< תהילים 139 >
למנצח לדוד מזמור יהוה חקרתני ותדע׃ | 1 |
Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.
אתה ידעת שבתי וקומי בנתה לרעי מרחוק׃ | 2 |
Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.
ארחי ורבעי זרית וכל דרכי הסכנתה׃ | 3 |
Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.
כי אין מלה בלשוני הן יהוה ידעת כלה׃ | 4 |
Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.
אחור וקדם צרתני ותשת עלי כפכה׃ | 5 |
Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.
פלאיה דעת ממני נשגבה לא אוכל לה׃ | 6 |
O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.
אנה אלך מרוחך ואנה מפניך אברח׃ | 7 |
Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?
אם אסק שמים שם אתה ואציעה שאול הנך׃ (Sheol ) | 8 |
Dacă mă urc în cer, tu ești acolo; dacă îmi fac patul în iad, iată, tu ești acolo. (Sheol )
אשא כנפי שחר אשכנה באחרית ים׃ | 9 |
Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,
גם שם ידך תנחני ותאחזני ימינך׃ | 10 |
Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.
ואמר אך חשך ישופני ולילה אור בעדני׃ | 11 |
Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.
גם חשך לא יחשיך ממך ולילה כיום יאיר כחשיכה כאורה׃ | 12 |
Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.
כי אתה קנית כליתי תסכני בבטן אמי׃ | 13 |
Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.
אודך על כי נוראות נפליתי נפלאים מעשיך ונפשי ידעת מאד׃ | 14 |
Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.
לא נכחד עצמי ממך אשר עשיתי בסתר רקמתי בתחתיות ארץ׃ | 15 |
Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.
גלמי ראו עיניך ועל ספרך כלם יכתבו ימים יצרו ולא אחד בהם׃ | 16 |
Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.
ולי מה יקרו רעיך אל מה עצמו ראשיהם׃ | 17 |
Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
אספרם מחול ירבון הקיצתי ועודי עמך׃ | 18 |
Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.
אם תקטל אלוה רשע ואנשי דמים סורו מני׃ | 19 |
Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.
אשר יאמרך למזמה נשא לשוא עריך׃ | 20 |
Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.
הלוא משנאיך יהוה אשנא ובתקוממיך אתקוטט׃ | 21 |
Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?
תכלית שנאה שנאתים לאויבים היו לי׃ | 22 |
Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.
חקרני אל ודע לבבי בחנני ודע שרעפי׃ | 23 |
Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;
וראה אם דרך עצב בי ונחני בדרך עולם׃ | 24 |
Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.