era nimeni închis, nici rămas, nici vreun ajutor pentru Israel.

27 Ma ọ bụghị uche Onyenwe anyị ịla Izrel nʼiyi kpamkpam nʼokpuru eluigwe, nʼihi ya ka o mere ka Jeroboam nwa Jehoash napụta ha site nʼaka ndị iro ha.

Și DOMNUL nu spusese că va șterge numele lui Israel de sub cer; ci i-a salvat prin mâna lui Ieroboam, fiul lui Ioas.

28 Akụkọ niile gbasara ihe niile Jeroboam mere, na ike ya niile, na agha niile o buru, na otu o si nwetaghachiri ndị Izrel obodo Damaskọs na Hamat, bụ obodo ndị Juda, ọ bụ na e deghị ha nʼakwụkwọ akụkọ ihe ndị eze Izrel mere nʼụbọchị ndụ ha?

Și restul faptelor lui Ieroboam și tot ce a făcut și puterea lui, cum s-a războit și cum a luat înapoi Damascul și Hamatul, care aparțineau lui Iuda, pentru Israel, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraților lui Israel?

29 Jeroboam sooro ndị nna nna ya ha dina nʼọnwụ, e lie ya nʼebe e liri ndị eze Izrel nwụrụ anwụ. Ma Zekaraya nwa ya ghọrọ eze Izrel nʼọnọdụ ya.

Și Ieroboam a adormit cu părinții săi, cu împărații lui Israel; și Zaharia, fiul său, a domnit în locul lui.