Példabeszédek 14
1 A bölcs asszony építi a maga házát; a bolond pedig önkezével rontja el azt.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 A ki igazán jár, féli az Urat; a ki pedig elfordult az ő útaiban, megútálja őt.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 A bolondnak szájában van kevélységnek pálczája; a bölcseknek pedig beszéde megtartja őket.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Mikor nincsenek ökrök: tiszta a jászol; a gabonának bősége pedig az ökörnek erejétől van.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 A hűséges tanú nem hazud; a hamis tanú pedig hazugságot bocsát szájából.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 A csúfoló keresi a bölcseséget, és nincs; a tudomány pedig az eszesnek könnyű.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Menj el a bolond férfiú elől; és nem ismerted meg a tudománynak beszédét.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 Az eszesnek bölcsesége az ő útának megértése; a bolondoknak pedig bolondsága csalás.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 A bolondokat megcsúfolja a bűnért való áldozat; az igazak között pedig jóakarat van.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 A szív tudja az ő lelke keserűségét; és az ő örömében az idegen nem részes.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 Az istenteleneknek háza elvész; de az igazaknak sátora megvirágzik.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Van olyan út, mely helyesnek látszik az ember előtt, és vége a halálra menő út.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Nevetés közben is fáj a szív; és végre az öröm fordul szomorúságra.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 Az ő útaiból elégszik meg az elfordult elméjű; önmagából pedig a jó férfiú.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 Az együgyű hisz minden dolognak; az eszes pedig a maga járására vigyáz.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 A bölcs félvén, eltávozik a gonosztól; a bolond pedig dühöngő és elbizakodott.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 A hirtelen haragú bolondságot cselekszik, és a cselszövő férfi gyűlölséges lesz.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 Bírják az esztelenek a bolondságot örökség szerint; az eszesek pedig fonják a tudománynak koszorúját.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 Meghajtják magokat a gonoszok a jók előtt, és a hamisak az igaznak kapujánál.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 Még az ő felebarátjánál is útálatos a szegény; a gazdagnak pedig sok a barátja.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 A ki megútálja az ő felebarátját, vétkezik; a ki pedig a szegényekkel kegyelmességet cselekszik, boldog az!
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 Nemde tévelyegnek, a kik gonoszt szereznek? kegyelmesség pedig és igazság a jó szerzőknek.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 Minden munkából nyereség lesz; de az ajkaknak beszédéből csak szűkölködés.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 A bölcseknek ékességök az ő gazdagságuk; a tudatlanok bolondsága pedig csak bolondság.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 Lelkeket szabadít meg az igaz bizonyság; hazugságokat szól pedig az álnok.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 Az Úrnak félelmében erős a bizodalom, és az ő fiainak lesz menedéke.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 Az Úrnak félelme az életnek kútfeje, a halál tőrének eltávoztatására.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 A nép sokasága a király dicsősége; a nép elfogyása pedig az uralkodó romlása.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 A haragra késedelmes bővelkedik értelemmel; a ki pedig elméjében hirtelenkedő, bolondságot szerez az.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 A szelíd szív a testnek élete; az irígység pedig a csontoknak rothadása.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 A ki elnyomja a szegényt, gyalázattal illeti annak teremtőjét; az pedig tiszteli, a ki könyörül a szűkölködőn.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 Az ő nyavalyájába ejti magát az istentelen; az igaznak pedig halála idején is reménysége van.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 Az eszesnek elméjében nyugszik a bölcseség; a mi pedig a tudatlanokban van, magát hamar megismerheti.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Az igazság felmagasztalja a nemzetet; a bűn pedig gyalázatára van a népeknek.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 A királynak jóakaratja van az eszes szolgához; haragja pedig a megszégyenítőhöz.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
