Zsoltárok 14

1 A karmesternek. Dávidtól. Azt mondta az aljas a szívében: Nincs Isten! Elvetemedtek, utálatosat cselekedtek; nincs, ki jót tenne.

Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nebunul a spus în inima lui: Nu este Dumnezeu. Sunt corupți și au făcut fapte scârboase, niciunul nu face binele.

2 Az Örökkévaló az égből tekintett le az emberfiakra, hogy lássa, van-e eszes, a ki Istent keresi.

DOMNUL a privit din cer peste copiii oamenilor, să vadă dacă sunt unii care înțeleg și caută pe Dumnezeu.

3 Mind elpártolt, egyaránt megromlottak; nincs, ki jót tenne, nincs egy sem.

Toți s-au abătut, toți împreună s-au murdărit, nu este niciunul care să facă binele, nu, niciunul măcar.

4 Nemde megtudják mind, a. kik jogtalanságot cselekszenek, kik népemet eszik, a mint kenyeret esznek, az Örökkévalót nem szólították!

Nu au cunoaștere toți lucrătorii nelegiuirii? Care mănâncă pe poporul meu precum mănâncă pâine, și care nu cheamă pe DOMNUL.

5 Ott rettegve rettegtek, mert Isten az igaz nemzedék mellett van.

Acolo au fost în mare frică, fiindcă Dumnezeu este în mijlocul generației celui drept.

6 A szegénynek tanácsát megszégyeníthetitek; bízony, az Örökkévaló neki menedéke!

Ați făcut de rușine sfatul celui sărac, pentru că DOMNUL este locul lui de scăpare.

7 Vajha eljönne Cziónból Izraél segítsége; mikor az Örökkévaló visszahozza népének foglyait, vigadjon Jákób, örüljön Izraél.

O, dacă salvarea lui Israel ar veni din Sion! Când DOMNUL aduce înapoi pe captivii poporului său, Iacob se va bucura și Israel se va veseli.