Jób 15
1 Majd felele a Témánból való Elifáz és monda:
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 Vajjon a bölcs felelhet-é ilyen szeles tudománynyal, és megtöltheti-é a hasát keleti széllel?
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
3 Vetekedvén oly beszéddel, a mely nem használ, és oly szavakkal, a melyekkel semmit sem segít.
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
4 Te már semmivé akarod tenni az Isten félelmét is; és megkevesbíted az Isten előtt való buzgólkodást is!
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
5 Mert gonoszságod oktatja a te szádat, és a csalárdok nyelvét választottad.
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
6 A te szád kárhoztat téged, nem én, és a te ajakaid bizonyítanak ellened.
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
7 Te születtél-é az első embernek; elébb formáltattál-é, mint a halmok?
Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
8 Az Isten tanácsában hallgatóztál-é, és a bölcseséget magadhoz ragadtad-é?
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
9 Mit tudsz te, a mit mi nem tudunk, és mit értesz olyat, a mi nálunk nem volna meg?
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
10 Ősz is, agg is van közöttünk, jóval idősebb a te atyádnál.
Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
11 Csekélységek-é előtted Istennek vigasztalásai, és a beszéd, a mely szeliden bánt veled?
Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
12 Merre ragadt téged a szíved, és merre pillantottak a te szemeid?
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
13 Hogy Isten ellen fordítod a te haragodat, és ilyen szavakat eresztesz ki a szádon?
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
14 Micsoda a halandó, hogy tiszta lehetne, és hogy igaz volna, a ki asszonytól születik?
Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
15 Ímé, még az ő szenteiben sem bízok, az egek sem tiszták az ő szemében:
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
16 Mennyivel kevésbbé az útálatos és a megromlott ember, a ki úgy nyeli a hamisságot, mint a vizet?!
Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
17 Elmondom néked, hallgass rám, és a mint láttam, úgy beszélem el;
Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
18 A mit a bölcsek is hirdettek, és nem titkoltak el, mint atyáiktól valót;
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
19 A kiknek egyedül adatott vala a föld, és közöttük idegen nem megy vala.
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
20 Az istentelen kínozza önmagát egész életében, és az erőszakoskodó előtt is rejtve van az ő esztendeinek száma.
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
21 A félelem hangja cseng az ő füleiben; a békesség idején tör rá a pusztító!
Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
22 Nem hiszi, hogy kijut a sötétségből, mert kard hegyére van ő kiszemelve.
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
23 Kenyér után futkos, hogy hol volna? Tudja, hogy közel van hozzá a sötétség napja.
El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
24 Háborgatják őt a nyomorúság és rettegés; leverik őt, mint valami háborúra felkészült király.
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
25 Mert az Isten ellen nyujtotta ki kezét, és erősködött a Mindenható ellen;
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
26 Kinyujtott nyakkal rohant ellene, domború pajzsainak fellege alatt.
El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
27 Mivel befedezte az arczát kövérséggel, és hájat borított tomporára;
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
28 És lakozott elrombolt városokban; lakatlan házakban, a melyek dűlőfélben vannak:
Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
29 Meg nem gazdagodik, vagyona meg nem marad, jószága nem lepi el a földet.
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
30 Nem menekül meg a setétségtől, sarjadékát láng perzseli el, és szájának lehelletétől pusztul el.
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
31 Ne higyjen a hívságnak, a ki megcsalatott, mert hívság lészen annak jutalma.
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
32 Nem idejében telik el élete, és az ága ki nem virágzik.
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
33 Lehullatja, mint a szőlővessző az ő egresét, elhányja, mint az olajfa az ő virágát.
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
34 Mert a képmutató házanépe meddő, és tűz emészti meg az ajándékból való sátrakat.
Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
35 Nyomorúságot fogan, álnokságot szül, és az ő méhök csalárdságot érlel.
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
