< Zsoltárok 129 >

1 Grádicsok éneke. Sokat szorongattak engem ifjúságom óta! mondja most Izráel.
O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:
2 Sokat szorongattak engem ifjúságom óta, még sem bírtak velem.
De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.
3 Szántók szántottak hátamon, hosszúra nyujtották barázdáikat.
Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.
4 Igaz az Úr! Elszaggatja a gonoszok kötelét.
DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.
5 Megszégyenülnek és hátraszorulnak mindazok, a kik gyűlölik a Siont.
Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.
6 Olyanok lesznek, mint a háztetőn a fű, a mely kiszárad, mielőtt letépnék.
Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,
7 A melyet sem arató nem szed markába, sem kévekötő az ölébe.
Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.
8 Az átutazók se mondják: Az Úr áldása rátok! Áldunk benneteket az Úrnak nevében!
Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.

< Zsoltárok 129 >