Zsoltárok 35
1 Dávidé. Perelj Uram a velem perlőkkel; harczolj a velem harczolókkal.
Un psalm al lui David. Pledează în cauza mea, DOAMNE, cu cei ce se ceartă cu mine, luptă-te împotriva celor ce luptă împotriva mea.
2 Ragadj paizst és vértet, és kelj föl segítségemre.
Apucă scut și platoșă și ridică-te în ajutorul meu.
3 Szegezz dárdát és rekeszd el üldözőim útját, mondd lelkemnek: Én vagyok segítséged.
Scoate de asemenea lancea și închide calea înaintea celor ce mă persecută; spune sufletului meu: Eu sunt salvarea ta.
4 Szégyen, gyalázat érje azokat, a kik lelkemet keresik; vettessenek hátra és piruljanak, a kik vesztemet koholják.
Să fie încurcați și dați de rușine cei ce îmi caută sufletul; să fie întorși înapoi și încurcați cei ce plănuiesc vătămarea mea.
5 Legyenek olyanok, mint a polyva a szél előtt; az Úrnak angyala verdesse őket.
Să fie ca pleava înaintea vântului și îngerul DOMNULUI să îi urmărească.
6 Legyen útjok sötét, csuszamlós, s az Úrnak angyala kergesse őket.
Să le fie calea întunecoasă și alunecoasă, și îngerul DOMNULUI să îi persecute.
7 Mert ok nélkül vetették elém titkon vont hálójokat, és ok nélkül ástak vermet az én lelkemnek.
Fiindcă fără motiv și-au ascuns plasa pentru mine într-o groapă, pe care fără motiv au săpat-o pentru sufletul meu.
8 Érje őt romlás váratlanul, fogja meg hálója, a melyet kivetett, essék belé a veszedelembe.
Distrugere să vină peste el pe neașteptate; și plasa lui, pe care a ascuns-o, să îl prindă pe el însuși; să cadă în acea distrugere.
9 Az én lelkem pedig vigad majd az Úrban, örvendezve szabadításában.
Și sufletul meu se va veseli în DOMNUL, se va bucura în salvarea lui.
10 Minden tetemem ezt mondja majd: Kicsoda olyan, mint te, Uram?! A ki megszabadítod a nyomorultat a nála erősebbtől, a szegényt és szűkölködőt az ő megrablójától.
Toate oasele mele vor spune: DOAMNE, cine este asemenea ție, care eliberezi pe cel sărac de cel ce este prea puternic pentru el, da, pe cel sărac și pe cel nevoiaș de cel ce îl pradă?
11 Erőszakos tanúk állnak elő; azt kérdezik tőlem, a miről nem tudok.
Martori falși s-au ridicat; mi-au pus în sarcină lucruri pe care nu le-am știut.
12 Jóért roszszal fizetnek meg nékem, megrabolják lelkemet.
Mi-au răsplătit cu rău pentru bine spre prădarea sufletului meu.
13 Pedig én az ő betegségökben gyászba öltöztem, bőjttel gyötörtem lelkemet, imádságom kebelemre vissza-vissza szállt.
Dar cât despre mine, când au fost bolnavi, haina mea a fost pânză de sac, mi-am umilit sufletul cu postire; și rugăciunea mea s-a întors la sânul meu.
14 Mintha barátom, testvérem volna, úgy jártam-keltem érte; mintha anyámat siratnám, úgy jártam bútól meghajolva:
M-am purtat ca și cu prietenul sau fratele meu, m-am prosternat adânc, ca unul ce își jelește mama.
15 Ők pedig örültek az én bukásomon és összegyűltek; összegyűltek ellenem a rágalmazók, tudtom nélkül gyaláztak és nem nyugodtak,
Dar în restriștea mea ei s-au bucurat și s-au strâns împreună, da, cei josnici s-au adunat împotriva mea, iar eu nu am știut; m-au sfâșiat și nu au încetat.
16 Ingyenélők léha csúfkodásai közt fogaikat vicsorgatva rám.
Cu batjocoritori fățarnici în ospețe și-au scrâșnit din dinți asupra mea.
17 Oh Uram, meddig nézed? Szabadítsd meg lelkemet tombolásaiktól, az oroszlánkölyköktől az én egyetlenemet.
Doamne, până când vei privi? Scapă-mi sufletul de nimicirile lor, pe preaiubitul meu de lei.
18 Dicsérlek a nagy gyülekezetben, az erős nép között magasztallak téged.
Îți voi aduce mulțumiri în adunarea cea mare, te voi lăuda printre mulți oameni.
19 Ne örüljenek rajtam az én hazug ellenségeim, méltatlan gyűlölőim se hunyorgassanak rám.
Nu lăsa dușmanii mei să se bucure pe nedrept de mine, nici nu îi lăsa să clipească cu ochiul pe cei ce mă urăsc fără motiv.
20 Mert nem beszélnek békességet, hanem a kik békességesek e földön, azok ellen álnok dolgokat koholnak.
Pentru că ei nu vorbesc pace, ci plănuiesc lucruri înșelătoare împotriva celor liniștiți în țară.
21 Föltátották rám szájokat, azt mondták: Haha! Haha! Látta a szemünk.
Da, și-au deschis larg gura împotriva mea și au spus: Aha, aha, ochiul nostru a văzut.
22 Láttad, oh Uram – ne hallgass, oh Uram; ne légy távol tőlem!
Ai văzut, DOAMNE, nu tăcea, Doamne, nu sta departe de mine.
23 Serkenj föl, ébredj ítéletemre, oh Uram, Istenem, az én ügyemért.
Ridică-te și trezește-te pentru judecata mea, pentru cauza mea, Dumnezeul meu și Domnul meu.
24 Ítélj meg engem a te igazságod szerint, oh Uram, Istenem, hogy ne öröljenek rajtam!
Judecă-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, conform dreptății tale; și să nu se bucure de mine.
25 Ne mondhassák szívökben: Örülj mi lelkünk! Ne mondhassák: Elnyeltük őt!
Să nu spună în inimile lor: Ah, astfel ne-ar plăcea; să nu spună: L-am înghițit.
26 Szégyenüljenek meg, piruljanak együttesen, a kik bajomnak örülnek; szégyen és gyalázat borítsa be őket, a kik felfuvalkodtak ellenem.
Să fie rușinați și încurcați împreună cei ce se bucură la vătămarea mea, să fie îmbrăcați cu rușine și dezonoare cei ce se preamăresc împotriva mea.
27 Vigadjanak és örüljenek, a kik kivánják az én igazságomat, hadd mondják mindenkor: Nagy az Úr, a ki kivánja az ő szolgájának békességét.
Să se veselească și să strige de bucurie cei ce se desfată în cauza mea dreaptă; da, să spună ei continuu: DOMNUL să fie preamărit, el care are plăcere în prosperitatea servitorului său.
28 Az én nyelvem pedig hirdetni fogja a te igazságodat, a te dicsőségedet minden napon.
Și limba mea va vorbi despre dreptatea ta și despre lauda ta toată ziua.
