< Zsoltárok 147 >

1 Dicsérjétek az Urat! Hiszen Istenünkről énekelni jó; hiszen őt dicsérni gyönyörűséges és illendő dolog!
Lăudați pe DOMNUL, pentru că este bine a cânta laude Dumnezeului nostru, pentru că este plăcut; și lauda este cuvenită.
2 Az Úr építi Jeruzsálemet, összegyűjti Izráelnek elűzötteit;
DOMNUL zidește Ierusalimul, adună pe proscrișii lui Israel.
3 Meggyógyítja a megtört szívűeket, és bekötözi sebeiket.
El vindecă pe cei cu inima frântă și le leagă rănile.
4 Elrendeli a csillagok számát, és mindnyájokat nevéről nevezi.
El socotește numărul stelelor, el le cheamă pe toate pe numele lor.
5 Nagy a mi Urunk és igen hatalmas, s bölcseségének nincsen határa.
Mare este Domnul nostru și mare în putere, înțelegerea lui este infinită.
6 Megtartja az Úr a nyomorultakat; a gonoszokat földig megalázza.
DOMNUL înalță pe cei umili, el aruncă pe cei stricați la pământ.
7 Énekeljetek az Úrnak hálaadással, pengessetek hárfát a mi Istenünknek!
Cântați DOMNULUI cu mulțumire; cântați laudă pe harpă, Dumnezeului nostru,
8 A ki beborítja az eget felhővel, esőt készít a föld számára, és füvet sarjaszt a hegyeken;
Care acoperă cerul cu nori, care pregătește ploaie pentru pământ, care face să crească iarbă pe munți.
9 A ki megadja táplálékát a baromnak, a holló-fiaknak, a melyek kárognak.
Dă vitei mâncarea ei și corbilor tineri care strigă.
10 Nem paripák erejében telik kedve, nem is a férfi lábszáraiban gyönyörködik;
El nu găsește plăcere în tăria calului, el nu are plăcere în picioarele unui om.
11 Az őt félőkben gyönyörködik az Úr, a kik kegyelmében reménykednek.
DOMNUL își găsește plăcerea în cei ce se tem de el, în cei ce speră în mila lui.
12 Dicsőitsd Jeruzsálem az Urat! Dicsérd, oh Sion, a te Istenedet!
Laudă pe DOMNUL, Ierusalime; laudă pe Dumnezeul tău, Sioane.
13 Mert erősekké teszi kapuid zárait, s megáldja benned a te fiaidat.
Căci el a întărit zăvoarele porților tale; el a binecuvântat pe copiii tăi în mijlocul tău.
14 Békességet ád határaidnak, megelégít téged a legjobb búzával.
El dă pace între granițele tale și te satură cu grăsimea grâului.
15 Leküldi parancsolatát a földre, nagy hirtelen lefut az ő rendelete!
El trimite porunca lui pe pământ, cuvântul lui aleargă foarte repede.
16 Olyan havat ád, mint a gyapjú, és szórja a deret, mint a port.
El dă zăpadă ca lâna, el împrăștie bruma ca cenușa.
17 Darabokban szórja le jegét: ki állhatna meg az ő fagya előtt?
El își aruncă gheața ca îmbucături, cine poate sta înaintea frigului său?
18 Kibocsátja szavát s szétolvasztja őket; megindítja szelét s vizek folydogálnak.
El trimite cuvântul său și le topește, el face ca vânturile sale să sufle și apele curg.
19 Közli igéit Jákóbbal, törvényeit s végzéseit Izráellel.
El arată cuvântul său lui Iacob, statutele sale și judecățile sale lui Israel.
20 Nem tesz így egyetlen néppel sem; végzéseit sem tudatja velök. Dicsérjétek az Urat!
El nu s-a purtat astfel cu nicio națiune; iar judecățile sale, ei nu le-au cunoscut. Lăudați pe DOMNUL.

< Zsoltárok 147 >