Zsoltárok 94
1 Megtorlásnak Istene, Örökkévaló, megtorlásnak Istene, jelenj meg!
DOAMNE Dumnezeu, căruia răzbunarea îi aparține; Dumnezeule, căruia răzbunarea îi aparține, arată-te.
2 Emelkedjél, birája a földnek, hárítsd vissza tettüket a gőgösökre.
Înalță-te, tu judecător al pământului, întoarce o răsplată celui mândru.
3 Meddig fognak a gonoszok, oh Orökkévaló, meddig fognak a gonoszok újjongani?
DOAMNE, până când cei răi, până când cei stricați vor triumfa?
4 Bugyogtatnak, beszélnek daczosat, kérkednek mind a jogtalanságot cselekvők.
Până când vor rosti și vor vorbi lucruri grele? Și toți lucrătorii nelegiuirii se vor făli?
5 Népedet, Örökkévaló, zúzzák, és birtokodat sanyargatják;
Ei rup în bucăți poporul tău, DOAMNE, și nenorocesc moștenirea ta.
6 özvegyet és jövevényt ölnek és árvákat gyilkolnak.
Ei ucid văduva și străinul și ucid pe cei fără tată.
7 S azt mondták Nem látja Jáh s nem ügyel rá Jákób Istene.
Totuși ei spun: DOMNUL nu va vedea, nici Dumnezeul lui Iacob nu va lua aminte.
8 Ügyeljetek, ti oktalanok a nép közt, s ti balgák, mikor tértek észre?
Înțelegeți, voi neghiobilor printre oameni și proștilor, când veți fi înțelepți?
9 Vajon a ki fület plántál, nem hall-e, avagy a ki szemet alkot, nem 1át-e?
Cel ce a sădit urechea, nu va auzi? Cel ce a format ochiul, nu va vedea?
10 Vajon a ki nemzeteket fenyít, nem büntet-e, ő, ki az embert tudásra tanítja?
Cel ce pedepsește păgânii, nu va corecta? Cel ce învață pe om cunoaștere, nu va cunoaște?
11 Az Örökkévaló tudja az ember gondolatait, hogy hiábavalóság azok.
DOMNUL cunoaște gândurile omului, că ele sunt deșertăciune.
12 Boldog a férfi, kit megfenyítsz, Jáh, és tanodra taníted;
Binecuvântat este omul pe care tu îl disciplinezi, DOAMNE, și îl înveți din legea ta;
13 hogy nyugtot adj neki bajnak napjaitól, míg megásatik a gonosznak a verem.
Ca să îi dai odihnă de la zilele de restriște, până ce groapa va fi săpată pentru cel stricat.
14 Mert nem veti el népét az Örökkévaló, s birtokát nem hagyja el.
Căci DOMNUL nu va lepăda pe poporul său, nici nu va părăsi moștenirea sa.
15 Mert igazsághoz tér vissza az ítélet, és utána mennek mind az egyenesszívüek.
Ci judecată se va întoarce la dreptate și toți cei integri în inimă o vor urma.
16 Ki támad mellém a gonosztevők ellen, ki áll oda mellém a jogtalanságot cselekvők ellen?
Cine se va ridica pentru mine împotriva făcătorilor de rău? Sau cine va sta în picioare pentru mine împotriva lucrătorilor nelegiuirii?
17 Hogyha nem volna az Örökkévaló segítségül nekem, kevés híján sír csendjében lakott volna a lelkem.
De nu ar fi fost DOMNUL ajutorul meu, sufletul meu aproape că ar fi locuit în tăcere.
18 Ha azt mondtam: megingott a lábam – szereteted, oh Örökkévaló támogat engem.
Când am spus: Piciorul meu alunecă; mila ta, DOAMNE, m-a susținut.
19 Mikor sok a tépelődés én bennem, a te vigasztalásaid vidámítják föl lelkemet.
În mulțimea gândurilor mele dinăuntrul meu, mângâierile tale îmi desfată sufletul.
20 Vajon társul-e veled a veszedelmek trónja, az a ki bajt alkot a törvény ellenére?
Va avea tronul nelegiuirii părtășie cu tine, care urzește ticăloșie printr-o lege?
21 Összecsődülnek az igaznak lelke ellen, s az ártatlan vért kárhoztatják.
Ei se adună împreună împotriva sufletului celui drept și condamnă sângele nevinovat.
22 De nekem az Örökkévaló mentsvárul lett, és Istenem menedékem sziklájává;
Dar DOMNUL este apărarea mea; și Dumnezeul meu este stânca locului meu de scăpare.
23 s visszahárította rájuk gazságukat s rosszaságukban megsemmisíti őket, megsemmisíti őket az Örökkévaló, a mi Istenünk.
Și el va aduce peste ei propria lor nelegiuire și îi va stârpi în propria lor stricăciune; da, DOMNUL Dumnezeul nostru îi va stârpi.
