< Zsoltárok 138 >
1 Dávidé. Magasztallak téged teljes szívemből; énekkel áldlak az istenek előtt.
Un psalm al lui David. Te voi lăuda cu întreaga mea inimă; înaintea dumnezeilor îți voi cânta laudă.
2 Szent templomod felé hajolok, s magasztalom nevedet kegyelmedért és igazságodért; mert minden neveden felül felmagasztalád a te beszédedet.
Mă voi închina spre templul tău sfânt și voi lăuda numele tău pentru bunătatea ta iubitoare și pentru adevărul tău, pentru că ai preamărit cuvântul tău mai presus de tot numele tău.
3 Mikor kiáltottam, meghallgattál engem, felbátorítottál engem, lelkemben erő támadt.
În ziua când am strigat mi-ai răspuns și m-ai întărit cu tărie în sufletul meu.
4 Magasztal téged, Uram, e földnek minden királya, mikor meghallják szádnak beszédeit,
Toți împărații pământului te vor lăuda, DOAMNE, când vor auzi cuvintele gurii tale.
5 És énekelnek az Úrnak útairól, mert nagy az Úr dicsősége!
Da, vor cânta în căile DOMNULUI, căci mare este gloria DOMNULUI.
6 Noha felséges az Úr, mégis meglátja az alázatost, a kevélyt pedig távolról ismeri.
Deși DOMNUL este înălțat, totuși respectă pe cei umili, dar pe cei mândri îi cunoaște de departe.
7 Ha nyomorúságban vergődöm, megelevenítesz; ellenségeim haragja ellen kinyújtod kezedet, és a te jobbkezed megment engemet.
Deși umblu în mijlocul tulburării, mă vei înviora; îți vei întinde mâna împotriva furiei dușmanilor mei, și dreapta ta mă va salva.
8 Elvégzi értem az Úr. Uram, a te kegyelmed örökkévaló: ne hagyd el a te kezeidnek alkotásait!
DOMNUL va desăvârși ceea ce este pentru mine; mila ta, DOAMNE, dăinuiește pentru totdeauna; nu părăsi lucrările propriilor tale mâini.