1 Samuel 28
1 Nʼoge ahụ, ndị Filistia chịkọtara ndị agha ha jikere ịlụso ndị Izrel agha. Akish eze Gat gwara Devid okwu, “Ghọtakwa na gị na ndị agha gị ga-eso mụ na ndị agha m gaa ibu agha.”
Și s-a întâmplat, în acele zile, că filistenii și-au adunat armatele pentru război, ca să lupte cu Israel. Și Achiș i-a spus lui David: Să știi bine că vei ieși cu mine la bătălie, tu și oamenii tăi.
2 Devid zara ya sị, “Ị ga-eji anya gị hụrụ ihe ohu gị ga-eme.” Akish zara sị, “Ọ dị mma aga m eme gị onye nche m ụbọchị ndụ gị niile.”
Și David i-a spus lui Achiș: Vei ști într-adevăr ce poate face servitorul tău. Și Achiș i-a spus lui David: De aceea te voi face păzitorul capului meu pentru totdeauna.
3 Nʼoge a Samuel anwụọla, ndị Izrel niile rukwara ụjụ nʼihi ya, lie ya nʼobodo ya bụ Rema. Sọl achụpụsịakwala ndị niile na-ajụ mmụọ ndị nwụrụ anwụ ase na ndị dibịa afa site nʼala ahụ.
Și Samuel era mort și tot Israelul îl plânsese și îl înmormântaseră la Rama, în cetatea sa. Și Saul îndepărtase din țară pe cei cu demoni și pe vrăjitori.
4 Ndị Filistia zukọtara, bịa maa ụlọ ikwu ha na Shunem, ebe Sọl na ndị Izrel niile zukọtakwara maa ụlọ ikwu ha na Gilboa.
Și filistenii s-au adunat și au venit și și-au întins corturile în Sunem; și Saul a adunat tot Israelul și și-au întins corturile în Ghilboa.
5 Mgbe Sọl hụrụ igwe ndị agha ndị Filistia, oke ụjọ jidere ya.
Și când Saul a văzut oștirea filistenilor, s-a temut și inima sa a tremurat foarte tare.
6 Ọ jụrụ Onyenwe anyị ase, ma Onyenwe anyị azaghị ya. Ọ zaghị na nrọ, maọbụ site nʼUrim, maọbụ site nʼọnụ ndị amụma.
Și când Saul a întrebat pe DOMNUL, DOMNUL nu i-a răspuns, nici prin vise, nici prin Urim, nici prin profeți.
7 Mgbe ahụ, Sọl sịrị ndị na-ejere ya ozi, “Chọtara m nwanyị onye na-ajụ mmụọ ndị nwụrụ anwụ ase, ka m gakwuru ya jụta ya ase.” Ha sịrị, “E nwere otu nwanyị dị otu a nʼEndoa.”
Atunci Saul a spus servitorilor săi: Căutați-mi o femeie care are demon, ca să merg la ea și să o întreb. Și servitorii săi i-au spus: Iată, este o femeie, care are demon, în En-Dor.
8 Ya mere, Sọl nwogharịrị onwe ya, yiri uwe ọzọ, o ruo nʼabalị, ya na ndị ikom abụọ gakwuru nwanyị ahụ. Ọ sịrị, “Jụtara m mmụọ ase, kpọlitekwara m onye m ga-akpọ aha ya.”
Și Saul s-a deghizat și a îmbrăcat alte haine și a mers și doi bărbați au mers cu el și au venit la femeie noaptea; și a spus: Te rog, ghicește-mi prin demon și adu-mi pe acela pe care ți-l voi numi.
9 Ma nwanyị ahụ sịrị ya, “Nʼezie gị onwe gị maara ihe Sọl mere. Ọ kwụsịla ndị niile na-ajụ mmụọ ndị nwụrụ anwụ ase, na ndị dibịa afa site nʼala a. Nʼihi gịnị ka iji a gbara ndụ m ọnya, ime ka m nwụọ?”
Și femeia i-a spus: Iată, tu știi ce a făcut Saul, cum a stârpit din țară pe toți cei cu demoni și pe vrăjitori; pentru ce dar întinzi o cursă pentru viața mea, ca să mă dai la moarte?
10 Ma Sọl jiri Onyenwe anyị ṅụọra ya iyi, “Dịka Onyenwe anyị na-adị ndụ, agaghị ata gị ahụhụ nʼihi ihe a.”
Și Saul i-a jurat pe DOMNUL, spunând: Precum DOMNUL trăiește, nu ți se va întâmpla nicio pedeapsă pentru acest lucru.
11 Mgbe ahụ, nwanyị ahụ jụrụ, “Onye ka ị chọrọ ka m mee ka ọ rịgokwute gị?” Sọl sịrị, “Mee ka Samuel rịgokwute m.”
Atunci femeia a spus: Pe cine să îți aduc? Și el a spus: Adu-mi pe Samuel.
12 Mgbe nwanyị ahụ hụrụ Samuel, o tiri mkpu sị, “Gịnị mere iji ghọgbuo m? Gị onwe gị bụ Sọl!”
Și când femeia l-a văzut pe Samuel, a strigat cu voce tare; și femeia i-a vorbit lui Saul, spunând: De ce m-ai înșelat? Pentru că ești Saul.
13 Eze sịrị ya, “Atụla egwu! Gịnị ka ị na-ahụ?” Nwanyị ahụ sịrị, “A hụrụ m chi ka o si nʼala na-arịgopụta.”
Și împăratul i-a spus: Nu te teme; ce ai văzut? Și femeia i-a spus lui Saul: Am văzut dumnezei, înălțându-se din pământ.
14 Sọl jụrụ, “Gịnị ka onye ahụ yiri nʼọdịdị?” Ọ sịrị, “Ọ bụ agadi nwoke na-arịgota, e ji uwe mwụda kpuchie ahụ ya.” Mgbe ahụ, Sọl matara na ọ bụ Samuel. O kpuru ihu nʼala, kpọọkwa isiala.
Și el i-a spus: Ce formă are el? Și ea a spus: Un om bătrân se înalță; și este acoperit cu o mantie. Și Saul a priceput că era Samuel și s-a aplecat cu fața la pământ și s-a prosternat.
15 Samuel sịrị Sọl, “Gịnị mere i ji esogbu m, site na ịkpọlite m?” Sọl zara, “Anọ m nʼoke nsogbu. Ndị Filistia na-ebuso m agha, ma Chineke esitekwala nʼebe m nọ wezuga onwe ya. Ọ naghị azakwa m ọzọ, maọbụ site na ndị amụma, maọbụ site na nrọ. Nʼihi ya ka m ji kpọọ gị, ịjụ gị ihe m ga-eme.”
Și Samuel i-a spus lui Saul: De ce m-ai tulburat, înălțându-mă? Și Saul a răspuns: Sunt foarte strâmtorat, pentru că filistenii fac război împotriva mea și Dumnezeu s-a depărtat de la mine și nu îmi mai răspunde, nici prin profeți, nici prin vise; de aceea te-am chemat, ca să îmi faci cunoscut ce să fac.
16 Samuel sịrị, “Nʼihi gịnị ka i ji na-ajụ m, ebe ọ bụ na Onyenwe anyị ewezugala onwe ya site nʼebe ị nọ, ghọọkwara gị onye iro?
Atunci Samuel a spus: Pentru ce atunci mă întrebi pe mine, văzând că DOMNUL s-a depărtat de la tine și a devenit dușmanul tău?
17 Onyenwe anyị emeela ihe ọ sị na ọ ga-eme. Ọ napụla gị alaeze gị were ya nye Devid.
Și DOMNUL i-a făcut, precum a vorbit prin mine; fiindcă DOMNUL a rupt împărăția din mâna ta și a dat-o aproapelui tău, lui David;
18 Ihe ndị a niile na-aga ịdakwasị gị nʼihi na i geghị ntị na ndụmọdụ Onyenwe anyị, mgbe o were iwe dị ọkụ megide ndị Amalek.
Pentru că nu ai ascultat de vocea DOMNULUI, nici nu ai împlinit furia lui înverșunată asupra lui Amalec, de aceea ți-a făcut DOMNUL acest lucru astăzi.
19 Onyenwe anyị ga-arara gị na ndị Izrel nyefee nʼaka ndị Filistia, echi gị na ụmụ gị ndị ikom ga-abịa nọnyeere m nʼebe a. Onyenwe anyị ga-ararakwa ndị agha Izrel nye nʼaka ndị Filistia.”
Mai mult, DOMNUL va da de asemenea pe Israel cu tine în mâna filistenilor; și mâine tu și fiii tăi veți fi cu mine; DOMNUL de asemenea va da oștirea lui Israel în mâna filistenilor.
20 Ngwangwa, Sọl dara nʼala, gbatịa onwe ya nʼoke egwu, nʼihi okwu ndị a niile Samuel kwuru. Ike adịghịkwa nʼime ya nʼihi agụụ, ebe ọ bụ na o ribeghị nri ọbụla ụbọchị ahụ niile.
Atunci Saul a căzut îndată întins la pământ și s-a temut foarte tare, din cauza cuvintelor lui Samuel; și nu era nicio putere în el, pentru că nu mâncase pâine toată ziua și toată noaptea.
21 Mgbe nwanyị a hụrụ ọnọdụ Sọl, ọ gwara ya okwu sị ya, “Onyenwe m, lee, ohu gị rubere isi mee ihe ị sị m mee. Ọ bụkwa ndụ m ka m ji chụọ aja imezu ihe ị rịọrọ m.
Și femeia a venit la Saul și a văzut că era foarte tulburat și i-a spus: Iată, roaba ta a ascultat de vocea ta și mi-am pus viața în joc și am dat ascultare cuvintelor tale pe care mi le-ai vorbit.
22 Ugbu a, biko, gee ntị nʼihe ohu gị na-aga ịgwa gị. Kwere ka m nye gị nri ka i rie, ka i nweta ike ị ga-eji laghachi.”
De aceea acum, te rog, dă și tu ascultare vocii roabei tale și lasă-mă să pun o bucată de pâine înaintea ta; și mănâncă, să ai putere, când mergi pe calea ta.
23 Ma Sọl jụrụ iri nri ọbụla. Ma ndị ikom ya na ha so malitere ịrịọ ya tutu ruo mgbe o kwenyere bilie, nọdụ ala nʼelu ihe ndina.
Dar el a refuzat și a spus: Nu voi mânca. Dar servitorii săi, împreună cu femeia, l-au constrâns; și el a dat ascultare vocii lor. Astfel s-a ridicat de la pământ și a șezut pe pat.
24 Nwanyị ahụ mere ngwangwa gbuo nwa ehi gbara abụba o nwere nʼụlọ ya. O jikwa ụtụ ọka mee achịcha nke etinyeghị ihe na-eko achịcha nʼime ya,
Și femeia avea un vițel gras în casă; și s-a grăbit și l-a înjunghiat; și a luat făină și a frământat-o și a copt azime din ea;
25 O doziri nri nʼihu Sọl na ndị ikom ya. Ha rikwara ya. Ha biliri laa nʼabalị ahụ.
Și a adus înaintea lui Saul și înaintea servitorilor săi și ei au mâncat. Apoi s-au ridicat și au plecat în acea noapte.
