Jób 9
1 Felelt Jób és mondta:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Valóban tudom, hogy így van; miképpen is igazulhat Istennel szemben a halandó?
Cu adevărat știu că așa este, dar cum ar fi un om drept cu Dumnezeu?
3 Ha kíván pörölni vele, nem felel neki egyre sem ezer közül.
Dacă se va certa cu el, nu îi poate răspunde una dintr-o mie.
4 Szívre bölcs, erőre hatalmas! Ki keményítette meg magát ellene és sértetlen maradt?
El este înțelept în inimă și puternic în tărie; cine a prosperat împietrindu-se împotriva lui?
5 A ki hegyeket mozdít el, s nem is tudják, a melyeket felforgatott haragjában;
Care mută munții și ei nu știu, care îi răstoarnă în mânia sa.
6 a ki megreszketteti a földet a helyéről, hogy oszlopai megrendülnek;
Care clatină pământul din locul lui și stâlpii săi se cutremură.
7 a ki szól a napnak s nem ragyog fel, s a csillagokra pecsétet tesz;
Care poruncește soarelui iar el nu răsare; și sigilează stelele.
8 kiterjeszti az eget egymagában s lépdel a tenger magaslatain;
Care singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
9 teremti a gönczölszekerét, az óriont s a fiastyúkot meg a Délnek kamaráit;
Care face Ursa, Orionul și Pleiadele și încăperile sudului.
10 a ki nagyokat tesz kikutathatatlanúl, csodásokat, úgy hogy számuk sincsen:
Care face lucruri mari, peste putință a fi socotite, da, și minuni fără număr.
11 lám, elvonul mellettem s nem látom, elhalad s nem veszem észre;
Iată, el merge pe lângă mine și eu nu îl văd; trece de asemenea pe lângă mine, dar nu îl percep.
12 ha kit elragad, ki utasítaná vissza, ki szólna hozzá mit mívelsz?
Iată, el ia, cine îl poate împiedica? Cine îi va spune: Ce faci?
13 Isten nem fordítja el haragját, alatta legörnyedtek Ráháb segítői;
Dacă Dumnezeu nu își va retrage mânia, ajutoarele mândre se încovoaie sub el.
14 hát még hogy felelnék én neki, választanám szavaimat vele szemben!
Cu cât mai puțin să îi răspund și să îmi aleg cuvintele [să mă judec] cu el?
15 A ki, ha igazam volna, nem felelnék, az én bírámhoz könyörögnék.
Căruia, deși am fost drept, totuși nu i-aș răspunde, ci aș face cerere către judecătorul meu.
16 Ha szólítanám s felelne nekem, nem hinném, hogy figyel szavamra.
Dacă l-aș fi chemat, iar el mi-ar fi răspuns, totuși nu aș crede că a dat ascultare vocii mele.
17 A ki viharban rám rohan, hogy sebeimet sokasítsa ok nélkül.
Căci mă frânge cu o furtună și îmi înmulțește rănile fără motiv.
18 Nem enged lélegzetet vennem, hanem jóllakat keserűségekkel.
Nu îmi va permite să îmi trag suflarea, ci mă umple cu amărăciune.
19 Ha erőn fordul meg: íme a hatalmas, és ha ítéleten: ki idéz meg engem?
Dacă vorbesc despre putere, iată, el este puternic; și despre judecată, cine îmi va rândui un timp să pledez?
20 Ha igazam volna, szájam ítélne el engem; gáncstalan vagyok, fonákká tesz engem.
Dacă mă declar drept, propria mea gură mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârșit, aceasta mă va dovedi de asemenea pervers.
21 Gáncstalan vagyok, nem ismerem lelkemet, megvetem életemet!
Chiar dacă eu aș fi desăvârșit, totuși nu mi-aș cunoaște sufletul, mi-aș disprețui viața.
22 Egyre megy; azért azt mondom: Gáncstalant és gonoszt semmisít ő meg.
Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel stricat.
23 Ha hirtelen öl az ostor, az ártatlanok elcsüggedésén gúnyolódik.
Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
24 Az ország gonoszok kezébe adatott; bíráinak arczát eltakarja, ha ő nem, ugyan kicsoda?
Pământul este dat în mâna celor stricați; el acoperă fețele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde și cine este el?
25 Napjaim pedig gyorsabbak voltak a futárnál, eliramodtak, nem láttak jót.
Acum zilele mele sunt mai iuți decât un alergător; ele zboară și nu văd nimic bun.
26 Tovavonultak akár gyékényhajók, mint sas lecsap az étkére.
Au trecut precum corăbiile iuți, precum acvila care se grăbește la pradă.
27 Ha azt mondtam, hadd felejtem el panaszomat, hagyom abba bánatos arczomat s hadd derülök fel:
Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea și mă voi mângâia;
28 megfélemedtem mind a fájdalmaimtól, tudtam, hogy nem fogsz engem ártatlannak mondani.
Mi-e teamă de toate întristările mele, știu că nu mă vei considera nevinovat.
29 Nekem bűnösnek kell lennem – minek fáradozzam hát hiába?
Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?
30 Ha megmosakodnám hóvízben s lúggal tisztítanám kezeimet:
Dacă mă spăl cu apă din zăpadă și îmi curăț mâinile ca niciodată,
31 akkor a verembe mártanál engem, hogy megutálnának ruháim.
Totuși mă vei scufunda în șanț și propriile mele haine mă vor detesta.
32 Mert nem ember ő mint én, bogy felelhetnék neki, hogy együtt mehetnénk be ítéletre.
Pentru că nu este om cum sunt eu, ca să îi răspund și să venim împreună la judecată.
33 Nem létezik, ki közöttünk dönt, ki rá tenné kezét mindkettőnkre.
Între noi nu este arbitru, să își pună mâna peste amândoi.
34 Távolítsa el rólam vesszejét, s rettentése ne ijesszen engem:
Să își ia toiagul de la mine și să nu mă îngrozească spaima lui;
35 majd beszélnék s nem félnék tőle, mert nem olyan vagyok én magamban.
Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el; dar nu este așa cu mine.
