< מִשְׁלֵי 19 >
טוב רש הולך בתמו מעקש שפתיו והוא כסיל׃ | 1 |
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
גם בלא דעת נפש לא טוב ואץ ברגלים חוטא׃ | 2 |
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
אולת אדם תסלף דרכו ועל יהוה יזעף לבו׃ | 3 |
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
הון יסיף רעים רבים ודל מרעהו יפרד׃ | 4 |
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
עד שקרים לא ינקה ויפיח כזבים לא ימלט׃ | 5 |
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
רבים יחלו פני נדיב וכל הרע לאיש מתן׃ | 6 |
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
כל אחי רש שנאהו אף כי מרעהו רחקו ממנו מרדף אמרים לא המה׃ | 7 |
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
קנה לב אהב נפשו שמר תבונה למצא טוב׃ | 8 |
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
עד שקרים לא ינקה ויפיח כזבים יאבד׃ | 9 |
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
לא נאוה לכסיל תענוג אף כי לעבד משל בשרים׃ | 10 |
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
שכל אדם האריך אפו ותפארתו עבר על פשע׃ | 11 |
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
נהם ככפיר זעף מלך וכטל על עשב רצונו׃ | 12 |
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
הות לאביו בן כסיל ודלף טרד מדיני אשה׃ | 13 |
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
בית והון נחלת אבות ומיהוה אשה משכלת׃ | 14 |
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
עצלה תפיל תרדמה ונפש רמיה תרעב׃ | 15 |
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
שמר מצוה שמר נפשו בוזה דרכיו יומת׃ | 16 |
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
מלוה יהוה חונן דל וגמלו ישלם לו׃ | 17 |
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
יסר בנך כי יש תקוה ואל המיתו אל תשא נפשך׃ | 18 |
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
גרל חמה נשא ענש כי אם תציל ועוד תוסף׃ | 19 |
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
שמע עצה וקבל מוסר למען תחכם באחריתך׃ | 20 |
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
רבות מחשבות בלב איש ועצת יהוה היא תקום׃ | 21 |
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
תאות אדם חסדו וטוב רש מאיש כזב׃ | 22 |
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
יראת יהוה לחיים ושבע ילין בל יפקד רע׃ | 23 |
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
טמן עצל ידו בצלחת גם אל פיהו לא ישיבנה׃ | 24 |
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
לץ תכה ופתי יערם והוכיח לנבון יבין דעת׃ | 25 |
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
משדד אב יבריח אם בן מביש ומחפיר׃ | 26 |
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
חדל בני לשמע מוסר לשגות מאמרי דעת׃ | 27 |
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
עד בליעל יליץ משפט ופי רשעים יבלע און׃ | 28 |
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
נכונו ללצים שפטים ומהלמות לגו כסילים׃ | 29 |
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.